Page 1 - Activitatea_1903_12_47
P. 1
Anul III. O răştie, 3 Decemvrie n. 1903. Nr. 47
ĂCIIÎIIĂIEA 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PR O PR IETA R ŞI ŞEF-REDACTO R : REDACTOR RESPO N SA BIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Curent nesânetos. rul să se aştepte la cercetări discipli P aşul făcut de directorii de bancă care cere, ca pe lângă şedinţele de dinainte
nare, suspendări şi destituiri, pentru-că ar trebui persuadat din partea acţiona de amiazi, să se ţină şedinţe şi după amiazi
s’a încumetat ici colea a descoperi rilor în mod categoric, numindul »cu- de la 5 până la 9 ore seara.
Surprinderea pentru oposiţie fu mare
atari fapte mârşave, cătră oare-care ent ne sân i tos «.
i i. când presidentul, cu provocare la §. 203 din
membru învăţat de a se ţinea şi el
Aşa a zis conferenţa directorilor regulamentul camerei, zise că asupra propu-
prin minciuni şi intrigi în şirul celor
de bancă, şi au aflat imitatori în două O întorsătura nerei se va vota în şedinţa următoare, (Vi
chemaţi de a cârmul afacerile. neri), f ără a se mai d i s c u t a a s u p r a
oraşe, a cărora matadori încă sunt ja- In şedinţa de Luni, care a fo st p r o p u n e r e i, ci se va decide prin vot
luşi, nu cum-va să-i vie în minte la Am fi dorit, ca conferenţa direc tot cam aşa de sgomotoasă, ca şi ceia simplu asupra ei.
atare fracţiune de-a fonda altă bancă torilor de bancă să se fi extins asupra de f o i — Sâmbătă, la oara / a luat cu — P o r c ă r i e i striga Vârady, şi ime
pe lângă cari mai sunt. delăturării acestor fapte pe cât de ru vântul Francisc Kossuth, rugând diat toate furiile obstrucţioniştilor se descâr-
Este prea bine cunoscut, din vieaţa şinoase, tot pe atât de păgubitoare, ear’ pe ministrul preşedinte s i lase în pace cară asupra lui Perczel şi a tiszaiştilor.
practică şi de toate zilele, că aproape din punct de vedere moral dejositoare. şedinţele paralele, s i liniştească spiri — Ob r a z ni c i i M i n c i n o ş i i F a l-
tele agitate în privinţa limbei de co s i f i c ă t or i t i c ă l o ş i i fură cuvintele alese,
nu este localitate, unde există câte o Prin înfiinţarea de bănci noue, din
mandă, apoi în privinţa reform ei so ce sburau de pe băncile stângei estreme la
bancă românească, ca ce-i puşi în frun potrivă, să pune capăt multor abusuri
ciale', s i admită extinderea dreptului adresa contrarilor.
tea ei să nu joace rolul de detentatori şi prin aceasta să promovează intere de alegere, s i aibă în vedere maghia- Per czel , întrebat de un necredincios,
ai aceleia. sele publicului susţinător al institutelor, risarea şcoalelor poporale, ear' în schimb când se va desbate propunerea, răspunse că
Vezi bunăoară cum unii din ace prin urmare afirmarea conferinţii este s i via sista obstrucţia, ea nu se va desbate, ci se va vota simplu
laşi neam, sunt: preşedinte, director, chiar opusă stării faptice. Contele Tisza a rispuns imediat, asupra ei în şedinţa următoare.
membru în comitetul de supraveghere, M ai presus de toate aceste, coar şi a vorbit de UJl ROU p r o g r a m , Lămurirea aceasta fu urmată de un
chiar şi funcţionar. Cum toţi lucră pe nele crescute a-le unor monopolisatori care va conţinea lărgirea dreptului tărăboiu colosal, înscenat de oposiţie.
electoral; însă din punct de ve
o mână, ca să sugă ca nişte vampiri m ai dau de grindă, apucălurile stân dere naţional maghiar, va lua — Eată pumnul! Eatâ forţa 1
— Bandiţi ticăloşii Trădează patria 1
din sucul acelui institut, a căruia în gace să m ai răresc şi oamenii provi tnisuri mai aspre pentru înviţăm intul — Daţi jos pe acel president mişel din
fiinţare s’a făcut pentru binele obştesc, denţiali mai dispar, pentru-că posaunele maghiar în şcoalele poporale şi altele. locul unde stă! — Kubik, Fay, Rath, Vâ
şi pentru ajutorul ţărănimii, cu scop de cântate de cei mulţi linguşitori înceată Discursul a plăcut mult oposiţiei. rady, Hotvath, Liszkay, Rakovszki, Uray,
a-i apăra din ghiarele cămătarilor fără şi cel m ărit devine şi el un omuleţ, La fine s’a primit propunerea lui K rasz- Marjai şi alţi câţi-va deputaţi atacă violent
suflet şi Dumnezeu. desbrăcat de splendoarea talmică, ri- nay, ca şedinţa să se amâne pe Mer- pe president.
curi, ear’ Marţi să se lase timp de per
U g r o n cere cuvântul. Protestează în
Unul promite împrumuturi, pentru mâne un simplu închinător la idoli, ce tractare a punctelor de împăciuire, ce contra interpretării ce i-se dă §-lui 203 din
cari nu numai primeşte, dar chiar şi îl caracterizează din neam în neam. să vor pune reciproc, şi din o parte şi Regulament. Acest paragraf nu vorbeşte
pretinde dela bietul ţăran baxişuri în alta, a partidelor.
In viitor vom reveni asupra unor despre două şedinţe într'o zi. Regulamentul
monetâ sunătoare, în miei, purcei, gâşte, Ce va mai urma vom vedea, zice trebue să apere libertatea cuvântului şi liber
fa p te complinite, cari aievea vor do
raţe, găini, pui, saci de grâu, curuz, ovăs, »B. H.« tatea acţiunei. Propunerea ce s’a făcut însă,
vedi curentul nesănătos, ce din tot
făn, paie, ouă şi altele. — Cunoaştem calcă în picioare libertatea aceasta. Tsza
punctul de vedere curat românesc este Kalman, ori cât de păcătos a fost, tot n’a
chiar şi preoţi, cari au fost exploataţi
de condamnat. Din dieta Ungariei. cutezat să useze de astfel de arme. Invinu-
de atari oameni puşi în fruntea insti eşte partidul liberal, că pe timpul luptei na
tutelor. Deschidem coloanele noastre bu Reproducem după »G. T.« şi alte fui ţionale a jucat rolul de agent provocator. In
De aceste am înşirat în firul foii curos şi altor centre, unde să vor fi în estras şedinţa furtunoasă de Joi, 26 No- cameră îşi băteau pieptul, ear in afară de
noastre, numind persoane şi mai multe perondat lucruri ca la noi în Orăştie, emvrie şi zilele următoare. Este bine, ca ce cameră protestând şoptiau oposiţiei: Nu vă
caşuri concrete, însă vai de acela mem bunăoară: Des, Timişoara, Sibiiu, Lu titorii noştri să ştie ce fel de lucruri să pe lăsaţi! Fericirea patriei atârnă de la voi. Po-
bru din direcţiune sau plane funcţionar, goj şi alte locuri. — Suntem de con trec acolo, ear alegatorii de deputat dietal liticianii guvernamentali au fost sfătuitori răi
ori comitet de supraveghere, care a vingere firmă, că vom aduna destule Vs tragă învăţătură, când vor mai fi chemaţi p-.ntru coroană. Au tras’o în noroiul luptelor
să-'şi aleagă representant. politice. Calea pe carae a pornit guvernul,
pomenit de acele lucruri josnice, atare contra motive la conclusul nr. IX. al
înainte de a se întră în ordinea de zi, duce la nimicire; cere, ca propunerea lui
guraliv avea să-şi ia catrafusele la cea directorilor de bancă, adus în mod aşa presidentul Pe r e zel anunţă, că deputatul Podman czky să se p mâ la ordinea zilei
mai de aproape alegere, ear’ funcţiona de arbitrar şi ca de-a călare. br. Podmaniczky i-a predat o propunere în spre a fi desbâtută.
S ă r ă c i a (smucind cu mânie, Lenea) T o m iţa. Ba mai bine hai şi ne-om Voiesc să fiu ostaşi
FOIŞOARA Hai, soro! juca de-a ostaşii I ’Mi-e puşca foarte dragă,
Ba d e a (rîzând). Ocoliţi satul... că de Lupu. Că doar ostaşi vom fi! De-aceea ziua ’ntreagă
P a v e 1. Eu am să fac steag... băieţi I Voiu duce-o, ca fruntaş.
nu, v’ajunge păcatul) (babele es) E-hei, băeţi,
POVESTEA VORBEI s’au dus vremurile alea, când le primea Ro Eacă acuma viul... (iese fuga.) Ca mine fiţi şi voii
Z a h a r i a [cu mâna la gură imitând
mânul. . A fost când a fost, şi bine că nu T o ţ i (într’un glas, păşind): Un’ doil [se
Piesă intCun act mai e... Ne-a dat Dumnezu povăţuitori; şi goarna.] Ta-ram-ta-ta! Suntem ostaşii opresc]
de eacă ne alegem cu bunătăţi fără seamăn, T o rn i ţă. Nu te grăbi, verbule!
T o m i ţ a
N. Rădulescu-Niger. (înaintează spre eşire). Laudă Domnului. Za ha r i a (serios) Lasă, mă Tom fo
Voiesc să ’nvăţ de mic.
Zahari a. Moş badeo) că, de când văd la biserică rama aea, In-
Respectuoasă dedicaţ une d-lui Ion Kalinderu lăuntru cu o coroană de stejar şi cu numele Când ţara în nevoie
B a d e a (oprindu-se). Ei? Va fi, de bună voie
vitejilor din satul nostru, cari au murit în
Zahari a. Rugămu-te, Moş Badeo, spu-
(Urmare.) (2) bătălie, îmi e drag să ştiu că voiu fi ostaşi Pleca-voiu dârz, voinic
S c e n a IlI-a. ne-ne o poveste de-alea d’ale dumitale. S’o apăr în resboiu...
Radu. Când le ceteşte preotul numele
Şcol ari i . Lenea, S î r â c i a [aproape T o m iţa. Zău aşa! că ne merg la Cu mine fiţi şi voi...
la sfintele daruri, eu mă închin.
de a eş>]; Moş B a d e a [întră potrivindu-şi inimă. T o ţ i (într’un glas, păşind): Un, doil
din umeri suctnanul], B a d e a (ilzând cu bunătate.) Hai şi T om iţa. Apoi, că zice domnu: ei (se opresc)
Băeţii . (Cu bucurie). Eacă Moş Badea! voiu spune. Da ia numai să mă reped la sunt sfinţii neamului nostru.
T o m i ţ a
(Lenea şi sărăcia se opresc, căutând la Badea. Casa de Economii... că am o vorbă. Pa vel (se întoarce cu steag). Eacă-1
Lenea, somnoroasă ; Sărăcia, cu pizmă). Pa vel. Mai pui ceva moi Badeo? băeţi... [toţi îşi iau pălăriile) Aşa, fraţilor s’a- Sunt mândru câ’s Români
Badea. Bună vreme, băieţii (punând Badea. Puiu, feţii mei, puiu... că şi lutaţi-1 I Nu mai sunt trei fâşii de hârtie şi ’Mi-e ţara foarte dragă.
mânile deasupra ochilor ca apărătoare). Da unchieşii au pentru cine s’agonisească... Eacă un băţ: e steagul 1 El e: ţearal el e cinstea Ostaş voiu să rămân I
pe cine îmi văzură ochii acolo? mă întorc acuşica... (iese, în timp ce să aude şi mândria ostaşilor. Ca mine fiţi şi voi:
Tom iţa. Ia Lenea şi Sărăcia, Moş o gomă.) T o mi ţ a . Aşa-i Pavele... Şi acuma... eu T o ţ i [într’un glas, păşind] Un’ doil
Badeo. Nu şi nu, ci-că să le primim în sat. sunt sergentul major, [comandă]. Front 1.. La (se opresc).
S c e n a IV-a
Badea. Iacă taci, loazele! E hei, nu dreapta v’aliniaţi!.. [Băeţii să înşiră pe două T o mi ţ a (cu faţa Ia ei). Nainte.. marş!.,
zic, mă băeţi, ne înnegriau odată la uşi... Ş c o l a r i i . rânduri. Pavel trece în mijloc, cu steagul]. (ocolesc scena şi ies printre curţi, în timp ce
Le-am gustat amarul... Da acuma... călătorie Pa vel. Auziţi? băieţii din şcoala de Stânga’n prejurl. (toţi fac mişcarea) lăsând Tomiţa zice, pe măsura paşilor, un’, doi, un’
sprincenată, urgiilor I Să vă văd când oiu adulţi fac exerciţii militare. puţină depărtare între ei şi port-steag. To doi ) (Va urma).
vedea nunta în Vinerea Paştilor I L u p u. Hai şi noi. miţa, în flanc declamă: