Page 1 - Activitatea_1903_11_45
P. 1

Anul  III.                                               O răsti e,  19  Noemvrie  n.  1903.                                                             Nr.  45




               IN S E R Ţ IU N I:                                                                                                                             A BO N A M EN T :
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an  3 cor.
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                   reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a seadresa
         redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                             Pentru   România  şi  străinătate
                   poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


         Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A urel  M untean                                                                                                               L a u r i a n  B e r c i a n


                                                         Institutele  noastre  o  păţesc  cam  cărţile,  cari  să  poartă  la  diferitele  in  ti-   Că  cu  astfel  de  proceduri  violente
                                                    aşa,  după  cum  o  păţesc  şi  particularii  tute,  cari  sunt  scutite  de  timbre  şi  cari  mult  nu  se  poate  cârmui,  este  în  cu­

         şi competinţele  de  timbru,  dări         noştri  români,  cari  lipsiţi  pe  sate  de   cad  sub  competinţă.                 rat  fie-care  politician  de  valoare,  pen­
                                                                                                                                         tru  aceasta  şi  Tisza  ca  şi  antecesorii
                                                    notari  versaţi  în  ale  competinţelor,  plă­  La  limitarea  precisă  ar  fi  să  se
               şi  alte  dajdii  erariale.                                                                                               săi,  curănd  va  dispărea  puterii.
                                                    tesc  la  provente  de  lăsâmânt de  multe-   ia  în  considerare,  că  cărţile  difer  la
                         — * B * —                  ori  duple  şi  întreite,  pentru  că  dacă   multe  institute,  folosindu-se  de  diferite   De  altcum  căderea  lui  a  fost  deja
                                                                                                                                         sigilată  atunci,  când  prea  cutezător,  a
              Aproape  23  articli  de  legi  sunt  moare  unul  din  soţii  căsătoriţi  li-să  in­  modalităţi  de  comptabilitate.     primit  să  fie  ministru-preşedinte  fără
         cari  sâ  ocupă  cu  aruncurile  de  dări,  ventează  toată  averea.
                                                                                                    Din  cele  de  până  aci  reiesă,  că   nici  o  concesiune  naţională.
         mai  sunt  apoi  câţi-va  articli,  cari  trac­  Avem  înaintea  noastră  un  decis   cIrţiJe  auxiliare  sunt  scutite,  ear’  cele
         tează  despre  alte  soiuri  de  provente  şi  al judecătoriei administrative financiare                                             Cu  călcarea  legii  poate  amâna  sau
                                                                                               din  cari  să  compune  comptabilitatea  chiar  şi  disolva  dieta,  dar’  amândouă
         competinţe.  Vin  apoi  în  legătură  cu  cu  nr.  1404.  de  dto  77  Ianuarie  igoj,
                                                                                              sunt  supuse  competinţei.  Asupra  aces­  caşuri  ar  ajunge  acolo,  că  şi  mai  tare
         aceştia  o  sumedenie  de  ordinaţiuni,  in­ prin  care  să  nimiceşte  o  competinţă  de                                       ar  înverşuna  naţiunea  asupra  sa,  care
                                                                                              tora  se  se  extindă  »R.  E.«  şi  va  pre­
         strucţiuni  şi  regulamente  de  ale  minis­ 288  cor.,  care  era  măsurată  de  2  fo­                                        prea  curând  l’ar  alunga  din  scaunu
                                                                                              sta  un  serviciu  bun  şi  va  promova  in­
         trului  de  finanţe.                       ruri  pentru  cartea  despre  scadenţierul   teresele  băncilor  noastre.            presidial.
              In  labirintul  acestora  puţini  sunt   cambiilor.  Motivele  sunt:  cartea  respec­                                          Bine  a scris Bartha Miklos: Să meargă
         cari  au  pătruns  şi  mai  puţini  cari  să   tivă  nu  este  principală  şi  să  foloseşte   Repetăm  aceasta  dorinţă  şi  din   întreabă-şil  Cu  numele lui sfielii nu  se
         cunoască  precis  prescrisele  lor.        numai  pentru  manipularea  internă,  ca   nou  cerem  scusele.                      va  ferit i  între  noi.  Nu  ne  vom  face
              Afară  de  cele  înşirate  până  aci                                                                                       austriaci.  Nici  în  uşile  temniţelor  na­
                                                    atare  nu  serveşte  de  dovadă  în  afară,
         mai  sunt  decisele  prindpiare  ale  jude­                                                                                     ţiunea  nu  s’a  făcut  austriacă.  Nici sub
                                                    prin  urmare  nu  cade  sub  prescrisele                                             furci  nu  s’a  făcut  austriacă.  Acum  să
         cătoriei  administrative  financiare,  cari                                                       În c u rc ă tu rile   co n tin u ă.
                                                    p.  ^8.  lit.  b.  a  cărţilor  supuse  compe-                                       ne  facem,  pentru  acest director de  bancă
         din  cas  în  cas  dărîmâ  asupra  plânso-                                                 Oposiţia  Kossuthistă  şi  48  tiştii in­
                                                    tinţei  de  timbru fă r ă   este  înşirată  sub                                      căzut ?  Ducă să  în  treabă-şil
         rilor  ce  întră  dela  unele  işti tute,  cari                                       dependenţi,  deşi  cam  slăiţi  şi  dividaţi,
                                                    lit.  b.  alinea  a  doua,  scutite  de  timbre.
         să  simt  prea  însărcinate  cu  una  sau                                             urmează  lupta  în  mod  obstrucţionist.       Mai  urmează  câte-va  apostrofări
                                                         Tot  acest  for  suprem,  în  o  altă                                           dela  ochi  şi  continuă  »E«:
         cu  alta.                                                                                  Strigă  în  gura  largă  prin  coloanele
              Chemarea „R.  E.“  ar fi  să  deie  in-   causă,  sub  nr.  15343/1902  P.  sz.  1903   foii  lor  »Elenzek«,  că  Tisza Istvân,  prim-   Declară  râsboiu  învăţământului  de
         formaţiunile  de  lipsă  institutelor  româ­  aduce  următoarea  decisiune  principiară   ministrul,  a  început  cu  tactica  volniciei.   stat  pe  lângă  scoaterea  la  iveală  a  cul­
         neşti,  cari  informaţiuni  ar  servi  de  în­  şi  anume:                            Mâna  tare  şi-a  început  activitatea  în   turii  confesională  şi  declară  răsboiu
         dreptare  tuturora  şi  prin  cari  s’ar cruţa   Plânsoarea  institutului X  să  reiaptâ  dieta  ţării,  pentru  aceasta  a  provocat   desvoltării  naţionale  unitare,  într’aceea
                                                    şi  are  să  plătească  150  cor.  pentru  că  oposiţia  la  luptă  înverşunată.     cochetează  cu  neamuri  străine  şi  duş­
         multe  dajdii  m trebnice  şi  nejuste.                                                                                         mănoase.  O,  acest  om,  a  învăţat  bine
              Aşa  credem,  că  bărbaţii  puşi  în   nu  a  timbrat jurnalul  colectiv  pe  basa    Abia  şi-a  încălzit  scaunul  ministe­  lecţia  din  Viena.  Cu  un  picior  se  ra-
         fruntea  şi  pe  lângă  aceasta  foaie,  nu   punct.  58  lit.  b)  cu  câte  10 fii de coală,  rial,  şi  deja  foloseşte  arma  volniciei  şi   zimâ  pe  austriac,  ear  cu  celalalt  pe
                                                    coala  de  colectare  este  un  document  nerăbdării,  cu  scop  să  strivească şi  des-
         ne  vor  lua  în  nume de  rău  această  do­                                                                                    croaţi,  români,  saşi.  Să razimă  aşa  dară
         rinţă  pe  cât  de  îndrăsneaţă  tot  pe  a-   auxiliar,  ca  atare  cade  sub  competinţă,   armeze  oposiţia.                 pe  duşmanii  din  iâuntru  şi  din  afară  a
         tât  de  salutară.  Cerem  scuse.          fiind-câ  din  aceasta  imediat să întâmplă     Este  de  părere,  că-şi  va  ajunge  ţării  noastre,  ca  să  poată subjuga  drep­
              Sarcinele  de  soiul  acesta se  aruncă  inducerea  în  cartea  principală,  prin   scopul  cu  aplicarea  nepermisă  a  regu­ turile  legiuite  a  naţiunii  maghiare.
         parte  după  raionul  oficiilor  de  dare  şi  urmare  înlocueşte jurnalul  de  lipsă  la   lamentului  de  casă.                     Alegeri  no ue.  Deşi  să  afirmă
         parte  după  a  direcţiunilor  financiare.  contabilitate,  ceea-ce  s'a  dovedit  prin    Aceasta  i-a  succes  în  şedinţa  de  cu  tărie  din  partea  partidului  guver­
         Apoi  modul  cum  se  aruncă  şi  pre­ organele financiare,                           noapte,  că  deşi  erau  încă  mulţi  insi­ namental,  că  Tisza  Istvdn  nu  are  de
                                                                                               nuaţi  la  cuvănt,  fără  considerare  la  cuget  să  disoalve  dieta:  totuşi  se ocupă
         tind,  atârnă  dela  vederile  organelor        Comparate  aceste  două  decise,  con­
                                                                                               dreptul  fie-cărui,  a  lăsat  să  se  zică  a-  cu  aceasta  Tisza  Istvdn.  DOWadd,  C<2
         chemate,  cari  inşii  abia  au  pătruns  în  statăm,  că  cărţile  scutite  de  timbre sunt   minul  asupra  lor.               în  toate  zilele  se  sfătueşte  cu
         aplicarea  justă  a  celor  prescrise.  Ur­ toate  acele  din  cari  nu  să  induc  ime­                                        fişpanii,  dela  cari  la  rapoarte
                                                                                                    Numai  aşa  a  ajuns  maioritatea  şi
         marea  e,  că  în  cele  mai  multe  caşuri  diat  datele  în  cartea  principală.    Tisza  la  propunerea  referitoare  la  con­  despre  svo nurlie cercurilor elec­
         să  plătesc  competinţe  şi  altele  în  mod    Aşa  dară  datorinţa  »R.  E.«  ar  fi   tingentul  armatei,  declarată  de  primită   torale.
         nedrept,  azi  una,  mâne  alta.           să  deie  intuitivele  de  lipsă,  că  dintre prin  preşedintele  Perczel.


                                                    4.)  Arhiva  românească;  5.)  Propăşirea  (foaie   »Toată  vieaţa  mea,  şi  tiner,  şi  în  vârstă   Compturi,  pentru  Comptabilitatea  generală  a
                  FOIŞOARA                          ştienţifică  şi  literară  a  Moldovei);  6.)  Album  coaptă,  am  măiturisit  în  mai  multe  rânduri,  statului,  codicele  penal,  etc.
                                                    istoric  şi  literar;  7.)  Steaua Dunărei;  8.)  Pro­ că  cuiturii  germane,  universităţii  din  Bei lin,
                                                                                                                                               Kogălniceanu  împroprietări  pe  ţărani
                                                    gresul,  etc.,  etc.                       societăţii  germane,  şi  bărbaţilor  şi  marilor   prin  lovitura  de  stat  dela  2  Maiu,  1864,  de-
              HtyCiKa.il  DC<3gâln,icean,u.              In  1837  a  scris  pentru  A.  Humbolt:  patrioţi  cari  au  operat  înălţarea  şi  unitatea   oare-ce  Adunarea  respinsese  proiectul  gu­
                                                    a)  Schiţă  asupra  istoriei,  moravurilor  şi  lim-  Germaniei,  datoresc  în  mare  parte  tot  ce am   vernului.  »EI  calcă  Constituţiunea,  impune
                                                    bei  Ţiganilor  (în  franţuzeşte),  şi  b)  Limba  şi  devenit  in  ţeara  mea  şi  că  la  focul  patriotis­  împroprietărirea  cu  ascuţişul  baionetelor,  zice
              Sffiihall  Kogălniceanu s’a  născut  în  Iaşi,  literatura  românească  de  Un  Moldovean  (în  mului  german  s’a  aprins  făclia  patriotismului   dl  A.  D.  Xenopol;  el  păşeşte  în  contra  ţării
         la  6  Septemvrie  1817.  El  însuşi  zice:  „Tatăl   nemţeşte).                      meu  român.t                               legale  însă-.?i  spre  a  apăra  ţeara  reală  spre
         meu  a  fost Vornicul  Ilie Kogălniceanu; maica   El  scria  tot  atât  de  bine  şi  franţuzeşte   Cariera  politică  şi-a  început-o  Kogăl­ a  realisa  o  dreptate  mai  mare,  mai  sfântă.»
         mea  Catinca,  născută  Stavilla, era coborîtoare  şi  nemţeşte,  şi  a  apărat  interesele  şi  dreptu­ niceanu  în  Divanul  ad-hoc al  Moldovei,  1857,
                                                                                                                                               Kogălniceanu  zice:  »2  Maiu  a  fost  o
         dintr’o  familie  genoveză  stabilită  de  secoli  rile  Ţărilor  Române  în  ziarele  străine:  »La  aceea  »mare  adunare»,  în  care  s’au  aşternut
                                                                                                                                          lovitură  de  stat,  un  act  care  în  de  afară  re-
         în  vechea  colonie  genoveză,  Cetatea-Albă  Presse«,  »L’Indâpendance  Belge»,  »Natzional  destinele  viitoare  ale  României  şi  din  punc­
                                                                                                                                          statornicea  România  în  toate  drepturile  sale
         (Akerinan),  de  unde  apoi  s'a  răspândit  în  Zeitung»,  etc.                      tul  de  vedere  politic,  şi  din  acel  al  reforme­
                                                                                                                                          de  naţiune  liberă  şi  autonomă,  şi  înlăumru
         toată  Basarabia,  unde  şi  astăzi  sunt  mulţi   Cunoştinţele  profunde  istorice  ale  lui  lor  sociale  şi  economice.      sfârîma  oligarhia  şi  chema  un  milion  de  Ro­
         proprietari  purtând  numele  de  Stavilla'1.  Kogălniceanu  să  văd  in  Cuvântul  introduc­  Kogălniceanu  nu  numai  că  a luat parte  mâni  la  vieaţă  politică  şi  la  proprietatea  e-
               In  1832  îl  găsim  pe  Kogălniceanu  că  tiv  la  cursul  de  istoria  naţională,  rostit  în   la  toate  actele  mari,  cari  au  adus  statul  ro­ mancipată de leg it urile  cl .c  i  şi  ale  dreptu­
         învaţă  la  institutul  M'roslava,  lângă  Iaşi, diri­ 24  Noemvrie  1843,  la  Academia  Mihăileană   mân,  dar’  putem  zice,  că  a  fost  în  fruntea  rilor  feudale».
         jat  de  Lincourt, Chefneux  şi  Bagart.  Kogăl­ din  Iaşi.                           tuturor.                                        Domnul  Dnmtrie  A.  Sturdza,  în prefaţa
          niceanu  luă  premii  din  limba  francesă.  Pe   In  1852  el  scoase  prima  ediţiune  din   In  1863—65,  chemat  în  capul  minis­ Actelor  relative  ia  2  Maiu,  1864, z.ce: „Unul
          urmă  a  studiat  la  Nancy,  în  Francia  şi  la   Letop’setele  Moldovei,  un  adevărat  eveni­  terului  de  câtră  Domnul  Alexandru  I.  Cuza  din  oamenii  cei  mai  însemnaţi  ai  epocei  de
          Berlin.                                   ment  în  aceea  epocă  de  critică,  de  jale  şi   (pentru  alegerea  căruia  lucrase  cu entusiasm)  regenerare  a  fost  Miliail  Kogălniceanu.  Na­
               Pe  la  1840  se  întoarse  în  Iaşi  şi  scrise  de  mare  cumpenă  pentru  poporul  român,   Kogălniceanu  presintă  Camerei  număroase  tural  dotat  cu  un  talent  extraordinar  şi  cu
          satira :  „Ilusii  perdute.11             când  însă şi  existenţa  sa  era  în  primejdie.  In   proiecte  de  leg;,  cari  transformă  cu  totul  or-  un  spirit  ager.  El  dispunea  de  o  putere  de
               Activitatea  literară,  istorică  şi  ziaristică  exil,  Kogălniceanu  mai  scoase  două  volume   gan'sarea ţării. Intre  alrele:  Ltgea  pentru  or-  muncă  şi  de  o  activitate  rare-ori  întrunite
          a  lui  Kogălniceanu  e  foarte  întinsă.  A  pu­  din  Letopiseţi.                  ganisarea  comunei  şi  judeţului;  secularisarea  într’un  echilibru  mai  perfect.  In  1848  el  aş­
          blicat:  1.)  Dacia  Literară  (împreună  cu  Cos-   In  privinţa  educaţiunii  şi  culturii  sale,  averilor  mănăstireşti;  legea  instrucţiunii  pu­ terne  programul  politic  al  Moldovei.  In  1857
          tache  Negruţi  şi  V.  Alexandri);  2.)  Alăuta  să-l  lăsăm  pe  însuşi  Kogălniceanu  să  vor­ blice,  cu  obligativitatea  şi  gratuitatea  învăţă­ cu  inima  învăpăiată  de  iubire  de neam,  cu  o
          românească;  3.)  Foaia  sătească  a  Moldovei; bească :                             mântului  primar;  legea  pentru  Curtea  de cunoştinţă  adâncă  a  istoriei  şi  a  drepturilor-
   1   2   3   4