Page 1 - Activitatea_1903_11_46
P. 1

Anul  III.                                               O răştie,  26  Noemvrie  n.  Î903.                                                             Nr.  46




                 INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
           se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  ‘/a  an 3 cor.
                    reduse.
                                                                                                                                                          Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                  4  coroane.
           Manuscriptele s  ta se adresa
           redacţiei  şi  acel  a  nu  să  îna­
                                                                                                                                                          Pentru  Rom ânia  şi  străinătate
                     poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.
                     ____        «1
           Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani.


              EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                          A p a r e      în    fiecare        Joi.
                D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n


             Curent nesânfitos.                      pentru  modestul  capital  social  de 40,000    Că  chiar  şi  în  unele  localităţi  să   »B.  H.<*.  scrie despre situaţie.  Ob­
                                                                                                                                                 S p icu iri  d in  fo ile   m agh iare.
                                                     fl.  şi  când  60  de  acţii  nu  să  mai  pu­ fondează  bănci  româneşti  nouă  unde
                                                     teau  plasa  la  nime,  cătră  cine  zicea  există  deja  atari,  apoi  că  acele  nu  sunt   strucţia  continuă  şi  după  informaţiile
                Conferenţa  a  III.  a  Directorilor   advocatul  S.  Pop  şi  Dr.  I.  Mihu,  frate!  reclamate  şi  justificate  de  interesele  po­ primite,  luptătorii  oposiţiei  să  simt  des­
          Băncilor  Române  ţinută  la  19  Octom-    vezi  află  şi  pentru  acest  rest  subscrieri,  porului, poate să o  creadă iscoditorul pro  tul  de  tari  de  a  putea  continua  cu
           vrie  a.  c.  sub  punct  IX  a  propus,  şi   căci  terminul  constituantei  se  apropie   punerii,  acela  însă  purcede  malafide,   lupta  până  la  ultima  zi  a  anului.  Aşa
           decis:  „Considerând  că  în  timpul  mai   şi  ne  lipsesc  subscrierile  câtimii  din   pentru-că  având cunoştinţă  d.  e.  despre   vor  ajunge  acolo,  că  asentări  nu  se  vor
           nou  sâ  ivesc  tot  mai  des  acţiuni  pen­ prospect.                               monopolurile nemoteniilor;  despre geşcf-   putea  face  anul  acesta.
           tru  fondarea  de  Bănci  româneşti  nouă,                                           tăriile  particulare   ale   celor   puşi       Sunt  aplicaţi  a  obstrua  şi  exmite-
                                                          întrebe,  bunăoară,  cine  avea  în­                                             rea  delegaţiunilor,  prin  ce  ar  aduce  în
          chiar  şi  în  localităţi  unde  există  deja                                         în  fruntea  frunţii  institutului;  despre
                                                     credere  deplină  în  vitalitatea  acestui                                            stare  de  ex-lex  chiar  şi  afacerile  gu­
          institute  de  credit  româneşti  bine  con­                                          valoarea  mărfurilor  sale  pe  bani gata;  vernului  comun.  —  Că  cum  vor  urma
                                                     institut,  când  însuşi  Dr.  I.  Mihu  n’a
           solidate,  şi  unde  interesele  economice                                           despre  convertirea  datoriilor  alor  săi;  în  anul  viitor,  despre  aceea  nu  s’au
                                                     subscris mai multe de 40 acţii la înfiinţare,
          ale  poporului  nostru  nu  reclamă  şi  nu                                           despre  persecutarea  funcţionarilor  nc-   consultat  încă,  urmarea  nu  poate  fi
                                                     ear unii malcontenţi  răspândeau  câte  şi
          justifică  crearea  de  asemenea instituţiuni                                         slugam ici;  despre destituiri de di­      alta  decât  sau  câştigarea  comandei
                                                     mai  câte clevete  c a :  nu  vă  daţi banii  la                                      maghiare,  sau  răsturnarea  şi  acestui gu­
           noue,                                     bancă,  că  vă  treziţi  cu  ei  perduţi;  ăş-   rectori  constii  de chemarea  lor;  vern.
                Conferenţa  Directorilor  Băncilor
                                                     tea  voiesc  să  vă  adune  banii  voştri  şi   despre  constringerea  la  abzicere  a  di­  De  cumva  Tisza  va  aplica  forţa,
          române  asociate,  în  interesul  publicului
                                                     o  iau  pe  talpă  cu  ei;  şi  altele  de aces­  recţiunii  şi  comitetului  de supraveghere   atunci  se  vor  folosi  de  obstrucţia  tech-
          român  care  a  înfiinţat şi  susţine  Băncile,
                                                     tea.  Urmarea  fu,  că  în jurul acestui  ins­  şi  apoi  a  nu-i  mai  alege;  despre  nică,  adecă  de  votările  fără  sfârşit.
          sâ  vede  îndemnată  a  declara:  că  ţine
                                                     titut  încă  să  poate  face  o  circumscrip­  darea   în   arănzi   a   realităţilor      Deputatul  Gabânyi  a  vorbit  şi  ce­
           de  nesănătos  acest  curent  de  descentra-                                         fără  concurs  şi  a  altor  întreprinderi  tit  în  şedinţa  de  Vineri  4%   ore,  adecă
                                                     ţie,  că  „mâncând  îţi  vine apetitul',‘.  Vă­
           lisare,  că  nu  crede  că asemenea acţiuni                                                                                     şedinţa  întreagă.
                                                     zând  cei  doi  puşi  în  fruntea  institutului:   —  toate  —  pe  sub  mână  şi  despre
          ar  putea  contribui  la  consolidarea  stă­                                                                                          Duminecă,  în  22  c.  a fost  ministru
                                                     preşedintele  Pop  şi  directorul  Dr.  Mihu,   cari  s’ar  putea  scrie  capitole  întregi;
          rilor  noastre  economice,  şi  că  prin  ur­                                                                                    preşedintele  Tisza  ia  audienţă în  Viena.
                                                     că  lucrurile merg strună şi  că sunt  pros­  dar  mai  cu  seamă,  dacă  chiar  şi  urzi­
          mare  nu  poate  aproba  şi  sprijini  de­                                                                                       Aproape  două  ore  a  ţinut  ascultarea,
                                                     pecte  de  dobânzi,  au  făcut  la  doi  ani   torii  institutului  încă  sunt alungaţi din   Atâta  timp  i-a  trebuit  ca  să  rapoarte
           cât  fondarea  acelor  Bănci  româneşti
                                                     o  altă  emisiune,  aşa  zicând  în  ruptul   direcţiune  şi  comitet  de  supraveghiere  despre  stările  din  dietă,  respective  să
          nouă,  a  căror  înfiinţate  este  reclamată
                                                     capului,  încât  cei  mai  mulţi  acţionari-   şi   înlocuiţi   cu    clicaşi  tâ-  se  legitimeze  despre  celea  zise  asupra
          şi justificată  prin  interese  reale ale po­                                                                                    prim-ministrului  Korber.  Seara  târziu  a
                                                     fundatori  nici  n’au  ajuns  la  noue acţii,   rîitori,  cari  au  infectat  societatea  din
          porului  român  din  ţeară.                                                                                                      sosit  la  Budapesta,  despre  celea  întâm­
                                                     pentru  că  publicarea  în  foi  a  întârziat   localitate  cu  multe  soiuri  de  intrigi,  fă­
               Nu  ştim,  a  cui  glavă  de  director                                                                                      plate  acolo însă  nu a  transpirat  nimic în
                                                     şi  subscrierile  erau  deja  acoperite,  după   ţărnicii,  şi  după  toate  aceste  să  mai  şi   public.
          de  bancă  a  născocit  aceasta  propunere,
                                                     cum  se  zicea  in  formă  de  scuză.      şezi cu de  aceştia  la  o masă,  la  un  blid,
          ne  miră  însă  mult,  că  hotărîrea  a  fost                                         aceasta  se  o facă propunătorul,  care  aşa    Mulţi  sunt  de  părere,  că  apostro­
          unanimă;  cel  puţin  nu  am  auzit  ca         In  al  treilea  an  se  începu  deja                                            fările  lui  Korber  vor  avea  urmări  de
                                                                                                se  vede  este  de  natură  să  sufere  totul,  demisionări.
          oare-care  din  cei  45  representanţi  să  rivalitatea  între  cele  două  căpetenii,  pe   numai  să-i  meargă  lui  bine,  obştea  po-
                                                                                                                                                Partidul  lui  Bdnffy.  Tot  Dumi­
          fie  propus,  ca  obiectul  să  fie  luat  dela  motive:  care  este  mai  mare  domn  la   topească-se.                         necă  s’a  ţinut  în  Cluj  conferinţa  noului
          ordinea  zilei,  să  nu  se  dee  prilegiu  —  institut;  care  din  doi  să  poarte  mai   Vom  mai  înşira  generalităţi  de   partid.  Preşedinte  a  fost  ales  Remenyi
          cel  puţin  în  afară  —   a  se  mai  resus­ multe  procese  advocaţiale  de  ale  insti­  aceste,  cari  toate  au  contribuit  la  fon­ Kâroly,  architect,  care  a  deschis  conte-
          cita  motive  contrare  acestor  vederi  în­  tutului;  şi  alte  soiuri  de  rivale,  pline   darea  d.  e.  a  »Daciei«  şi  credem  tot  renţa.  A  ţinut  apoi  o  vorbire  însufleţi-
          guste  şi  jaluse.                         de  interes  particular,  cu  a  cărora  de­  astfel  de  motive  vor  subversa  şi  în  alte   toare  rectorul  universităţii  Apâthi  Ist-
               Să  binevoiască  a  întreba  acel  is­ scriere  specială  ne  vom  ocupa  de  altă­  localităţi,  unde  s’au  înfiinţat  noue insti­  vân,  care  a  felicitat  pe  Bânffy  pentru
          cusit  director  de  bancă  ce  acţiune  a  dată,  bunăoară  dacă  va  eşi  la  iveală   tute şi se vor mai înfiinţa,  în  butul  con­  ideile  sale,  promiţendu-i  gruparea  lor
                                                                                                                                           hotărîtă  pe  lângă  stindardul  desfăşurat
          trebuit  să  desvoalte  acei  4—5  inşi,  cari  istoricul  institutului  decretat  de  oare­  clusului  adus  de  conferenţa  directorilor  în  un  ciclu  de  articli.
          au  iniţiat  înfiinţarea  institutului  „Arde-  care  adunare  generală,  a  căreia  apari­ de  bancă.                                A  luat  apoi  cuvântul  însuşi  Bânffy,
          leana“  la  anul  1885,  cât  a  trebuit  să  ţie  nu  ştim  din  ce  motive  întârzie     Contra  motive,  la  acest  decis,  vom   care  pe  temeiu,  că  partidele  de  până
          ostenească  unii,  ca  să  adune  subscrieri atâta.                                   mai  înşira  în  numerii  viitori.         acum  nu  îndestulesc interesele  naţionale,


                   FOIŞOARA                               Cu-o  lume  el  lupta-s’ar,                Lupu.   Cum  verb?  Nu  pricep  de  loc. vintele  ori  părţile  de  proposiţiune,  între  ele,
                                                             Şi  ar  muri  mai  bine,                Tomi ţ a .   Eacă  să  vezi  şi  tu.  Eu  zic,  (apucă  de  mână  pe  Radu  şi  pe  Lupu).
                                                                                                de pildă  : «trenul pleacă, dimineaţa, la  Sinaia 1  I   Radu.  Leagă-ne  bine...
                                                           Decât  să  mi  te  vadă
                    ROMÂNIEI                                 Căzând  pe  mâni  străine!..       —  Veniţi  voi,  patru,  încoace.  —  Aşa.  —  Pe   Lupu.   Sinaia...  Sunt  substantiv,  nume
                                                                                                mine  mă  cheamă:  t r e n u l ;   pe  Zaharia;   propriu...  şi  mă  conjug...  (Toţi  rîd).
                          — +CI»—                                                   P.  DULFU
                                                                                                p l e a c ă ;   pe  Radu : d i m i n ea ţ a ; pe Pavel  :
                                                                                                                                               T o m i ţ a. Taci, mă.  Nu te declini cumva. ?
               Frumoasă  eşti,  o!  ţară,                                                       la  şi  pe  tine,  Lupule:  Si nai a.   Noi  câte   L u p u   (ruşinat).  Ba  da...
                  In  măestrita-ţi  iie                POVESTEA  VORBEI                         cinci  alcătuim  o  frază...  Ia  să  începem  ana­  Zahari a.   Ai  făcut  Sinaia  de  ruşine...
                                                                                                liza.  —  Eu,  tren  ul,  sunt substantiv  concret,
                Cu  flori  albastre,  roşii                                                                                                    Lupu.   (urmând).  Sunt  compliment  cir­
                                                                P iesă  în tr ’un   act         masculin  la  singular,  femenin la plural, adecă:   cumstanţial  de  loc...
                  Şi  galbene  o  mie!..
                                                                         de                     eterogen.  Sunt  articulat ; sunt  subiectul frasei.
                De-aceea  tot  străinul                                                              Zahari a.  Eu,  pl eacă,   sunt  veib...  Tomi ţ a .   Fii  sănătos.  Acuma,  ascultaţi:
                                                                N.  Rădulescu-Niger,                                                       Eu  sunt  capul  trenului,  adecă:  maşina  ;  voi,
                  Stă  ’n  loc  p’aici  când  trece;                                                 Toţi,(rîzând),  ura!  iar  verb!  Zaharia...
                                                                                                                                           vagoanele.  Ţineţi-vă  bine.  Trenul  pleacă  la
                Nu-i  vine  să  mai  plece.          Respectuoasă dedicaţiune  d-lui  Ion  Kalinderu.  vetbul  1                           S naia!  (fluetă)  (o  ia  la  fugă,  ocolind  scena.
                                                                                                    Tomi ţ a .   Mă  rog,  nu  încurcaţi  verbul...  Zaharia  cade;  ceilalţi  peste  el).
                Frumoasă  eşti,  o!  ţară,                         P e r s o a n e l e :            Z a h a r i a   (serios).  Sunt  verb  activ  şi   Tomi ţ a.   Na!  ’mi-au deraiat  vagoanele!
                  Cu  scumpa-ţi  cingătoare               Povestea  vorbei;  Lenea;  Sărăcia;  Moş  nu  mă  încurc,  adecă  sunt  regulat,  de  conju­  Za ha r i a   (ridicându-se odată cu ceilalţi).
                                                     Badea  ;  Totniţă ;  Lupu ;  Zaharia;  Radu ;  Pa-  garea  I-a,  persoana  Ill-a  singulară,  modul
                De  spice  aurite,                                                                                                         Apoi  că  fugi,  nenişorule,  curat  ca  o  maşină
                                                     vel;  (şcolari  din  sat);  Alţi  zece  şcolari.  indicativ,  timpul  present;  sunt  predicatul fra­
                  Ce  strălucesc  la  soare!..            Scena  înfăţişază  bătătura  unui  sat.  In  stânga  zei  şi  trebue  să  mă  potrivesc  cu  subiectul   d’alea !
                De-aceea  toţi  vecinii              două  curţi,  cărora  li  se  vede  numai  îngrăditura,  cu  (se  înalţă  în  vârful  picioarelor).  S c e n a   Il-a.
                  (Cel  sfânt  mi-i  osândească)     loc  de  trecere  printre  ele.                Lupu,   (tîzând).  La  înălţime,  mă?      Aceiaşi.  L e n e a ,  S ă r ă c i a   (vin  în  chip
                                                          In  dreapta,  mai  în faţă, două  buturuge  groase
                Ţi-au  pus,  vai,  nu  odată,                                                       Zahar i a.   Nu;  la  persoană..       de  babe,  îmbrăcate  sdrenţuros,  sprijinindu-se
                                                     pentru  şedere  pe  ele.
                  Gând  rău!.,  să  te  răpească.                   S c e n a   I-a.                Tomi ţ a .   Eşti  bun  veib,  Zahario.  Tu,  pe  toege).
                                                                                                Radule.                                        L e n e a   (căscând).  Uliuliu  1  ce-aş  mai
                                                     Tomi ţ a ,  Lupu,  Zahari a,  Pavel,  R a d u
                Frumoasă  eşti,  ol  ţară,                                                          Radu.   Dimineaţa,  sunt  substantiv  ab­ dormi...  (lene ş).  Bună...  vremea,  băeţi...
                                                                 şi  cei  10  şcolari.          stract,  de  genul  femenin,  articulat,  la  singu­
                  Şi  mult  bogată  ’n  toate!..                                                                                               Sărăcia.  Bine  v'am  găsit,  măicuţă...
                                                          T o mi ţ a .   Eu  îţi  spun,  Lupule,  că  Za­ lar.  Aci  tnă  luaţi  ca  adverb  şi  mă  numesc:   Tomi ţa.   Bme-aţi  venit,  mătuşelor...
                De-aceea  şi  Românul                haria  e...  verb  1                       compliment  circumstanţial  de  timp.
                  De-al  tău  drag  nu  mai  poate.       T o ţ i   (rîzând),  Da, da, azi e numai verb I  Pavel,   La.  Sunt  preposiţiuue.  Leg  cu­  Zahar i a   Nu  sunteţi  de  pe  aicea?
                                                                                                                                               Radu.   Sunteţi  foc  de  ostenite,.
   1   2   3   4