Page 2 - Activitatea_1903_12_47
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 47
Vorbirea lui Ugron fu însoţită de pro gravi merge spre Gajari, care stă la spatele suth, ear’ T i s z a contra vederilor acestora. cei puşi în stăpânirile mai înalte pă
testările pătimaşe ale oposiţiei contra «aten lui Tisza. Eitner ridică mâna. Toţi credeau După aceste să continuă în şedinţa mânteşti, apoi pentru toţi cei cari au
tatului* guvernului. Nu se pot descrie sce că au să se încaere. SzOcs, br. Feilitzsch, publică desbaterile, enunţându-se şi de-o parte contribuit la ridicarea festivităţii, au
nele ce s’au petrecut. Intr’aceea întră în sala Kristoffy şi Szaczellary aleargă în ajutorul şi de alta diferite vederi şi epitete batjoco adus laudă meritată bravilor corişti şi
desbaterilor contele Apponyi , care luând lui Gajari, ear din stânga Kubic, Gal şi alţii ritoare. conducătorilor lor din Săcărâmb, pen
ştire despre cele ce se întâmplă, scoate o aleargă să apere pe Eitner. De pe galerii se In toiul unei larme asurzitoare, preşe tru-că ei cântă perfect de bine, liturgia
hârtie şi o trimite baronului Podmaniczky, aud ţipete. O damă ameţeşte. In mijlocul dintele ordinează votizare cu privire la şe arangiată de G. Dima, şi multe alte
îşi anunţă adecă e ş i r e a din par t i dul li sălei se adună peste 100 deputaţi, gesticulând. dinţele de dimineaţă şi de după amiazi, care cântări grele de executat, cum e »Mă-
beral . Era p’aci să se încaere. Mai mult de un sfert să primeşte cu maioritate seara cătră 7 ore rinarul», »Cisla« etc., cu cari s’a produs
Când se petreceau acestea şi când de ceas dura scena aceasta edificătoare, care Aşa să sfîrşi şedinţa de două zile Vi la masă. A mai toastat şi dl Olimpiu
Ugron vorbia încă, independistul R a t h strigă : neri.
se sfîrşl prin suspendarea şedinţei. Oprea pentru preaon. Domn protopres
— Pfui presidentul 1 Sâmbătă s’a apucat oposiţia de obstruc
După redeschidere T i s z a îşi continua biter, Octavian Săbău pentru dl Oprea,
— Perczel cheamă la ordine pe Rath ţia technică, cerând la verificarea protocolu
vorbirea. Respinge afirmarea, că el ar fi di Simion Filimonescu pentru oaspeţii săi
şi-l face atent, că dacă nu se astîmpără, va lui deja în cinci caşuri votizarea nominală şi
rector de bancă falit şi protesta contra insi scumpi, exprimându-şi deplina mulţu
face propunere în afacerea aceasta. pe obiecte.
nuării, că prin intrigi ar fi ajuns în fruntea mire că i-a ajutat D-zeu, a termina bi
Atunci Zboray şi Kaas strigă, că pre
guvernului. serica rămasă începută de fericitul său
sidentul e un t r ădăt or , ear R a t h zice:
I vanka. Ai scuipat in blid, ca nimeni C O R E S P O N D E N Ţ A tată, fost preot în Renget, îndatorân-
Numai de la un president cinstit pot să pri du-’l pe dânsul a o termina.
altul să nu mai poată mânca din el.
mesc avertismente 1 Parochul din Mada dl losif Bog
P r e s i d e n t u l (Perczel) întreabă ca T i s z a răspunde nimerit lui Ivanka zi Renghet, 17 Noemvrie v. 1903. dan încă s’a presentat însoţit de peste,
mera, dacă doreşte să dea afacerea lui Rath când, că acesta nu-i în stare a pricepe gândul Onorată Redacţiune!
comisiunei de imunitate? Se face îndată vo unui politician cinstit; apoi între ovaţiwjile 40 de corişti, cari au ascultat cântările
tare, propunerea presidentului e primită de gardei sale încheia zicând, că nu e permis Sfinţirea bisericei noastre din Ren executate de corul din Săcărâmb.
majoritate şi comisia e invitată să-şi facă şi a-se risipi cu mână uşuratică ceea-ce «naţiu ghet s’a lăcut Duminecă în 16 Noem Poporului i-s’au împărţit colaci, şi
ea propunerea. nea* a strîns timp de 36 ani. vrie prin dl protopresbiter V a s i 1 e mâncare după obiceiul local, aşa că
Sgomotul infernal isbucneşte acum cu După aceasta Tisza şi Bartha cer cu toţi au fost mulţumiţi şi mângâiaţi în
D o m ş a din Orăştie, însoţit de d nii
mai mare forţă. Stenografii sunt asaltaţi de vântul în afacerea personală, şi-şi rectifică această zi frumoasă de sărbătoare.
preoţi Olimpiu Oprea din Săcărâmb,
oposiţionali, cerându-li-se să nu mai ia note cuvintele ce şi le-au zis unul altuia. Simion Filimonescu din Renghet, Oc- Vă scriu aceste Onor. Redacţiune
când se petrece un sgomot aşa de mare. Restul şedinţei l’au folosit Koss ut h, tavian Săbău din Bozeş, losif Bogdan cu rugarea să le publicaţi şi în preţuita
P r e s i d e n t u l cheamă din nou la or R a k o v s k y şi A p p o n y i cari au vorbit în din Mada, Irimie Necşa din Gigmău D-voastră foaie, pentru-ca să fie de în
dine pe turburători, ceea-ce face ca viforul contra propunerei de a se ţinea şedinţe pa demn şi altor comune mai vrednice de
şi Dumitru Ivaşcu din Mermezeu— Văleni.'
să se abată earăşi în contra lui. ralele. Ziua aceasta a fost pentru noi cei cât a noastră la ridicarea de biserici
— Presidentul e un bandit 1 strigă o In şedinţa de Vineri, 28 Noemvrie, şi la arangearea de festivităţi înălţă
din Renghet o zi frumoasă şi rară între
voce. zice »B. H.* s’a ivit nişte apostrofări la ad toare cum a fost pentru noi ziua de
— Bandit şi brigand I adauge H o r v a t h resa preşedintelui, cu privire la verificarea sărbători. Duminecă.
Gyula. protocolului. După-ce la verificare nu pot De dimineaţă veni peste comuna Dacă am fi putut termina biserica
P r e s i d e n t u l propune, ca Horvath vorbi mai mulţi decât patru inşi, s’a votat noastră o ploaie de fulgi de nea de mai înainte de sosirea timpurilor schim-
să fie înfruntat în procesul verbal. Dreapta deputatul Ho r v a t Gyul a a zs (cătră pre credeam că n’o să putem merge nici băcioase, prin Octomvrie, după-cum am
se ridică şi votează. şedinte) JJo s n i c, p e se v e n c h, om de la biserică, pentru-că aici casele oame fost proiectat, sfinţirea bisericei noastre
Oposiţia e cuprinsă de furii, şi ca eşită nimic. nilor să află resfirate pe multe cotituri era şi mai imposantă! — Dar suntem
din fire înscenează un tumult colosal. Zberături din partea stângă : f a Îs i fi- şi dealuri, dar’ în curând a încetat vi mulţumitori lui D-zeu că o am putut
— Mişel 1 Porc 1 strigă Leszkay la ad c a r e d e d o c u m e n t l T r a d a r e de pa jelia şi s’a făcut vreme bună şi liniştită. termina şi preda gata de a să aduce
resa presidentului, care cheamă la ordine pe t r i e i P e r s o n a l i t ă ţ i . L e n g y e l Z o l t i n Pe la 9 ore a. m. era frumoasă laudă lui D-zeu şi acum, şi nu dorim
Leszkay! nu vede urmă în protocol, că K u b i k Băl a privelişte împrejurul comunei şi prin alta, de cât că î n v ă ţ ă t o r u l nostru
— Corect e zis 1 strigă R a k o v s z k y . a strigat în şed nţa de ieri cătră ministrul însăşi comuna, văzând cum să adunau L azar Stoica cu preotul nostru să ne
Şi pe acesta presidentul il cheamă la ordine. preşedinte: Bityer de obialăl Pentru aceasta credincioşii din satele din prejur şi din înfiinţeze şi nouă un cor bisericesc,
— Balyi Mihaly e presidentul 1 Călău a fost îndrumat la ordine, şi Kub k şi-a sus crânguri cătră biserica cea nouă, unde care să ne cânte în biserica noastră
miserabil I Porc neruşinat 1 strigă F a y. — ţinut afirmarea, ear’ F â y I s t v â n a decla tragerea clopotelor şi bubuitul treascu- acum sfinţită.
Presidentul îl cheamă la ordine. rat, că procedura preşedintelui este o mişe- rilor vesteau că azi e zi de sărbătoare R en gheteanu l.
— De la acest paralatic ticălos, la lie. Aceasta încă nu obvine în protocol. şi se sfinţeşte biserica, şi că la aceasta
toate ne putem aşteptaI adauge Gal. B a r a b â s Bă l a este de părere că gu sărbătoare a sosit şi dl protopresbiter
Şi tot aşa şi ear aşa, cât timp ţinu dis vernul prin procedura sa violentă şi siluitoare ca trimisul înalt Preasfinţitului nostru Reuniunea a doua de înmormen tare
cursul lui Ugron. bagă ţara în jugul Austriac. Zice, că nn mâ Archiereu încunjurat de preoţii amintiţi. din Deva
Acum se ridică să vorbească ministrul na c e l ui tare, fără c eea a nebunul ui , Frumoasa şi spaţioasa biserică era
preşedinte T is za. Sgomot la culme. Tisza l ucră. Dacă şi puterea din urmă a oposiţiei plină de popor credincios, când după şi prima ei fiiie In Dobra ca Ilia şi jurul lor.
zice că sgomotul ce-1 fac obstrucţioniştii este să nimiceşte, atunci mai bine să nu mai fie terminarea serviciilor de dimineaţă pe — + c » —
o gravă vătămare a echităţii. După cuvintele parlament, ci înceapâ-se cel mai întunerec la 10 ore s’a început însuşi actul măreţ
acestea Tisza n’a mai putut să vorbească de absolutism. al sfinţirei împreunat cu încunjurarea L a recercarea expresă a dlui Au
cât mereu întrerupt, cuvintele lui abia se au- Pentru aceste preş. F e i l i t s c h în bisericei, stropirea ei cu apă sfinţită, gust A. Nicoară reproducem f i noi afa
ziau. — Nu vom lăsa, ca să săpaţi mormânt drumă la ordine pe Bar abaş. înjenuncherea şi rostirea rugăciunei pres cerile salutare cu care s i ocupă am icul
parlamentului... Primejduiţi cu uşurinţă cele D’apoi nici adevărul nui iertat să-’l spu crisă şi urmarea celebrărei pompoase nostru în mod atât de intensiv f i cu
mai sfinte interese ale naţiunei. Nu noi vă- nem ? Zice Barabas. Aduceţi-vă aminte de a sf. liturghii. La fine dl protopresbiter atâta rîvnă.
tămăm libertatea cuvântului, căci d-voastră acele vremuri când naţia nici se ofteze nu-i rosteşte o cuvântare în care arată cre Dobra, _?/ Octomvrie n. 1903. Ace
puteţi şi de aci înainte să vorbiţi încă şi mai era permis. dincioşilor însemnătatea bisericei şi cum sta e datul primei consfătuiri, ţinute în
mult... zise Tisza. F e i l i t s c h din nou admoniază pe poporul din Renghet pricepând această sala institutului de credit şi economii
însemnătate şi-a ridicat lui-şi şi urma
Dar de geaba, căci gălăgioşii din stângă B a r a b â s să nu suspiţioneze. Nu-i suspiţio- »Grăniţerul«, convocată de directorul
şilor lui o astfel de biserică sau casă
nu vreau să înţeleagă. Ei urmează cu tumul nare aceasta I zice Barabâs. Aceasta este ei, dl Adam Leşnican şi de mine, ca di
de rugăciune, şi de jertfe. Mulţumeşte
tul, aşa că Tisza timp de două minute nu adevărul I rector, încredinţat de a întemeia deo
poate vorbi. Îşi iese şi el atunci din răbdare S â n d o r P â l : minţii Om slab I (Stri tuturor ce au contribuit la această fru camdată 2 filii, de probă. Resultatul a
şi cu glas tare zice : găte din stânga) voieşti să terorisezi? moasă zidire, rugând pe D zeu să le 21 de zile e acesta: în prima zi am
răsplătească din darul său cel bogat,
— Asta nu-i cavalerism, ci o laşitate! S â n d o r Pâl : repet: om slabi avut deja 24 membri înscrişi cu câte
şi împărtăşeşte tuturor şi binecuvântarea
Tărăboiul isbucnl şi cu mai mare furie Preşedintele îndrumă la ordine pe S â n 2 cor. 69 fii. şi banii îndată depuşi la
înalt Preasfinţitului Archiepiscop şi Me-
şi presidentul e silit să cheme la ordine pe dor Pâl. Trage atenţia Iui Barabâs, că dacă »Grăniţerul«. începutul hotărîtor l’au
tropolit. In fine îndeamnă poporul la
vr’o 9 deputaţi. nu ia în băgare de samă admonierile lui, îi păzirea poruncilor Dumnezeeşti, la cum făcut valorosul domn director Adam
— Ei bine, mergeţi numai pe calea detrage cuvântul. păt în vieaţă, înfrânarea poftelor rele, Leşnican, urmat de domnii: Dr. Lau-
aceasta, căci opinia publică a naţiunei vă Deputatul L e n g y e l zice : Aşa să vede cum e beţia, luxul, facerea datoriilor renţiu Petricu, Toma Neamţu, învăţător
va mătura. Noi nu putem suferi pasivi, să că aici domneşte dreptul pumnului. Bine, fără rost, ura, pisma, vrajba, şi la cer şi portărel al filiei, losif Petrovici, co
ne facem de batjocura lumii. Avem datoria nici ei nu să vor preda în mod laş. Pentru cetarea sf. biserici, rugând pe D zeu să merciant, Toma Roşu, director la şcoa-
de a săvîrşi operaţiunea aceasta dureroasă. aceea au trimis pe Tisza aici, pentru-că ră e fie şcutitor şi apărător în veci 1 lele şi president al corporaţiunei grăni-
Cinci-zeci de cofăriţe luate din piaţă ar is pirea dreptului este o t r a d i ţ i e f a mi l i a r ă ţerilor din Dobra, Aron Muntean, pro
prăvi tot aşa de bine treaba, care o faceţi a lor. Au urmat apoi rugăciunile pentru prietar, Nicolae Gostae, primar în Lă-
Preşedintele propune contra lui Lengyel maslu şi la fine, ungerea cu mir şi puşnic, Lazar Vraicu, contabil la »Gră-
d-voastră aici.
Când vorbia astfel Tisza, oposiţia lâr- admoniţie protocolară. Majoritatea o votează. stropirea cu apă sfinţită. niţerul«, Nicolae Herbay, proprietar, Ioan
muia neîntrerupt, unii cântau, alţii băteau din Gâl l S â n d o r : Bityeri de pe pusztă 1 Frumoase şi înălţătoare au fost Neamţu, proprietar, Aurel Oprean, pro
L e n g y e l voieşte să continue. P r e rugăciunile dela aceste slujbe, dară ele prietar, Ioan Oprean, Ioan Noaghi, cari
picioare.
T i s z a continuând zice, că învoiala, ş e d i n t e l e : Dela dl deputat detrag cuvântul 1 au fost aşa de frumoase şi pentru-că au luat parte la consfătuire şi s’au
care s’a făcut sub Szell, avea valoare numai (Larmă mare). P r e ş e d i n t e l e raportează dl paroch Olimpiu Oprea, însoţit de înscris.
casei, că 20 deputaţi au cerut şedinţă închisă, bravul său învăţător Ioan Ju la şi de
pentru un timp oare-care. Ilia, 12 Noemvrie n. (20 Octom
B a r t h a : Şi avantagele le-aţi pus d-v. suspinde şedinţa. corul condus de dânsul, au contribuit vrie v.) 1903. Al doilea dat de impor
la buzunar 1 Ş e d i n ţ ă î nc h i s ă : Primul orator a la ridicarea frumseţii serviciilor divine, tanţă hotărîtoare: Părintele protopop
T i s z a : Rog să nu se vorbească de fost K o s s u t h F e r e n c z : el ţine că e la şi pentru această bună ideie şi faptă George Oprea, pe lângă bogatul său
buzunare. loc şedinţa închisă, ca să se limpezească că D-lor n’au pregetat a veni cale de 2 program bisericesc-şcolar al conferenţei
B a r t h a : Eu nu sunt director de bancă aceia, că are preşedintele drept a întrerupe ore la această sărbătoare ca să deie preoţeşti, la punct 10 a pus la ordi
falit. pe orator şi a ordina votizare. El ţine de pildă şi altor comune la înfiinţarea de nea zilei şi adresa reuniunii: ca reuniu
G a j ari se ridică şi strigă cătră Bartha: naturală înverşunarea, dacă să procede aşa coruri bisericeşti, sunt vrednici de toată nea noastră să înfiinţeze filii pe terito-
♦ Magyar Sz6« scrie despre d-ta, că eşti un de arbitrar. Zice, că regulamentul este pentru, lauda şi recunoştinţa publicului! rul tractului Ilia. Conferenţa a luat Ia
brigand. apărarea minorităţii. Dl protopresbiter la masa dată în cunoştinţă faptul complinit la Dobra şi
In clipa aceasta E i t n e r , care sta la Mai vorbeşte K u b i k , R o k o v s z k i şcoală de parochul loca 1 Simion Fih- s’a angajat, ca acesta — până trecem
spatele lui Bartha, sare din locu-i şi cu paşi L e n g y e l , H o l l o şi Pol o nyi pentru Kos monescu după toastele ridicate pentru peste greutăţile începutului şi pătrunde