Page 2 - Activitatea_1903_11_45

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 45

Serate de-ale meseriaşilor români. generală de constituire, s'a ţinut Duminecă ciani de profesie le ştiu preda. Drăgălaşa III. I. Murăşan: «Brumărelul», balaăd
în 25 Oct. n. c. şi a fost salutată pe cale te­ blondină Elenuţa Şut, mica şcolăriţă, păşind pentru cor mixt cu soli şi cu acompaniare
legrafică şi de biroul Reuniunei noastre. De la tribună cu multă ptesenţă de spirit, ne-a de pian.
Joi la 29 Octomvrie n. c., s’a ţinut în ce preţ va fi pentru noi meseriaşii această reprodus cu atâta dulceaţă şi cu atâta îndu­ IV. I. St. Paulian : «Dorul Româncei»,
localităţile «Reuniunii sodalilor români din societate în capitala imperiului, o ştiu mai ioşare toate stările sufleteşti ale iubitului cor mixt.
Sibiiu» şedinţa literară a 10-a. Acum, după-ce bine aceia, cari în lungile lor călătorii lipsiţi nostru poet G. Coşbuc, când vieaţă a dat
cu adevârată mândrie putem privî la fru­ au fost de adăpost şi de povâţuitori prin poesiei «Trei Doamne şi toţi trei», încât la- V. H. Kirchner: «Când înflor tranda­
moasele resultate morale şi materiale, obţi­ firii ’n codru*, baladă pentru cor mixt cu
oraşele mari. crămi de bucurie a stors din ochii multora solo de sopran şi cu acompaniare de pian.
nute după munca grea, închinată producţiu- din numărosul auditor.
Despărţământul femeiesc întregitor al
nilor noastre publice din 15 şi 17 Octom­ VI. T. Popovici: Doauă cântece popo­
Reuniunei noastre, înfiinţat la începutul lunei La fine urmărindu-se sortarea căiţilor
vrie n. c., cuvine-se, zice presidentul Reuniu­ dăruite — din 114 persoane presente, au rale pentru cor mixt (a capella) :
Octomvrie, lucrează şi el prin comitetul seu,
nei, dl Vie. T o r d ă ş i a n u , cuvine-se sâ-’i câştigat 18 câte o carte folositoare. a) «Foaie verde pup de crin».
ce se întruneşte la şedinţe în fiecare prima
dăm fiecăruia ce este al lui. Mica noastră De încheiere mai amintesc, că la şe­ b) «Hăjăgana».
Mercuri seara după ziua întâiu şi după 15 a
oştire, dame şi domni, din corul Reuniunei dinţă au asistat şi d-nii George Jaliu, comer­
fiecărei luni. Numărul membrilor înscrişi la VII. G. Dima: «Hora», piesă pentru
şi din trupa teatrală de diletanţi, au trecut ciant şi Ioan Căciulă, sculptor din Braşov.
despărţământ se urcă la 50, între cari şi un cor mixt, cu acompaniare de pian.
din biruinţă în biruinţă. Un bun amic al cău­ număr însemnat de soţii de preoţi, învăţători Mulţumiţi şi edificaţi sufleteşte ne-am 6. După concert — dans.
şelor noastre, insistând asupra acestor pro- depărtat la ora IO1/2 şi cu gândul de-a ne
şi fruntaşi de pe sate cari ţin să sprigmească Notă 1. Intrarea în sala festivă la fes­
ducţiuni, susţine, că prin representaţiunea revedea la proxima şedinţă din ultima Joi
instituţiunea «masa învăţăceilor», chemată a tivitatea şcolară se va face cu bilete nume­
noastră teatrală am adunat la un loc pe toţi din Noemvrie.
da cu timpul hrană băieţilor aplicaţi la me­ rotate.
Românii, că prin ea cultivăm limba română, • Cu noi este D-xeu» .
serii. Intre lucrările despărţământului se nu­
şi că ea a procurat nu numai deputaţilor 2. Pentru participarea la banchet au a
mără colectarea de «Daruri de Crăciun» şi
congresuali şi celor 2 archierei, P. S. Lor se face prenotări la dl director şcolar D.
ţinerea unei «şezători».
P o p e a (Caransebeş) şi I. P a p p (Arad) dis­ F e stiv ită ţi şco lare. Comitetul pa- Lăpâdat până inclusive Joi, în 6/19 Noemvrie.
Bogatele sumare ale şedinţelor admi­
tracţie, dar’ ea prilej a dat Românilor din rochial al bisericei gr.-or. române şi corpul 3. Venitul Concertului e destinat fon­
nistrative, cet:te de notarul Reuniunei, dl I.
Sibiiu şi jur a petrece la un loc şi a se ve­ învăţătoresc al şcoalelor primare gr.-or. ro­ dului cultural al bisericei.
seli domnii mari, măiestrii modeşti şi ţâranii Apolzan, ne-au descoperit cum venitul curat mâne din Sălişle invită la Festivitatea şco­ Preţurile de întrare sunt : Loc I. 2 cor.
doritori de tot ce este în spre întărirea şi al representaţiunei teatrale şi al concertului lară din prilejul sfinţirei noului edificiu şco­ loc II. 1 cor., loc de stat 60 bani de persoană
a întrecut suma de 600 cor., inclusv cor.
mărirea neamului, ear’ despre concertul nos­ lar. Festivităţile se vor ţinea Sâmbătă în 8/21 Loge pentru 4 persoane 4 cor.
38’04, adunaţi dela participanţii la concert
tru, acelaşi prietin spune, că era sârbătoarea Noemvrie 1903.
prin president cu pălăria «D-zeu vede«; cum
geniului românesc şi a străduinţei Românilor Programul festivităţilor.
s’au luat măsuri pentru ţinerea unui curs de
spre cultură. Sute de inşi ţârani cu soţiile şi I. Vineri, în 7/20 Noemvrie 1903. La
comptabilitate şi de stilistică, neapărat mese­
ficele lor, meseriaşi şi inteligenţi participau 3 ore p. m .: Litie în biserica «Mare» (po­ Dare de seamă şi mulţumită publică.
îmbrăcaţi de sărbătoare — toţi spre a încu­ riaşilor. Conducerea acestui curs, după toată menirea tuturor donatorilor şcoalei).
raja în nobilele lor porniri pe membrii Reu­ probabilitatea, va primi-o dl Ioan Vătâ- II. Sâmbătă, în 8/21 Noemvrie 1903.
şan, funcţionar la «Albina». Spre a împe-
niunei şi pe harnicele noastre coriste, pen- I. La 6—8 ore a. m .: Serviciu divin Cu ocasiunea arangerii petrecerii în fa­
deca pe membrii Reuniunei dela frecuentarea
tru-câ învaţă, ascultă şi sările, ce le rămân (Utrenie şi Liturgie). 2. La 10 ore a. m.: vorul bisericii gr.-or. dm Haţeg întâmplată în 7
cursurilor de joc, ce se ţin de persoane stră­
libere, le închină culturei române. Procesiune din biserica «Mare» în curtea I. c. s’au încasat în total cor. 84440 fii; sub-
ine nouă, — în cursul iernii Reuniunea va
In faţa acestor constatări şi aprecieri şcoalei, sfinţirea apei şi predică ocasională. trăgându-se spesele de cor. 7002 fii.; resultăl
aranja în Dumineci mai multe conveniri so­
sincere a muncii şi a prestaţiunilor noastre, nu 3. La 1/a 12 ore a. m.: Festivitate şco­ deci un profit curat de cor. 774 08.
ciale restrînse sub conducerea notarului.
ne mai rămâne decât să ne împlinim dato- lară în sala festivă a edificiului şcolar, după
Cu suprasolviri au binevoit a contribu
rinţa de recunoştinţă nefăţărită câtră toţi aceia, In cursul programului seratei dl F. Do- următorul program: următorii domni: D-nii Dr. Ajtai Aladar, Dr.
cari sprijin ne dau şi cari nu înceată de-a lorean, sodal cismar, ne-a delectat cu anec­ a) Deschiderea festivităţii prin preşe­ Nagy Ignârz, Leukes Jozsef, Barcza Kelemen,
privî în noi aceea-ce cu adevărat suntem: dota «Dada bogâţilă», de Sandu pungă goală dintele comitetului parochial Dr. Nicolae Zsau Alexandru şi Dr. Kblgyesy Adorian
propagatori ai bunelor moravuri, ai culturei şi mai apoi cu «Ţiganul la un drum de Comşa. Antal cu câte cor. 7. — Ioan Muntean, Ioan
neamului şi propagatori ai lucrurilor, ce apro­ iarnă». Dl Valeriu Grindean, sodal cismar, b) Imn ocasional, executat de corul Baciu cu câte cor. 5 ; — Herman I. Vots
pie pe frate de frate. Căile de noi umblate acompaniat la pian de dl N. Constantin, cleric elevilor. Otto cu câte 4 cor. Teodor Fagaras, Schon-
sunt căile luminei, căile cele bune, pe cari în cursul al II-lea, a cântat frumos romanţă c) Discurs festiv, rostit de directorul feld N., Teodor Doboi, Kardos Mihâ y, Ioan
nici-când se nu încetăm a le bate dacă vorba «Steluţa» de Florescu. Mititica Aniţa Praşca şcolar Dumitru Lăpâdat. Tocaciu, D-na Mina Pop, cu câte cor. 3 —
este, ca să ne împlinim şi numai în parte ne-a predat pe «Moş Martin» de Iuliana d) Cantata, (text de A. Bârseanu) com­ Benczelics Gyorgy, Savu Moise, Dr. Victor
datorinţa prescrisă fiecărui muritor. Grozescu, cu mult larmec. Dl Alexă Crăciun, pusă pentru cor mixt, solo de tenor şi acom- Boniescu, Lady Gyula, Dr. Leo Parasca,
Ca lucruri vrednice de remarcat dela sodal curelar, în «Ţiganii şi curcanul» de paniare de pian de George Dima, executată Muntean Farkas, Dr. Augustin Străiţariu, Dr.
ultima şedinţă literară încoaci, presidentul Speranţă, a dat nouă dovezi de priceperea de corul «Reuniunei române de cântări din Gavriil Suciu, Kăroly N., Muzsnay Bela, Ni-
mai scoate în reiief o scrisoare ce ’i-a adre­ şi deşteptăciunea sa. D-şoara Silvia Balteş, Sâlişte». coara Gyorgye cu câte cor. 2 40. — Aurel
sat dl N i c o l a e Bratu, culeg.-tip. şi biblio­ a executat la violină cu dibăcie composiţia e) Discurs de încheiere, rostit de pro- Eleiu, N. N. Ambrosie Şielariu, Tuloau George,
tecar al Reuniunei, care actualmente se gă­ «Ai plâns şi tu», acompaniată fiind la pian topresbiterul Dr. Ioan Stroia. Kalabis I„ Dr. Cadiu David, Dr. Tdiok, D-na
seşte în Lipsea spre înmulţirea cunoştinţelor de dl Constantin, ear’ însuşi dl Constantin 4. La 2 ore p. m.: Banchet. Netti Ciuciu, Schilinger N., Schuller Endre,
sale la cea mai renumită tipografie din Ger­ ne-a fermecat cu romanţa «Te duci» de C. 5. La 8 ore seara: Timari Pătruţi, Fehâr Robert, Dr. Munkâcy,
mania. Prin scrisoarea sa, dl Bratu pune în Decker şi cu «Ardeleana», executate la vio­ Toth Istvân, Anica Roşea, Doboi Nicolae,
vedere, că petrecând câteva zile în Viena, lină. Dl Constantin, care a mai acompaniat Concertul Bontescu M., Dr. Varga N., N. N., Iulius Po-
s’a folosit de bunulprilegiu, ce i-l’a oferit şi pe dl D. Greceanu, cleric în cursul III-lea, «Reuniunei române de cântări din Sâ­ povits cu câte l -40 fii. — Gheaja Titu V.
dl G e o r g e Vi t enc a, iniţiatorul societăţii în cântarea «A căzut o rază lină» de C. Po- lişte» în sala festivă a şcoalei cu următorul cu cor. 340. — Fleischer Vilmos, Laczkd
în înfiinţare « C l u b u l r o m â n » de-acolo, rumbescu, solo de voce, — se numără între Program: N. Pompeiu Neustădter, Doboi Ioan, Olariu
de a asista la conferinţa, ţinută de un nu­ urmaşii dlui Aug. Bena, actual elev al con- I. I. Vidu: «Râsunet dela Crişana», Nicolae, Teodor Jozsef, Dr. Radu Iacob, Epe-
măr însemnat din inteligenţa şi meseriaşii ro­ ervatorului din Berlin şi între calzii sprijini­ cor mixt cu bariton solo.
mâni din Viena în causa înfiinţării societăţii. tori şi harnici conlucrători ai Reuniunei noas­ II. G. Dima: Doauâ cântece pentru cor rjesi George, D-şoara Ida Bersan, Szigyartd
Dl Bratu a avut bună-voinţa a suluta con- tre Laudă lui. Dl Tocitu, cleric, ne-a ţinut mixt (a capella): U., T. Vasinca, I. Hica, N. Tirea, Nemeş Ni-
ferenţa în numele Reuniunei noastre şi a dori în continuă şi nesfîrşită voie bună cu mai a) «Trăesc în suferinţă». culiţă, Teodosiu Marcu, Radu Aurel., N. N.,
iniţiatorilor ei resultate mănoase. Adunarea multe anecdote, predate cum numai comi- b) «Doauâ inimi». cu câte 40 filcri. Iuliu Ciuciu cor. 2 şi Ioan
Coruca cu câte 1 cor. Peccol Eugeniu cor. 17.
Principatelor române, cu o apreciare perfectă acel strălucit cuvânt, zis la proclamarea lui ţăranilor în camera din 1862, Kogălniceanu Şi pe calea aceasta comitetul parochial
a posiţiei şi viitorului lor politic, el a scris Cuza ca Domn: exclamă: îşi ţine de o sfântă datorinţă ca se aducă
«Ol nu drămăluiţi brasda de pământ cele mai vii şi călduroase mulţumite acelor
Împreună cu Constantin Hurmuzachi memo­
»M ăria Ta, trebuitoare hranei ţăranilor; gândiţi-vă la du­ marinimoşi domni, cari au binevoit a contri­
rabilul act al Unirei, votat de Divanul ad-hoc
din Iaşi. El a fost eroul zilei când aceea După 150 ani de umulinţă şi de în­ rerile, Ia suferinţele, Ia lipsele trecutului lor; bui cu suprasolviri şi tuturor cari au paiti-
Adunare a votat desfiinţarea privilegilor de josire naţională, Moldova a intrat în dreptul gândiţi-vă la originea averiler d-voastră, gân­ cipat, făcând prin aceasta posibil ca cheltue
clasă, sub impresia fermecătoarelor lui cu­ seu de a alege pe Domnitotul seu. Ridicân- diţi-vă că cea mai mare parte din ele o da­ Iile mari avute cu renovarea bisericii să se
vinte: «Scopul întrunirei noastre a fost să du-Te pe tronul lui Ştefan cel Mare, naţio­ toriţi muncilor şi sudorilor lor. Inchipuiţi-vă că acopere în parte din venitul acesta.
Intrăm ca clase şi să eşim ca naţiune.» nalitatea română s’a înălţat. Alegându-Te părinţii lor s'au luptat cu părinţii noştri Tot cu aceasta ocasiune rugăm pe ace­
«In timpul redobândirei indedendenţei Domnitor, am arătat lumei că la legile nouă pentru salvarea ţărei şi a altarului; gândiţi-vă lea Ştim. Doamne ca să primească afecţiunea
şi a posiţiei politice a României, zice tot dl voim oameni noui. Tu ai o frumoasă şi mare. .că mâne poate ora pericolului earăşi va suna, deosebitei noastre stime şi recunoştinţă pen-
Sturdza, culminează vieaţa lui Kogălniceanu.» misiune de îndeplinit. Tu eşti chemat a des­ şi fără dânşii nu veţi putea apăra nici patria, tru-că n’au pregetat, de a ne da mână de
Patriot şi diplomat iscusit, el demonstră Eu­ chide o eră nouă, pe care ne-a arătat-o Con- nici averile, nici drepturile noastre, şi că o- ajutor la întreprinderea noastră, colectând pe
ropei, că este o necesitate ca România să venţiunea din 19 August. Fă ca legea să dată ţeara căzută nu veţi fi decât slugile seama bisericii şi aranjând sortarea obiectelor
fie independentă, pentru ca şi ea să ttăească înlocuească bunul plac. Fă ca legea să fie străinilor, pe când astăzi sunteţi în capul pentru tombola, mărind prin aceasta profitul
şi să se desvoalte în toată libertatea în mij­ tare. Şi Tu Măria Ta, ca Domnitor, fii bun României, în capul unei ţări libere şi au­ material şi reuş ta morala. — Rugându-le ca
şi blând, fii bun mai cu deosebire pentru tonome».
locul statelor ei. Dl G. G. Buighele, sfirşeşte documen­ şi în viitor cu ocas unea ori-cărei întreprin­
împreună cu I. C. Brătianu şi C. A, aceia pentru cari toţi Domnitorii din vechime tata sa carte cu următoarele cuvinte: deri umanitare să fie conduse de cele mai
Rosetti, Kogălniceanu a fost de părere ca au fost indiferenţi sau răi. Nu uita, că dacă «Şi oraşele, şi mai cu deosebire satele nobile sentimente, arătându-se întotdeauna
România să ia parte la răsboiul ruso-turc 50 de deputaţi Te-au ales, Tu ai să dom­ din toată ţeara, trebue să păstreze amintire demne de rolul însemnat ce-1 au în viaţa po­
din 1877. In 1878, Kogălniceanu, ca ministru neşti peste două milioane de oameni. vecini că despre acest mare om care fu, Mi- poarelor, mergând alăturea cu bărbaţii.
de externe, a luptat din răsputeri ca Rusia Fă, prin urmare, ca domnia Ta să fie hail Kogălnii eanu !< ’ In numele comitetului parochial a sfin­
să nu ne ia Basarabia, să ştie însă că n’a o domnie de pace şi de dreptate ; linişteşte tei biserici ort.
reuşit; Congresul din Berlin luase hotărârea pasiunile, fă să înceteze urile cari ne divi- Sfaturi. Haţeg, la 12 Noemvrie 1903.
n privinţa căderei Basarabiei înainte ca I. sează şi restabileşte între noi vechea frăţie.
Brătianu şi M. Kogălniceanu să vorbească. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii un Argintul de li-i ţinea în aceaşi Cornel Popovici, Ioan Baciu,
Ca om, Kogălniceanu era spiritual şi Domnitor-cetăţan; urechea să fie deschisă tot­ pungă cu banii de aramă, se va rugini membru comitetului parochial. curator prim.
primitor, atrăgător şi comunicativ. deauna pentru adevăr şi închisă pentru min­ cu timpul de abea-1 mai cunoşti. —
Ca orator, Kogălniceanu era supranumit ciună şi linguşire.» Incunjură dar societatea oamenilor cu
Ear' când tu vorba de împroprietărirea nume r6u. ------------
Priveghetoarea Moldovei. Dăm ca exemplu