Page 2 - Activitatea_1903_11_46
P. 2

Pag.  2.                                                                  ACTIVITATEA                                                                       Nrul  46

          cari  trebue  s i  le  avem  în  vedere,  zice  de  şcoală  ca  de  ochii  din  cap,  căci  de  a  corăspunde  înaltei  noastre  mi­ serviciului  divin,  la  cari  au  luat  parte
          că  susţinerea  şi  mai  departe  a  referin­ perzănd  şcoala  ne  vom  perde  totul  ce  siuni?  Avem  noi  oare  însuşirile  şi  cali­ mulţi  preoţi,  a  urmat  cetirea  temelor
          ţelor  economice  cu  A ustria  ar  fi  un  avem  mai  scump.                        tăţile  ce  să  recer  azi  dela noi,  în  lumea  designate,  teme  lucrate  de  preoţii  Ni-
         picat.  —  De  încheiere  s i  roagă  a  se                                           modernă  de  acum?  oare  ne  împlinim  colau  T o d e a  din  Almăşul-mic,  Manase
          constitui  comitetul  noului  partid.       Conferenţa  preoţească.                  noi  conştienţios  datorinţa în  direcţiunea  Iar  din  Toltia  şi  Nicolau  Maniu  din
               Pentru  cele  zise  este  felicitat  prin                                       chemărei  noastre ?  Oare  suntem în  stare  Băcăinţi.  Toţi  trei  preoţii  s’au  achitat
          vorbiri pronunţate din partea profesorului                                           a  corăspunde  exact  aşteptărilor  mai  conştienţios  de  sarcina  luată,  aşa  că
          universitar  Pi  ztory  Mor.  Mai  vorbesc:                 Orăştie,  11  Noemvrie  1903.  marilor  noştri ?                   conferenţa  le-a  exprimat  mulţumită  pro­
          Dr.  Tutsek,Szterba  şi  Jeszenszky.           Conferenţa  preoţilor  din  tractul        Şi  dacă  ne  împlinim  datorinţele;   tocolară.
                                                    Orăştiei  anunţată  în  Nr.  42  al  «Acti­  cari  sunt  resultatele  practice  ale  mun-   S ’a  primit  planul  cronologic  pen­
                                                    vităţii»  s’a  ţinut  după  programul  publi­  cei  noastre  spirituale?             tru  agendele  anuale  ale  oficiului  paro-
                     Starea  şcoalelor  noastre.    cat,  despre  decursul  căreia  raportăm                                             chial  întocmai  cum  s’a  presentat  prin
                                                    următoarele:                                    Sau  dacă  avem  să  ne  luptăm  cu   parochul  Ioan  Popovici,  şi  să  va  tipări
               Am  auzit  declaraţiunile  guvernului     înainte  de  prânz  la  8— 10  ore  s’a   spirite  protivnice  misiunei  noastre,  oare   şi  împărţi  preoţimei.
         nou  asupra  şcoalelor  confesionale  ale   celebrat  serviciul  divin  prin  preoţii  Ilie   cu  ce  fel  de  mijloace  le-am  putea  de-
         naţionalităţilor,  şi  ne  prinde  o  mare ne­  Popovici  din  Sibişel,  Nicolae  Terhetea   sarma  şi  convinge  de  rătăcirea  lor ?   Fiind  timpul  înaintat,  şi  după-ce
         dumerire  despre  soartea  şcoalelor noas­  din  Tămăşasa  şi  Octavian  Săbău  din   Oare  nu  cumva  sunt  şi  între  voi  fraţi,   statutele  reuniunei  pentru  ajutorarea
         tre,  când  ni-s’a  dat  sâ  înţelegem  că  nu   Bozeş.  Toţi  trei  preoţii  au  servit  cu   cari  au  deviat  dela  chemarea  lor  apos­  preoţilor  n’au  putut  fi  destul  de  bine
          se  vor  lua  de  sub  administraţia  confe­                                         tolică  şi  s’au  lăsat  prinşi  în  lanţurile spi­  studiate,  cu  părere  de  rău  a  trebuit  să
                                                    deplină  demnitate  liturghia  la  care  pă­                                         fie  amânată  causa  dimpreună  cu  ce­
         siunilor,  dară  vor  fi  forţate  să  vali-   rintele  Nicolae  Terhetea  a  ţinut  o  cu­  ritelor  rele  şi  duşmane  bisericei  lui   lelalte  puncte  ale  programului  până  la
         diteze  însuşirea  deplină  a  limbei  ma­  vântare  despre  chemarea  preoţească,    Christos ?                                altă  conferenţâ  extraordinară  ce  să  va
          ghiare.                                   luând  de  temeiu  textul  din  evanghelia      Pentru-că  tot  Domnul  a  zis:  »cel-   convoca  spre  acest  scop.
               Din  punct  de  vedere  pedagogic  zilei.  Cuvântarea  a  fost  bine  succeasă,   ce  nu  este cu  mine, împotriva  mea  este,   După  comunicarea  unor  cerculare
         realisarea  acelei  dorinţe  este  una  dintre  deşi  numai  cu  trei  zile  înainte  fusese   şi  cel-ce  nu  strînge  cu  mine,  risipeşte«.   de  caracter  oficios  şi  designarea  locului
         cele  mai  grele  pedeci  ale  educaţiunei,  angajat,  după-ce  şi  înainte  de  dânsul   (Luca  11,  23).  Ear  în  alt  loc:  mulţu-   pentru  ţinerea  conferenţei  în  anul  ur­
         pentru-că  forţendu-se  atacerea,  bietul  alţi  doi  preoţi  designaţi  au  renunţat  de   mescu-ţi  ţie  părinte,  că  ai  ascuns  aces­  mător  la  Geoagiu,  dl  protopresbiter
         învăţător  va  fi  necesitat  a  petrece  tim­ a  o  ţinea.  Conferenţa  l’a  lăudat  pe  pă­  tea  de  cătră  cei  înţelepţi  şi  înţelegători,   mulţumeşte  preoţilor  pentru  interesul
         pul  cel  mai  mult  de  instrucţiune cu  în­ rintele  Terhetea  şi  a  decis  sâ  ’i-se  pu­  şi  le-ai  descoperit  pruncilor,  etc.  (Luca   arătat  la  această  conferenţă  şi  închide
         văţarea  limbei  maghiare  pe  contul  ce­ blice  cuvântarea.                         X.  18).                                  şedinţa.
         lorlalte studii, sau la  cas  dacă  nu  se  va   La  serviciul  divin  au  luat  parte şi   Eată  deci, stimaţi  părinţi,  câte  în­
         şti  acomoda,  va provoca  frecări  conti­  învâţâtorii  cu  copii şi  copilele de şcoală,   trebări  să  pot zugrăvi azi  înaintea  ochi­  Constatăm  cu  bucurie  avântul  ce-’l
         nue  între  superioritatea  sa  confesională   şi  sub  conducerea  d-lor  C o n s t a n t i n  lor  sufletului  nostru,  şi  câte  răspunsuri   ia  preoţimea  noastră  în  împlinirea  da-
         şi  între  cea  a  statului.  Şi  una  şi  alta   B a i c u  şi  Ioan  Branga  au  cântat  răs­  ar  trebui  să  se  dea  la  acelea,  aşa,  că   torinţei  sale,  mai  ales  de  când  s’a  în­
         eventualitate  nu  poate  aduce  şcoalei   punsurile liturgice spre  mulţumirea preo­  în  toate  lumină  să  se  facă,  şi  mântuire   trupat  ideia  de  a  să  ţinea  şi  în  viitor
         noastre  decât  îngrijorare.               ţilor  presenţi.                           să  dobândească  toţi  cari  doresc  lumina,   conferinţele  activate  prin  vrednicul  Ar-
              Nu  ne-am  ocupa  cu  afacerea  şcoa­      La  10  şi  Va  ore s’a  început însăşi   urând  întunerecul,  păstrând  nevătămată   chiepiscop  şi  Metropolit  actual  I oa n
                                                                                                                                         Meţi  an.
         lelor  noastre  dacă  nu  am  şti  cu  câtă  conferenţa  prin  dl  protopresbiter  V a-   porunca  D-lui,  ca  să  iubeşti  pe  deaproa-
         greutate  le  susţinem  mai  ales  în  unele  sile  D o m ş a   cu  următoarea  cuvântare   pele  tău  ca  însuţi  pe  tine.  Toate  în-   Mai  e  de  dorit,  că  aceste  confe-
         locuri,  unde  poporul  şi  azi  consideră  de  deschidere:                           dreptându-se  cu  duchul  blândeţelor prin   renţe  fiind  publice,  să  fie  visitate şi  din
         de  o  povară  nejustă  susţinerea  sala­                                             dragostea  şi  pacea  moştenită  dela  sfinţii   partea  inteligenţei  noastre,  pentru-că
                                                    Iubiţilor fra ţi în  Christos, stimaţi preoţi /                                      sunt  instructive  şi  au  în  vedere  pro­
         rului  învăţătoresc,  şi  dacă  nu  am  şti                                           apostoli.
         cu  câtă  greutate  să  scoate  acel  salar     Dacă suntem fraţi în  Christos, atunci     Conferenţele noastre, D-lor,  nu  pot   gresul  obştesc.
         şi  cât  de  neregulat  i-se  poate  plăti  în­ chemaţi  şi  suntem  a propaga ideile ace­ avea  alt  scop  mai  frumos,  şi  mai  prac­
         văţătorului,  care  e  silit  să  aştepte  şi  să  luia  întru  care  ne-am  făcut  fraţi;  şi  tic,  de  cât  a  conferă,  a  vorbi,  a  des-
         flămânzească  sau  să  se  umilească  pe  dacă  chemarea  Lui  a  fost  de a întoarce  bate,  a  clarifica  şi convinge,  apoi în fine   ()  carte  plagiată.
         sine  pentru  susţinerea  traiului  seu,  —  sufletele  dela  întunerec  şi  dela  decă-  a  îndemna  pe  fiecare  frate  să  mun­
         în  defavorul  chemării  sale  de educator!  dinţă,  la  lumină  şi  la  mântuire,  atunci  cească  cu  dragoste  în  via  D-lui  unde
                                                                                                                                              E  mai  bine  de  un  an,  îmi  pare,  de
         Mai obvin  apoi  şi  alte  lipsuri,  calamităţi,  noi  sâ  nu  perdem  nici  odată  din  ve­ e  pus;  pentru-ca  astfel,  numele  său  să
                                                                                                                                         când  publicul  românesc  în  urma  unui  foile­
         şi  anume:  lipsa  de învăţători caulificaţi;  dere  chemarea  celor  şeptezeci aleşi  mai  fie  scris  în  ceruri  şi  ’i-să  facă  parte  de
                                                                                                                                         ton  apărut în  » U n i r e a «   a  început a-şi perde
         aplicarea  şi  instituirea  lor,  care  împre­ mici  învăţăcei,  cărora  li-s’a  dat  puterea  împărăţia  cerească,  spre  mărirea  lui
                                                                                                                                         buna-credinţă  faţă  cu  originalitatea  activităţii
         jurare  earăşi  e  de  natură  a  provoca  de  a  călca  peste  şerpi,  peste  scorpii  şi  D-zeu  şi  fericirea  poporului  credincios 1
                                                                                                                                         —  altcum  intensivă I  —  a  unuia  dintre  băr­
         neînţelegeri  mai  ales  la  poporul  unde  peste  toată  puterea  vrăşmaşului,  şi  a  Acesta  este  şi  scopul  conferenţei  de
                                                                                                                                         baţii  noştri de litere. Foiletonul  amintit  tracta
         cineva,  din  interese  particulare,  poate  face  ca  şi  spiritele  rele  să  se  plece  astăzi  şi  programa  publicată  ne  va  în­
                                                                                                                                         anume  despre  nişte  ruşinoase  plagiate  ale
         face  agitaţiuni  contrare  legilor,  în  con­ înaintea  lor;  să  nu  perdem  din  vedere,  lesni  decursul  liniştit  al  desbaterilor.
                                                                                                                                         unui  fost  profesor  la  liceul  din  Braşov,  azi
         tul  învăţătorului  ce  trebue  să  stagneze  că  prin  punerea  mânilor  archiereşti,  fie­ In  fine  cred  că  Domnii  cari  au  primit
                                                                                                                                         secretar  consistorial  la  Arad.  Descoperitorul
         până  se  poate  face  ordine.             care  din  noi  a  moştenit  dela  acei  sf.  şi  au  lucrat  unele  teme  să  vor  achita   numitelor  plagiate  pe  două  coloane  paralele
              Astfel  de  caşuri  triste  s’au  ivit  şi   învăţăcei  aceasta  putere.  Să  nu  vă  bu­ cu  onoare  de  sarcina  luată  asupraşi,  —   ne  punea  de-oparte :  texte  din  cartea  „Curs
         la  unele  şcoale  de ale  noastre  din  apro­  curaţi  însă,  le-a  zis  lor  Domnul,  căci  după  cari  cu  ajutorul  lui  D-zeu  declar   elementar  de  istoria  omenirei,  de  Teodor
         piere,  în  Dăncul-mare,  Dăncul-mic  şi   duchurile  să  pleacă  voâuă,  ci  v i  bucu­ conferenţa  deschisă.                  Ionescu  fost  prof.  de  istorie,  continuat  şi  re­
         Homorod-suseni,  la  cari  instrucţiunea   raţi  că  numele  voastre  sunt  scrise  în     După  ascultarea  acesteia  cu  cuve­  văzut  de  I.  G.  Georgean,  prof.  de  istorie
         legală  se  va  putea  continua  numai  prin   ceruri 1                               nita  atenţiune,  conferenţa  alege  de  no­  la  liceul  S.  Sava,  III.  Istoria  nouă ; Bucureşti,
         întrevenirea  autorităţilor  politice  admi­    Eată  deci,  iubiţi  preoţi,  chemarea  tar  al  său  pe  Ioan  Popovici,  preot   1892“ ; — de  altă  parte  texte  din  cartea:  Is­
         nistrative.                                n o astă sublimă  în  ce  constă,  pe scurt.  în  Gelmar  şi  să  constată  că  dintre  57   toria  universală  pentru  şcoalele secundare de
              Toate  acestea  şi  alte  asemenea    In  a  lupta  cu  tot  feliul  de elemente  din  preoţi,  sunt  presenţi  44,  ear  din  cei   (»Unirea»  lasă  pe  cetitor  să-’l  ghicească  pe
         împrejurări  sunt  de  natură  a  ne  îngri­  viaţă,  cari  sunt  protivnice creştinismului  absenţi  unii,  cari  au  legitimat  absenţa,   autor).  III.  Evul  nou,  Braşov,  1897.  Drept
         jora  de  soartea  şcoalelor  noastre  şi  a   şi  ideilor  lui  divine!             au  fost  scusaţi.                         încheere  scriitorul  menţionatului  foileton  ne
         avertisa  poporul  nostru  să  aibă  grijă      Oare  suntem  şi fi-vom  noi  în  stare   După discuţiunile interesante asupra asigură,  că  să  a g ă ţ a s e   (vorba  istoricului)
                                                                                                                                         numai  de  câţi va  pasagii  şi  că  ce  ne-a  pre­
             Pavel.  Ia  vă  odihniţi  pe  ale  cioate.          (Cască  lung  şi  incepe-a  aţîpi)-   Săr ă ci a .   Dar  părinţii?  La  cârciumă,   sentat  a  tost  numai  de  leac,  dar  din  aşa
             L e n e a   (căscând).  Şi  mor  de somn. (Se  S ă r ă c i a   (ridicându-se  şi trecând  spre  băeţi,  nu-i  aşa?  (rlde  în  batjocură).  ceva  ne-ar  putea  set vi  chiar  cu  sacul.
         duce  abia  păşind  şi  se  aşează).  MS 1  da mare     sprijinită  pe băţ).              T o m i ţ a.  La cârciumă ?  Ce ? baţi câmpii,   La  dreptul  vorbind,  indiscreţia  «Uni ­
         sat I  Şi  nici  un  Român  nu  doarme  ziua...   Eu,  măicuţă,  îi  sunt  soră;     mătuşo?  Unii  sunt  la conferinţa de la  şcoală... rii»  mă  puse  pe  gânduri  şi  mă  făcu  nedu­
         (cască  lung),                                    Sărăcia,  toţi  îmi  zic.               Radu.   Alţii  la  casa  de  economie...  merit.  Nu  ştiam  ce  să  cred,  ceea-ce  vedeam
             L  u p u. Cum sS doarmă, dacă nu-i noapte 1   Joc  cu  patimile’n  horă,              Pavel.  Şi  încă  pe  urmă  toţi  vor  veni  negru  pe  alb,  ori  să-’mi  păstrez  şi  pe  mai
             Săr&cia.  Şi  nici  un  Român  par’că  cu­    Şi  în  casă...  n’am  nimic.      la  primărie,  să  mai  stea  la  sfat,  pentru  bi­ departe  convingerea  despre  onestitatea  lite­
         prins  de  nevoie I.  Nici  unul I  (clatină  din  cap   Sdrenţele,  curg...  de  pe  mine.  nele  tuturor...                   rară  a  istoricului  nostru,  la  ceea-ce  eram
         şi  se  duce  de  se  aşează).                    Şi-asta  dacă  nu  e  semn,             S ă r ă c i a .   Eac’aşa-i  peste  tot  locul!  înclinat  atât  în  urma  scumpeţii  la  vorbă  a
             Radu.  Cum  sS  fie  vre-unul  în  nevoie,    Mai  aflaţi  că  duc  pe-ori  cine   (clatină  din  cap  cu  părere de  rău).  Ia scoală,  foiletonului,  cât  mai ales judecând după forma
         dacă  toţi  muncesc  cu  dragoste  de  ogor  şi   Iute  la  sr.pă  de  lemn  I       soro,  şi  hai...  că  nu-i  de  traiu..   hazlie  în  care  era  tractată întreaga chestiune.
         de  meşteşuguri 1                          (îîzând)  Ei,  nu  mă  primiţi  pe  acasă ?    Lenea.   Dat  ’mi-e  somn...  [cască].  Şi  earăş  nu  voiu  fi  având  de  a  face  cu  un
             S ă r ă c i a   (încet  Lenei).  Nu-i  de  noi,   T om  iţa.  Ba  acea-i  vorbă 1  Doamne   Tom  iţa.  Ia  hai  şi  te  îndeamnă  la  ple­ cas  de  metempsicosă I  Ei I  dar  aşa  ceva  nu
         soro,  nici  p’aicil                       păzeşte 1  (se  depărtează  închinându-se).  cat,  că  uite  colo,  un  codru.  Tot  să  dormi  să  poate,  căci  răposatul  Teodor  Ionescu  s’a
             Lenea,  (căscând)Nu-i...  şi  nu-i.. (moţăe).   Să r ă c i a .  Vai  de  noii  Unde  să  ne  du­ în  vr’o  scorbură...  cât  vor  fi  veacurile!  mutat  la  cele  vecinice  numai  târziu  după
         Ce-aş  dormi  (cască).                     cem!  Colindăm  sat,  după  sat...  şi  toţi  se   Sărăci a.   D’apoi  că  scorburile  ne-au  naşterea  învăţatului  nostru.  N’o  fi  la  mijloc
             Pa v e l   (cu  mirare).  Da  cine’mi  sunteţi  scutură  de  noi...              mai  rămas  presemn 1  (ia  de  mână  Lenea  şi  vr’o  minune,  totuşi ?  Puţină  diferinţă  între
         d-voastră,  mătuşelor ?                        Lupu.   Vezi  că  ’i  s’a  urît  Românului,  începe  a  păşi  spre  ieşire  printre  cele  două  textele  comparate  există  doară!  Ce  să  mă
             Ra d u.   Par’caţi  veni  de  departe ?  mâtuşo,  cu  aşa  năpaste I             curţi].                        (Va  urma).  fac  însă  pentru  caşul  când  micile diferinţe ar
             L e n e a   (după  un  lung  căscat).  Cine   S ă r ă c i a   (înaintând  spre  Lene).  Unde                                proveni  numai  din  c o n d e i u l  d i s t r a s   al
         sunt,  hai?                                să  ne  ducem,  unde?                                                                prepusului  plagiator ? 1
             A poi:                                     Radu.   La  vrăşmaşi,  mâtuşo I                     Sfaturi.                          Destul  că  bănuiala,  pe lângă toată preo-
                 Eu  sunt  Lenea,  trup  şi  oase...    Tom  iţă.  Ba  nici  la  vrăşmaşi,  Radule,                                      cupaţia  mea  binevoitoare faţă de  al  nostru,
                 Dorm.»  când  nu  am  ce  mânca;   că  şi  ei  tot  oameni  sunt!                 Dacă  e  vrednic  de  laudă  prietinul   îmi  întrase  la  inimă  şi  pe  întreagi-i  aureolă
                 Dorm...  la  treburi priincioase,      Zahari a.  Eu,  ve r b ul   îţi  zic:  du-te  tău,  laudă-1  de  dos,  —  dacă  faptele   de  glorie  vedeam,  fluctuând  în  dimensiune,
                Dorm...  şi  nu  m’aş  sătura...    unde  a  dus  mutu  iapa 1  (toţi  rîd).  lui  sunt  vrednice  de  occară,,  defaimă-1   o  neagră  pată.  Aşteptam  însă în  linişte  vre-o
                Câte  nu-s  la  câmp,  în  casă I       S ă r ă c i a   (Lenei).  Cum  ne  rîd 1  cum  ne  în  faţă,  ca  să-l  îndrepţi.  —   De  calci   desluşire  pe  cale  publică din  partea celui pro­
                Mie’mi  vine-a  sta...  şi  stau...  rîd!  (către  băeţi).  Şi  ce  făceaţi,  măicuţă?  acestea,  eşti  ori  linguşitoriu  ori  defăi­  vocat  şi  zi  de  zi  urmăriam  cele  scrise  în
                 Stau,  mă  uit.,  nici  par’câ-mi  pasă,   T om  iţa.  Ne  jucam  ca  în  zi  de  sărbă­ mătorul.                       «Tribuna  Poporului»;  —  organul  prin  care
                 Şi  cu  somnul  iar  mS  iaut      toare.                                                                               mai  ales  de  un  timp  încoace  răsuflă  omuj
   1   2   3   4