Page 3 - Activitatea_1903_11_46
P. 3

ACT IVI TATE A                                                                      Pag.  3.
            Nrul  46

         nostru.  —  Aşteptarea  îmi  fu  însă  zadarnică,  E  tOrvfinykOnv tdbbă   ţiunilor  moderne.  Le­  N0UTĂTI                      sau  folosit  următoarele  beuturi  :  800  butelii
                                                    nem  isrm-r  se  vallâsi,
         căci  nici  dânsul  nici  vre-unul  din  a mi ci i  se rendi ktl'Ombsăget,   gile  acestea  nu  mai                              vin  alb  pentru  deputaţi,  180  butelii  vin  roşu
                                                                          cunosc  privilegiaţi---
                                                                                                                                          pentru  deputaţi,  1200  pocale  bere,  31  sticle
         sfii,  altădată  cei  mai  gălăgioşi,  nu  ridicară              decât  numai  cetăţeni!1
                                                    hanem  csak  polgârt"                                                                 şampanie  francesă,  37  sticle  .şampanie  ungu­
         cuvântul, ci  cu  coada  ş >vic  tac  fără  a  z'ce   Pg.  182.  „Rendezte   Pg.  206.  „Napoleon    A v i s.
         cârc  măcar.  A o  Lee  aceasta  era o datorinţă   a  pănzfigyeket,  me-   aduse  apoi  în  ordine                               rească,  16  butelii  cognac  şi  alte  soiuri  de
         morală  pentru  anticii  dela  «Tribuna  Po­  lyek  a forradalom  ki-   financele  ţârii,  cari sfi                              ichenare.  P o f t ă  b u nă l
         porului»,  cu  atât  mai mi.lt, că  în  zeci  de  nu­  tOrese  6ta  rettenetes   aflau  îu cea  mai  mare   Ne  apropiem  de  sfârşitul  anului  Z ia r  rom ânesc  în   A m erica. Mul­
                                                                          derăpănare
                                                                                       şi
                                                                                           cari
         meri  din  acea  foaie  începând  din  97  încoace   zilaltsâgban  voltak  fis
                                                    a  min  se  az  egyhâzi   n’au  putut  fi  regulate  şi  partea  cea  mai  mare  a  abo- ţimea  Românilor  din  America  de  Nord  au
         sfi  puteau  ceti  laude  îndesate  şi  cu  vârf  la   javak  lefoglalâsa,  se   nici  prin  scoaterea  a-   cenţilor  noştri  sunt  încă  tot  In decis  sfi  înfiinţeze  un  ziar  român. Titlul  aces­
         adresa  eruditului  şi  consumatului  băi bat  de   az assignatâk k.bocsâ-   signatelor,  nici  prin                             tuia  va  fi  „ T r i b u n  a“  şi  va  apărea  în
                                                                                                       1
         şcoală  pentru  manualul  sfiu  de  istorie.  tâsa, se a  rfi;n  uralom   volniciile  guvernului  restantă  CU  abonamentul.   Venim  a-i  C 1 e v e l a n d  odată  pe  sfiptfimână.  Sunt  har­
               Tăcerea  acestei  foi  mări,  şi  mai  tare   erdszakosâga  seg teni   terorist.  Napoleon  în­ ruga  ultima  oară,  să  binevoiască  a-ne
                                                    nem  tudott.  Napoleon   fiinţa banca francesâ  şi                                    nici  Românaşii  noştri  şi  peste  mări.  înfiin­
          crescu  prepusul  în  mine,  şi  spre  a  mfi  con­  megâlapitotta  a  fran-   în urmadisposiţiunilor   trimite  preţul  abonamentului,  cât  mat   ţează  societăţi  diferite  şi  acum  vor  sfi  aibă  şi
         vinge  de  adevfirata  stare  a  causei,  îini  pro­  czia  bankot  6s  ren-   lui  financiare  creditul  curând,  ne  mai  putând  aştepta.   Ono­  ziarul  lor  propriu.
          curai  ambele  manuale: al  lui Ionescu— Geor-   dezfisfivel  elfirte  azt,   ţârii  începu  sfi  creas­  raţii restanţieri să ie în băgare  de seamă,
          gean,  Bucureşti,  1892,  şi  cel  apărut  la  Bra­  hogy a kamat'âb 12°/<r   că, eară procentul scă­  că  foaea  încă  are deobligăminte  de  îtn-
          şov,  1897.  La  primirea  manualelor,  neper-  rdl 6°/o-ra  szâllott alâ.  zu  dela  l2°/0  la  6%.                                 Tractare de am or cusfîrşit tragic.
                                                                                                                                          Sublocotenentul  de  gendarmerie  Roth
          miţându-mi  împrejurările  a  mfi  ocupa  de  ele   Etc.  etc..  Texte  de  asemenea  aflăm
                                                                                                                                          Nândor,  staţionat  în  Bistriţa,  a  tractat
          cu  deamănuntul,  le-am  aruncat  în dulapul  de  aproape  pe  fiecare  pag nă.  Cât  priveşte  îm­                             dragoste  cu  Domnişoara  Eugenia Tarţa
          cărţi.  Mai  zilele  trecute  voind  a  le  rfisfoi  şi  părţirea  materialului  —  cu  puţine  excepţiuni   5 Sfinţire  de  biserică  la  Itcnyhet.
                                                                                                Dumint-că,  în  16/29  Noemvrie  a.  c.  sfi  va   de  acolo.  După-ce  părinţii  nu să  putură
          confronta,  deschd  dulapul  şi  spre  marea  mea  —  e  aceeaşi.                     sfinţi  biserica  din  Renghet  a  cărei  z duc  s’a  învoi  la  căsătoria  ficei  lor  şi  aceasta
          mirare  le  vfid  ajunse  lângă  un  al  treilea  ma­  Cu  aceste  coloane  de  sgur  mi-am   început  la  anul  1885  şi  din  lipsă de nvjloace  să  tot  amână,  Vineri,  în  13  c.  înainte
          nual  de  istorie  întitulat:  « V i l â g t o r t ă n e t *  aprins  paie  pe  cap  cu  foiletonistul  „Unirii"-
                                                                                                abea  acum  s’a  putut  deplin  termina   Anul de  oarele  12  a  mers  la  casa  logodni­
          a  kozfipiskolâk  szâmâra,  irta  V a r g a  O t t o ;  Dar'  pentru  a  împăca  şi  capra  şi  varza,  îmi
                                                                                                acesta s’a  văcălit  pe din  luntrii  şi  pe din  afaiă,  cei  sale  şi  a  împuşcat-o,  pe  urmă  şi-a
          III-ik  kâtet  :  Ujkor ;  Budapest  1893.  Lâsai  permit,  sfi-i  comunic,  că  ceea-ce  domnul  isto­
                                                                                                s’a făcut  tâmpla,  s’a  zugrăvit,  padimentat,  si  tras  sieşi  un  glonţ.  Roth  Nândor  a  mai
          pe  Ionescu—Georgian  Ia  o  parte  şi  începui  riograf,  azi  domiciliat  în  Arad,  n’a  plagiat
                                                                                                astfel  terminată  pr:n  măestrii  de  ai  noştr i  trăit  şi  fu  transportat  la  spitalul  militar
          a  mfi  ocupa  cu  Varga  şi  eroul  nostru,  dân-  după  lonescu-Georgian,  a  plagiat după  Vatga
                                                                                                din  Orăstie,  Duminecă  sfi  va  face  însuşi  ac­ unde  a  repausat.  Părintele  Domnişoarei
          du-le  preferinţă  ca  compatrioţi.        şi  viceversa.                             tul  sfinţirei  prin  dl  protopresbiter  tractual  Eugenia  să  afla  pe  timpul  uciderii  în
               Şi  compatrioţi  fiind, sfi-i  punem  pe doufi   Şi  acum  un  cuvânt  cătră Onorata secţie   Vasile  Domşa  cu  asistenţă numfiroasă  a pico  comisie  judecătorească  în  Telciu,  căruia
          coloane  paralele,  sfi  le  ascultăm  glasul.  Su­
                                                     istorică  a  Asociaţiunei:  Oare  nu  crede  On.  ţimei  din  jur,  la  mandatul  şi  însărcinarea  ’i-s’a  adus  neamânat  la  cunoştinţă  în­
          părare  nu  le  facem,  în  special  nu-i  va cădea
                                                     secţie,  că  un  pretin  istoric  ca  şi  dl  Vasile   înalt  preasfinţitului  Archiepiscop  şi  M  tro­ tâmplarea  grozavă.  Despre  cele  urmă­
          greu  fruntaşului  între  amicii  dela  Arad  vfi-  Goldiş,  căci  dânsul  e  cavalerul  de  tristă  fi­
                                                                                                potit  loan  Meţian.  Atragem  deci prin  aceasta  toare  cetim  în  » V o i n ţ a «  din  Bistriţa:
          zându-se  alături  cu  unul,  căruia  ii  datorează  gură,  nu  mai  poate  avea  loc  în  sinul  ei ?
                                                                                                atenţunea  credincioşilor  din  împrejur  asupra   înmormântarea  d-şoarei E u g e n i a
          recunoştinţă.  Sfi  zicem  numai  aşa:     Şi  dacă  dl  Goldiş  Vasile  prins  cu  ocalele
                                                                                                acestui  act  măreţ,  carele  le  poate  oferi  celor   T a r ţ a   a  avut  Ion  în  Bistriţă  Dumi­
                  Budapest  1893.        Braşov  1897. nu-şi  trage  consecuenţele,  oare  nu  este  de   doritori  multă  mângâiere  sufletească,  şi  la   necă  în  15  c.  la  orele  2  d.  a.  după ri­
            Pg.  57.  «A  mâso-   Pg.  32.  »A1  doilea   datorinţa  On.  secţii  ca  sfi-i  dea  Laufpas ?  care  parochul  S i mi o n  F i l i m o n e s c u   în   tul bisericii  gr.-cat.  Timpul  era  frumos  şi
          dik  lfipfis  volt  a  tri-   pas  au  fost  hotărîrile   Arad,  Noemvrie  1903.      numele  credincioşilor  sfii  a  trimis  şi  învitâri.  împrejurările  tragice  ale  morţei  precum
          denti  zsinat....  E  zsi-   sinodului  dela  Trient.
          naton visszautasitottak   Sinodul  acesta  res­                        Podgoreanul.                                             şi faptul, că tînăra  victimă,  prin  frumseţă
          minden  reformatidt  a   pinse ori-ce schimbare                                            Foştii miniştri  iarăşi  pe  catedră.   şi  amabilitatea  ei  se  bucura  in  vieaţă
          tanokra  nfizve,  a  f8-   a  învfiţăturilor  biseri­                                 Foaia  oficioasă  aduce  ştirea,  câ  miniş­  de simpatii în cercurile  celea  mai largi —
          hatalmat  a  pâp r  k  -   ceşti,  declară  pe papa                                                                              a  atras  atâta  public,  în  cât  convoiul
          zâbe  tettfik  le  6s  szi-   din nou  autoritate  su­                                trii  pensionaţi  Vlâszics  Gyula  şi  Dr.   funebru umplea  stradele  pe  unde  trecea.
          goruan  kOrvonaloztâk   premă  în ale  bisericei      efpe              &«st£Î.       Lang  Lajos  sunt  repuşi  în  posturile lor
          a  katholikus  egyhâz   şi  determină încă oda­              -+B+-                    de  profesori  universitari,  cari  le  avuse   Tot  ce  are  oraşul,  dela  societatea  cea
          dogmâit.  A  ki  azokat   tă  limpede  şi  hotărît                                    înainte  de  a  fi  miniştri.              mai  aleasă  până  la  cei  mai  de  rănd,
          hiszi,  az  igazhitii,  a  ki   dogmele  bisericei  ca­            „Mila  dată săracilor te                                      toţi  au  ţinut  să  o  însoţească  în  calea
          mâst  hisz,  az  eretnek.   tolice;  cel-ce  crede             curăţă  de  păcate,  îţi  câ­                                     ei  cea  de  pe  urmă.  Musica  militară  a
          E  meghatâ'ozâs  â'tal   acestea  e  drept  cre­               ştigă îndurare şi vieaţă vccî-   M an yra  redivivu s.  Călugărul  dela   contribuit  la  pompa  înmormântării.  —
          vfiget  vetettek  ama   dincios,  cel-ce  crede                nică“.
          zurzavarnak..........«  altfel,  este  eretic.  In                 Inscripţia  pe  icoana   Oradea  n’are  astâmpăr.  Nu  s’a  uscat  bine   Roth  Nândor  a  murit  şi  el  la  spitalul
            Pg.  54.  »Az  tllen-   th pul  acesta  sfi  puse             Maicii  Domnului, ce alîrnă   cearceaful  rece  ce  i-s’a  pus  pe  trup  cu  pri-   militar  Sâmbătă  sara.  înainte  de  a-şi
          reformâtio  elere  âl-  capfit  tuturor  îndoie­                de-asupra  lădiţei  cu  cru-  legiul  ultimului  congres  dela  Sibiiu,  şi  el  to­  omorî  logodnica,  deja  el  fusese  degra­
          lott  Spanyolorszâg....  lilor...... *                          cerii  săracilor,  în  localul  tuşi  sfi  eşofează.  Mai  zilele  tiecute  a  pus  pe   dat  pentru  purtarea  necorectă,  la  care
          Ez  orszâghoz  tartoz-                                          • Reuniunei  sodalilor  rom.   un  geşeftar  din  Oradea  sfi-1  «intervivese»
          tak akkor Nâpoly. Mi­   Pg.  34.  »In fruntea                  din  Sibiiu».                                                     s’a  dedat  în  timpul  din  urmă.  Vorba,
          lano  fis  veliik  ugy-   antireformaţiunei  sfi   In  conformitate  cu  hotărîrea  luată  de   privitor  la  schimbarea  guvernului  din  Pesta.   că  ar  fi  fost  transferat  la  Pesta  a  fost
          szolvân egâsz Olaszor-   puse  Spania ....  Ale ei                                    Fostul  «mare  naţionalist»  şi  mare  voiagior   scornită  numai  pentru  de  a  duce  în
          szâg, hozzâja  tartozott   eiau Sicilia,  Neapolea,   subsemnatul  «Despărţământ  femeiesc  întregi­  peste  hotarele  ţării,  sfi  înţelege,  câ  a  riscat   rătăcire  familia  miresei  sale  cu  privire
          Franche-Comte  6s  a   Milanul, aproape  Italia   tor al «Reuniunei  sodalilor  români  din  Sibiiu«,   laude  la  adresa  noilor  deţinători  ai  puterii   la  împrejurările,  în  cari  să  afla  dânsul,
          nămetalfOldi  tartomâ-   întreagă,  ale  ei  Fran-  alcătuit  de  femeile  noastre,  ce  stau  aproape   statului,  cari  în  ultima  analisă  n’au  la  ce  sfi   înmormântarea  lui  Roth  Nândor  s’a
          nyok.....   kivâ!<5  ir6k  che-Comte,  Ţerile  de   de  clasa  meseriaşilor  noştri  şi  cu  S:op  de
            (Mariana-Mendoza)   jos..........  Istorici stră­  a  ajuta  Reuniunea  în  afacerile  ei,  închinate   bucura  de  laudele  unui  Mangra,  care în  pro­  făcut  Luni  în  16  c.  dimineaţa  fără  cea
          rajzoljâk e korban  ha-   luciţi   (Mariana-Men­                                      cesul  ce  l'a  avut  cu  ziaristul  Măglaşiu, a  fost   mai  mică  pompă şi  fără onoruri  militare.
          zâjuk dicsâ tbrtănetfit,   doza) povestesc  gloria   binelui  obştesc,  apelăm  la  inimile  gene­  dovedit,  cu  acte  şi  cu  dovezi  plausibile,  că   Mama  ucigaşului  sinucis  şi 5  ofiţeri dela
          a  folfedezâseket,  V.   neamului  lor,  desco­  roase  şi  le  rugăm  sfi  binevoiasiă  a  dărui   a  meritat  epitetele  de  «om  timbrat»,  «hoţ   honvezi  l’au  însoţit  la  groapă  —   Câ­
          Kâroly  harezait,  II.   peririle,  luptele  lui  bani,  vestminte  şi  alimente,  ce  sfi  se  împartă   ordinar»,  etc.,  ear  forurile  dela  Sibiiu  numai
          Fti.Opuralkodâ?ât,hisz   Carol  V.  domnia  lui   în  ajunul  Naşterii  Domnului  între  sfiracii   pentru  aceea  nu  l'au  putut  alunga  din postul   teva  gloanţe  au  dat  o  teribilă  lovitură
          hazâjuk tOrtfinete  me-   Filip.  Că  istoria  ţării   noştri  (învfiţăcei,  şcolari,  bărbaţi  şi   femei,                      unei  familii,  au  stîns  două  vieţi  tinere
          drfiben  foglalja  az  e   lor  era  istoria  lumii.                                  ce-1  ocupă  ca  vicar,  flind-că  tribunalul  din   în  floare  şi  au  lăsat  o  mamă  în  cea
          gfisz   vilăgtOrtfinetet.                  scăpătaţi).                                Timişoara  nu  a  fost  în  posiţie  sfi  extradee   mai  mare  durere  şi  mizerie.  Grozavă
             In  manualul  ungu­  In  manualul  româ­     Ne  găsim  în  prejma  zilelor,  în  cari  sfi-  actele originale din  procesul  Mangra-Măglaşiu.   desnodătură.
          resc în cele următoare   nesc  tot în aceeaşi  or­  racul  ca  şi  bogatul,  caută  sfi-şi  încălzească  După  cum  suntem  infoimaţi,  extrădarea  ac­
          sfi  vorbeşte  despre   dine  aproape  cu  ace­  sufletul  şi  corpul.                telor  nu  peste  multă  vreme  se  va  face,  şi
           Lopede  Vtga,  Calde-   leaşi frase sfi  tractează
          ron,  Cervantes,  Ve-   aceleaşi  subiecte.     Cei  pe  cari  Dumnezeu,  povăţuitorul  a   atunci  individul  Mangra  îşi  va  lua  pedeapsa   Câlindare pe anul 1904.
          jasques,  Murillo  etc.                                                               cuvenită,  şi  de  care  nu  va  putea  scăpa  ori
                                                     toate,  V’a  binecuvântat  din  belşugul  seu, daţi
               Despre  curtea  regelui  Ludovic  XIV.  putinţă  şi  celor  lipsiţi, ca  cel  puţin  în  zilele   cât  simulează  acum,  şi  ori  cât  sfi  sileşte  a   Au  apărut  în  editura  „Ideal*  institut
                                                                                                juca  pe  aderentul  actualului  guvern  pestan,
             Pg. 95.  «Udvara k6-   Pg.  90.  »In  jurul  de  bucurie  ale  naşterei  Mântuitorului  nos­                                  tipografic  şi  librărie  în  Hunedoara  A.  P.
           rfi  sereglett  a  fran-   curţii regeşti  sfi adună   tru,  sfi  preamărească  pe  Creatorul  şi  făptu­  pentru  care  fapt,  nevoioasa  «Tribună a  Po­  Barcianu, j   câlindare pe  anul  1904.:
           ezia  e!6kel8vilâg  fis   tot,  ce  era  nobil  şi   rile  sale.                     porului»  se  înţelege  că  nu  îl  trage  în  ţapă,
           kirâlyânak   palotâja   bogat  în  Frauda  şi                                        ca  pe  alţi  Români,  cari  s’au  alăturat  la  par­  Călind arul » Bunul Econom*, Căliudarul
          kfirfi  fipitett  palota-  în  Versailles sfi ridică   împărţirea  darurilor  se  va  face cu mare   tidul  guvernamental  din  Pesta.  »T.  P.«  prea   » Ţăranului«  şi  Călindarul  »Sfintei  Treimi«
            vârosokat,  hasonld   un  oraş  de  palate, ce   solemnitate  sub  binevoitorul  protectorat  al                               n  format  octav  mare.  Călindarele  sunt  în
           fănnyel  pazarlâssal.  A   nu  are  pâreche în  lu­  patroneselor  despărţământului  nostru,  stima­  e  cu  doufi  feţe  şi  prea  cu  doufi  mesuri  mfi-   toată  privinţa  reuşite  şi  sunt  foarte  uşor  de
           bfiszke  lâzadfi  6s6k   me,  Odraslele  mân­                                        sură.                                      vândut,  deoare-ce  ele  sunt  primele  câlindare
           unokâi  versenyeztek   drilor  aristocraţi  de   bilele  doamne  Minerva  Dr.  Brote,  Ana  Dr.
           a  kirâly  mosolyâfirt   odinioară  sfi  întrec în   Moga  şi  Elisaveta  Bugarsky.                                             cari  corăspund  cerinţelor  moderne  de  azi.
           fis tulboldogak  voltak   slujba  regelui  şi  sunt   Darurile  benevole sfi se trimită  la  adresa   Club  rom ân   în   Viena.  In  luna   Nu  s’a  cruţat  întru  nimic  pentru  reuşita  lor,
           ha  SltozkOdfis,  fitke-   fericiţi,  dacă  sfi  pot                                 trecută  s’a înfiinţat în  Viena  „ Clubul  roman".   nici  muncă  şi  nici  spese.
           zfis  kozben  szolgâla-   făli  cu  un  zimbet  bi­  «Reuniunei  sodallor  români  din  Sibiiu».  Scopul  lui este închegarea  meseriaşilor români   Invâlitoarea câlindarului „Hunul Econom"
           ţâra  lehettek.  Ffiny,   nevoitor  al  marelui   Lacrfimile  vărsate  de  sfiracii  noştri   de  acolo.  Preşed nte  a  fost  ales  dl  Sandalo   este  de  hârtie  galbenă  fină  şi  groasă  şi  tipă­
           pazarlâs, mulatsâg,  fes-   monarch.  Imoralitate  servească  drept  cea  mai înaltă răsplată  pentru   viei.  Vor  înfiinţa  şi  o  bibliotecă,  pentru  care
           lett  erkolcsok,  hazârd   era  viaţa  dela  curte,   toţi  aceia,  cari  posibilă  ne  fac împlinirea  ace­                    rită  cu  o  ilustraţie  economică  în  2  colori;
           jâtăkok  voltak  ott-   dar  în  afară  totul  era   stei  datorinţe  bine  plăcute  şi  oamenilor şi  lui   apelează  la  toţi  scriitorii  şi  la  toate  institu-   cea  dela  Călindarul  „Ţăranului"  este  tipărită
           honosak  ez  udvarnâl,   cucei nic  şi  evlavios.                                    ţiunile  pentru  ajutor.                   în  6  colori  în  mod  artistic  executat,  ilustra-
           de  mindent  betakart   »Etiquetta«  le  acope-   Dumnezeu.                                                                     ţiunca  represintă  pe  o  păreche  tinfiră  de  ţă­
           az  âlszenteskedfis  fis   ria  toate».         Din  şedinţa  Despărţământului  femeiesc   Cât  au   consum at  p ă r in ţii  p a ­ rani;  foaite  bine  reuşită;  ear’  învfilitoarea  că-
           az  etiquett».
                                                      întregitor  al  «Reuniunei  sodalilor  români   trie i  în   şedin ţa  de  noapte  a  dietei  lindarului  „Sfintei  Treimi"  este  de  asemeni a
             Pg.  181.  Az  egfisz   Pg. 206. „Pentru re-  din S biiu», ţinută  la  4  Noemvrie  n.  1903.  ţin u tă   J o i,  la  12  N oem vrie?  »F.  M«  I  .tipărită  în  6 colori  foarte  frumoase  şi  artistic
           orszâg  filetfinek  sza-   gularea   raporturilor
           bâlyozâsâra  az  uj sza-   de  drept  dintre  cetă­  Elisaveta  Poponea,   lo a n  Apolzan,  comunică  urmâtoaiele  date  statistice :  200  lucrată,  la  mijloc  se află  chipul Sfintei  Treimi,
           badelvff  eszmfik  alap-   ţeni, Napoleon dispuse   presidentă.           notar.     ciorbă  de  gulyâs,  180  cioibă  pentru  beţivi,  'a  duapta  Inviierea,  ear’  In  stânga  Naşterea
           jân uj  torvănykonyvet   facerea  unei  cărţi  de                                    250  bouillon,  220  ficaţi  de  viţel,  200  spate  lui  Isus  Christos.
           dolgozott  fis  dolgoz-   legi..  Cartea  aceasta   Presidentul  Reuniunei  sodalilor:  afumat,  250  curecheiu  cu  sarmale,  200  frip­  Cuprinsul  acestor  câlindare  este  foarte
           tatott  ki:  ez  a  Code   să  numeşte  Codicele        Fie.  Tordăşianu,             turi  de  boef,  30  fripturi  virgine,  200  părechi  bogat  şi  variat  şi  cuprinde  o  mulţime  de ilus-
           Napoleon,  mely  azu-   lui  Napoleon  (Code           bărbat  de  încredere.
           tân  a modern âllamok   Napoleon),  care  a de­                                       c â r n ă ţ e i  cu  hirean,  60  talere  de  coto-  traţiuni,  dintre cari  amintim portretele:  Baro­
           tflrvfinykOnyveit  fun-   venit apoi basa aproa­                                      r o a g e   (aiite),  250  şunci,  500  p o g ă c e l e ,  nului  Andreiu  de  Şaguna,  Reginei  României
           damentumâvâ  lett....  pe  a  tuturor  legisla-                                       250  p l ă c i n t e   cu  mere.  La  toate  aceste Episcopului  Pavel,  Vasile  Alexandri,  Alexan«
   1   2   3   4