Page 3 - Activitatea_1903_12_47
P. 3

Nrul  47                                                                  A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3,

          în  popor  noua  întocmire  —   să  se  gru­              A v i s .                   Şerban  de  Voila,  deputat  dietal,  apoi  ministeriul  de  interne  a  deîraudat  suma
          peze  deocamdată  cu  Dobra       Ear  la                                             dl  Dr.  Iustin Ardelean,  redactorul  »Vul-  de  sus  din  banii  sosiţi  de  pe  la  comi­
          anul,  dupâ-ce  poporul  se  va  fi  convins,   N e  apropiem  de  sfârşitul  anului   turului«.  Aşa  credem, că  »Vulturul«  a  tate.  Bani  adunaţi  de  pe  spatele  bie­
          că  cu  bagatelul  de  2  cor.  60  fii.  în   ■şi  partea  eea  mai  mare  a  abo    avut  prilej  a-se  împăca  cu  prota  Roxm,  ţilor  contribuenţi.   Coconaşul  ar  fi  un
          adevăr  primeşte  moştenitorul  100  cor.                                             care  încă  era  în  deputăţie.   Nu  ştim,  urmaş  al  unui  locuitor  din  comitatul
          50  fii.,  fără  detrageri,  e  mai  mult  de­  cenţilor  noştri  sunt  Încă  tot  In că  »T.  P.«  prin  cine  a  fost  represen-  Hunedoarei,  comuna  B ă i ţa.  A  jucat  şi
                                                          i
          cât  sigură  înfiinţarea  mai  multor  filii.  restantă  CU  abonamentul.   Venim  a-i  tată ?!  Am  dori,  ca  tosturile  zise  de  el  la  alergatul  de  cai,  a  pus  puţin  ca
                                                             1
               Comitetul  administrativ  al  reuniunii  ruga  ultima  oară,,  s i  binevoiască  a-ne  d-nii  Roxin  şi  Ardelean  sâ  le  cunoaş­ sâ  câştige  mult.  Defraudarea a început-o
          a  trimis  3  delegaţi  la  conferenţă:  pe  trimite  preţul  abonamentului,  cât  mai   tem  întregi-în treguţe!!              numai  în  primăvară  şi  a  dus-o  până
          directorul,  cassarul  zelos  Nicolae  Igna,   curând,  ne  mai  putând  aştepta.   Ono­                                        la  bagatela  sumă  de  104.634  cor.  31
          învăţător  în  Deva,  şi  pe  Toma  Neamţu,   raţii restanţieri sâ ie în băgare  de  seam ă,  Fidanţare.  Dl  notar  cercual  sub­  fii.,  după-cum  s’a  constatat  din  partea
          portărel  al  filiei,  învăţător  în  retragere,                                      stitut  din  Şoimuşul  de  Murâş,  de  lângă   celor  ce  făcură  cercetarea.  A  fost  un
                                                     că  foaea  încă  are  deobligăminte  de  îm­                                         defraudant  conştienţios, întrucât  s’a  aflat
          rară  acuisiţie.                                                                      Deva,  Kompolthy  Bâla,  s’a  fidanţat  la
               Ca  nouă  directivă  la  avăntul  luat,   plinit.                                26  Noemvrie  cu  D-şoara  A n a  Mo ga   în  pulpitul  sâu  o  însemnare  care  coin­
          am  lansat  în  sinul  reuniunii  —  cu  da­                                          din  Deva.  Felicitări  sincere!          cide  cu  suma  banilor  păpaţi.   Adecă
          tul  conferenţei  preoţeşti  —  acest  anunţ,                                                                                   purta  evedinţa  regulată.
          tipărit  pe  tablele  cărţilor  de  membru             N0UTĂTI
                                                                               »                     D e  calea  fe r a tă   T in ţ-S ib iiu . Intre
          din  nou  comandate  pe  seama  filiilor:                                             calea  ferată  de  acum  şi  delegeanţul  negru-   L a  Grădişte  (Ulpia  Traiană)  au
                            Avis.                         D r e p t   fie  ?  Unii  membri  de  pri­ galbin  de  acum  38  ani  nici  o  deosebire.  deschis  cineva  uşa  pivniţei  la  căsarma
               Cu  ziua  de  azi  voiu  împământeni   mărie  s6  plâng,  că  oficiul  de  dare  din  loc  Cu "delegeanţul  plecam  odinioară  dela  posta  gendarmeriei  cu  scop  sâ  fure  cele  de
          trei  înoiri  în  sinul  reuniunii:  cartea  de   în  butul  stării  de  ex-lex  şi  cu  toate  că  să  din  Şibot  dimineaţa  la  7  ore  şi  soseam  la  acolo.  Un  gendarm,  observând  ceva,  a
          binefaceri,  propuneri  şi  cartea  de  plân-   ştie  apriat,  că  în  acest  interval  interese  de  Sibiiu  la  1  oară  după  amiazi,  acum  pleacă  strigat  la  hoţ,  care  vâzându-1  pe  gen­
                                                     întârziere  nu-i  permis  a  se  încassa,  totuş  la  7  ore  din  Vinţ,  cu  o  staţie  mai  puţin,  darm,  a  puşcat  asupra  lui  şi  l-a  vul­
          sori  cu  tăbliţele  de  avisuri.
               I.   Scopul  cărţii  de  binefaceri  şi   percipiază  fără  nici  o  genă.  Somăm  pe  res­ şi  soseşte  ear’  la  1  oară in Sibiiu.  —  Atunci  nerat  în  picior.  Spărgătorul  a  tulit-o  la
          propuneri  e :  ca  fie-care  membru  să aibă   pectivele  primării  să  facă  arătare  la  forurile  trăgeau  5  roibi,  cari  sfi  schimbau  in  Şebeş,   fugă.
          la  îndemână  în  comuna  sa  ori  în  apro­  mai  înalte  despre  aceasta  şi  la  tot  caşul  vor  Mercurea  şi  Sâcel,  acum  să  adapă  bâlaurul
          piere  un  loc  sigur  şi  cinstit,  unde  să   primi  interesele  înapoi,  respective  li-se  vor  la  7  stăţii,  ca  să  producă  aburi  destui  şi   Cât  merge  de  iute  trenul  între
          poată  dărui  cât  de  puţin  ceva  pe  sea­  socoti  In  darea  ce  sunt  datori  a  plăti  pentru  tot  acolo  eşti  ca  înainte  cu  38  ani.  Petroşeni  şi  Pişki.  Un  călător  întâr­
          ma  copiilor  săraci  dela  şcoale  ori  de   averea  comunală.                            Atunci  aveai  o  singură  neplăcere,  că   ziase  şi  scăpase  trenul  pentru  un  pocal
          pe  la  meserii,  care  sunt  deştepţi  şi  cu   Suma acestora este  însemnată,  deoare-ce  dacă  călătoreai  pe  vreme  de  iarnă  la  hula   de  bere.  Având  să  fie  nesmintit  la  lo­
           purtare  bună,  temători  de  Dumnezeu.   comunele  din  fostul  fond  regiu  (13  la  număr)  Apoldului,  sau  cum  sâ  zicea,  la  perii  Apol-   cul  destinaţiunii,  s’a  pus  cu  oare  care
          Să  înţelege,  copiii  membrilor  în  vieaţă   au  avere  proprie.                    dului,  omeţii  să  grămădeau  pe  drum  şi  era   întârziere  pe  bicicletă  şi  ce  să  vezi?  a
          ori  orfani  ai  reuniunii  noastre  vor  fi în                                       silit  iti-colea  să  te  pui  cu  umerii  la  roate   sosit  cu  o  jumătate  oră  mai  curând
          primul  rănd  miluiţi.  După  §.  10  din       încurcătură.  Şedinţele  paralele,  a   să  împingi  carul  poştei  până  deasupra  hulei,   la  Puj,  decât  trenul  care-1  perduse.
          statute  „comitetul  administrativ  are  a  decă  de  dimineaţa  şi  de  după  amiazi-  —  azi  însă  pe  vremea  puterii  aburului,  eşti
          forma  din  fundaţiuni  pie,  din  donaţiuni,  seara,  chiar  acum,  când  sunt  zilele  cele  expus  la  reumatism  în  urma  curentului  ce   — Intre Piski— Hunedoara să plâng
          carnete  de  întârziere  şcl.  un  fond  de  mai  scurte,  au  adus  în  încurcală pe  pă­ s6  vîră  pe  uşi  şi  fereşti.  Abia  te  tîrie  dela   oamenii,  că  pasagerii  de  pe  tren  să  dau
          reservă,  pe  care  îl  poate  întrebuinţa  rinţii  patriei.  D.  e.  oposiţia  avea  sâ  ţină  o  staţie  până  la  alta,  apoi  te  suce,  te  în­  jos  în  mersul  trenului  —   şi  fură  cu­
          după  cea  mai  bună  a  sa  pricepere  şi  Marţi  o  conferenţă,  însă  nu  ştiau  ce  toarce,  te  zguduie,  de-ţi  muşti  limba  de   curuz  —   apoi  iar’  să  sue.
          spre  alte  scopuri  de  binefacere11.  Am  termin  sâ  pună,  deoare-ce  şedinţa  de  cumva  ai  dinţi,  de  nu  te  trezeşti  dimineaţa
          dat  pe  seama  bibliotecei  parochiale  din  după  amiazi  a  di  etei  încă  nu  ştiau  cât  tot  vânăt  de  loviturile  graţioase,  ce  ţi-le  re­
           Deva  100  cor.,  pentru  copii  săraci  120  va  ţinea.  Aşa  sâ  vede,  că  deputaţii  pede  ţiâreţii  vagonului  din  anul  einţ.   E C O N O M I E
          cor.,  ear’  anul  acesta  pentru  înmormân­ acum  merită  plata  cea  grasă.  Ferice      Trasul  şi  împinsul vagoanelor  Ia  staţiile
          tarea  unui  sărac:  30  cor.  Am  înfiinţat  de  cei-ce  stau  pe  acasă  şi  direg  marea  căii  ferate  este  o  tortură  pe  bieţii  călători,   N u tre ţu rile .
                                                                                                                                                               t
          anul  acesta  şi  ,.un  fond  de  binefaceri"  causă  naţională 1                     fie  aceia  că  merg  sau  vin  dela  ospăţ,  pro­
          de  50  cor.,  într’un  libel  de  depunere.                                          hod,  sau  cercetarea  neamurilor,  tot  una,  nici    (Urmare  din  Nr.  44).
           Acest  fond  voim  să’l  mărim  cu  darurile   Activitatea  d-lui  August  A.  Ni-   de  o  milă  nu  te  faci  părtaş.              Am  făcut  aceasta  paranteză  pe
          Intrate  în  cartea  de  binefaceri,  în  care   coară.  Ni-se  comunică  şi  noi  înregis­  Ţi-se  rupe  inima,  când  auzi  câte o babă  de-o  parte  spre  a  arăta  că  se  poate
           se  vor  aminti  numele  tuturor  dâruitori-                                         călătoare  văicărindu-se,  sau  câte  un  biet  co   face  şi  la  noi  fân  la  28  Aprilie,  şi încă
                                                     trăm  cu  deosebită  plăcere  şi  bucurie,
           lor,  suma  dăruită  şi  cele  trebuincioasă.   că  d-lui  A.  A.  Nicoară,  când.  de  adv.   pilâş  strigând  după  ajutor.  la  deal,  într’o  regiune  aridă,  apoi  spre
           La  sfârşitul  anului  să  face  un  raport   şi  proprietar  în  Deva,  i-a  succes  a  în­  Oare  pentru-ca  sâ  fie  torturaţi  anume  a  releva  particularitatea  că  Ia  noi,  afară
          tipărit  şi  împărţit  tuturor  membrilor   fiinţa  în  B e  clean,  o comună puternică   oameni  din  acest  ţinut,  s’a  făcut  acest  tren ?  de  părţile  muntoase,  nu  să  găsesc  co­
          reuniunii,  publicându-se  şi  prin  ziare  da­                                       Noi  nu  credem.  Ştim  că  fieşte  care  comună  saşi  dibaci,  pentru  cuvântul  foarte  firesc
                                                     lângă  F ă g ă r a ş ,   o  filie  a  Reuniunii  de
          rurile  de  peste  an  cu  numele  binefă­                                            a  vărsat  după  puteri  mii  şi  mii  de  floreni  că  ţăranii  dela  câmpie  nu  prea  au  o-
                                                     înmormântare.  La  gară  a  fost  întimpi-
           cătorilor.                                nat  şi au dat  sucursul  la  înfiinţare  dom­  pentru  clădirea  lui, ale căror acţii  nici  azi  nu  cazie  de  a  cosi  erburi.  Totuşi,  prin  ex-
                Ori ce  sfat  bun,  la  adresa  comi­  nii:  preot  Niculae  Clonţă,  notarul  Ioan   produc  dividende  şi  nici  nu  vor căpăta  nimic  plicaţiuni  urmate  de  pilde  şi  prin  stă­
          tetului  administrativ,  e  bine  primit,  ca   Benţa,  vice-not.  Ioan  Ludu,  învâţătorul   pe  cupoane,  câtă  vreme  calamităţile  nu  vor  ruinţă, am reuşit  să  formez  la  Copăceni
          propunere.                                 Ioan  Ludu,  primarul  George  Bârsean,    fi  delăturate.  Aici  ar  fi  chemarea  deputatului  câţi-va  cosaşi  bunicei.
                II.  Alt  scop  bun  urmăreşte  cartea                                          din  Sebeş  (Vâszi)  Weis  ori  cum  îl  cheamă,
                                                     fruntaşii comunei: Ioan  M.  Ludu,  George                                                 Să  reviu  acum  la  cultura  lucernei.
          de  plânsori,  dacă  vre-un  membru  nu  e                                            să  se  întrepuie  pentru  alegatorii  sfii,  căci  la
                                                     Grama  şi  George  Trombitaş.  In  24 ore                                                  Am  zis,  că  gunoirea  lucernăriilor
          mulţumit  cu  portărelul  reuniunii,  fie  că
                                                     s’au încasat  în  taxe  şi  competinţe  300   din  contră  până-i  hăul  nu  vor  avea  ce  îm­  le  aduce  mare  folos.  Voiu  adăuga,  că
          nu-i  caută  regulat  casa  la  moartea  fie­  cor.  Laudă  iniţiatorului 1           părţi  după  acţiile  căii  ferate  Vinţ—Sibiiu.
          cărui  membru,  fie  că  are  vre-o  jeluire                                               Din  contră,  vor  fi  împrocesuaţi  de  cei   acolo  unde  lipseşte  cu  totul  varul,  e
          contra  directorului,  cassarului,  secreta­                                          slutiţi  pe  aceasta  linie  ferată.      prudent  a  vărul  terenul,  ceea-ce  spo­
                                                          Marţi  noaptea  spre  Mercuri  2  De­                                           reşte  productivitatea  lucernăriilor  şi  le
          rului  ori  comitetului  administrativ,  fie                                               Rog  pe  Schmerzt nsherz  al  » V u 11 u-
                                                     cemvrie,  cătră  3  ore  dimineaţa,  la  în ­                                        lungeşte  existenţa.  Dar’  cele  mai  multe
          că  aude  ori  ştie  ceva  ce  ar  strica  re-                                        î ului <  să  facă un  blăstăm  nimerit  pe  seama
                                                     c h e i e t u r a  c u r e n t e l o r  n e g a ţ i v -                              din  terenurile  noastre  conţin  var  în
          numele  ori  interesele  reuniunei, ducă-se                                           acestei  linii  ferate,  care  să  rămâe  ca  supra-   de-ajuns  şi  văruirea  nu  va  fi  necesară,
          la  cutare  membru  de  încredere  de  mai   positiv,  în  ambitul  hotelului  »Trans-   dividenda  acţionarilor,  cari  şi  aşa  nu  capătă
                                                     silvania«  s’a  aprins  cheia,  încât  a  fost                                       de  cât  în  caşuri  excepţionale.
          jos  şi  dee  la  protocol  plânsoarea,  ca  să                                       nimic  după  capitalul  vărsat.
                                                     numai  o  flacără  toată  partea  edificiu­                                                Pe  lângă  desfundarea  terenului-
          lecuim  la  moment  ori  ce  scădere.                                                                        Necăjitul  căletor.
                                                     lui parter. F l ă c ă r i l o r  a  u r m a t  o  de­                                mai  e  nevoe  să-l  mărunţim  bine,  arân-
               Cartea  de  binefaceri,  propuneri  şi
                                                     t u n ă t u r ă  m u r m u i t o a r e ,   care  a   M o a rte   n ă p ra sn ică .  Mercuri  noap­ du-1  în  cruciş  şi’n  curmeziş  sau  grăi
          cartea  de  plânsori  se  află  la  directorul
                                                     ţinut  aproape  un  sfert  de  oară.  Hote­ tea,  25  Noemvrie  Niculae  Vasilca,  un  dis­ pându-1  în  chipul  acesta  şi  apoi  să-
          în  Deva,  ear  pentru  comuna  H.-Dobra,
          la  dl  Adam  Leşnican,  director,  şi  dl   lierul,  familia  şi  toţi  argaţii  hotelului  tins  şi  harnic  plugar  din  Romos,  a  mers  să  egalisăm,  aşa  ca  suprafaţa  terenului  să
          Toma  Neamţu, învăţător.  Pentru  comuna   erau  cuprinşi  de  o  teroare  şi  spaimă.  dee  hrană  vitelor  sale  şi  a  căzut  din  puiu,  fie  cât  se  poate  de  plană.
          Roşcani  la  dl  Ioan  Sirbu,  paroch.  Pen­  Norocul,  că  curentul  aprinzător  nu  au  şurii  în  cap  in  mijlocul arii,  în  urma  căzăturii   La  noi  lucerna  trebue  sâmănată
                                                     putut  străbate  în  pod,  căci  pomposul  a  rămas  mort.
          tru  Ilia  la  dl  George  Oprea,  protopres-                                                                                   numai  primăvara  de  timpuriu,  în  Mar­
                                                     edificiu  cu  sala  grandioasă,  apoi  Vor-     Vineri  a  fost  Înmormântat  după  ritul  tie  sau  Aprilie,  când  înfloresc  cireşii,
          biter.  Pentru  Gothatea  cu  Ulieş,  la  dl
          Miron  Oprean,  paroch.                    schuss-Verein-ul  ar  fi  fost  nimicite.  Aşa  bisericii  gr.-cat.  asistând  la  înmormântare  6  când  adecă  temperatura  mijlocie  a  at­
                                                     dară  şi  electrica  este  periculoasă,  dacă  preoţi  din  acel  jur.
               III.  Când  portărelul  umblă  din                                                                                         mosferei  a  atins  -f-  8  sau  9°.  Dacă  ne
                                                     nu  sâ  poartă  grije  cuvenită.                Pe  repausatul  îl  jeleşte  soţia  sa  şi  o  temem  de  îngheţuri  târzii,  trebue  să
          casă  ’n  casă,  ca  să  adune  aruncul  de
          60  fii.  la  moartea  fie-cărui  membru  şi                                          pruncă  minoreanâ,  apoi  mai  multe  familii  mai  amânăm  sâmănatul.
          nu  află  pe  nime  la  casa  membrului,  de    Clubul  politic  săsesc.   Pe  când   fruntaşe,  cu  cari  era  în  afinitate.        La  cumpărarea  sămânţei  de  lu-
          aci  încolo  va  face  un  semn  cu  cerusă  Aponyi  cu  ai  sâi  au  ieşit  din  partidul   D-zeu  să-l  odichnească  în  pace,  ear’   cernă,  să  nu  ne  scumpim,  căci  am  face
          roşie  ori  vânătă  pe  o  tăbliţă  de  avisuri.  guvernamental  —   liberal  pe  atunci  de­  rudeniilor  le  dorim  alinarea  durerilor  ce  au   o  socoteală  greşită.  Să  nu  cumpărăm
          Când  sosiţi  acasă,  rogu-vă  număraţi  putaţii  saşi  au  decis  sâ  între  în  par­  suferit  prin  moartea  acestui  plugar  de model 1  decât  sămânţă  garantată,  liberă  de  cor­
          semnele,  ca  să  ştiţi  că  portărelul  v’a  tidul  liberal.  După-cum  se  vede  şi  sâ                                       puri  străine  şi  mai  ales  de  afurisita  de
                                                                                                    N ecrolog .  Direcţiunea  institutului  de
          căutat  şi  că  aveţi  să-i  plătiţi  aruncul  aude  zilnic  dela  politicianii  saşi,  opoi                                    cuscută  (torţei),  care  e  moartea  lucer­
                                                                                                ciedit  şi  de  economii  „Fageţana“  ca  socie­
          de  60  fii.  amăsurat  §-ului  4  din  sta­ persoană mai odioasă ca  Apponyi  pentru                                           nei.  Sămânţa  bună  trebue  să  aibă  o
                                                                                                tate  pe  acţiuni  în  Făget,  cu  părere  de  reu
          tute,  de  oare-ce  reuniunea  are  mort.  Saşi  nu  există  în  Ungaria.  Aceasta  sâ                                          coloare  galbenă  deschisă;  când  sămânţa
                                                                                                anunţă  încetarea  din  vieaţă  a  membrului  ei
           Mergeţi  apoi  ori  la  portărel  acasă,  ori  aduce  în  legătură  confesională.  Cela  e                                     e  cafenie  roşietecă,  e  veche  şi  trebue
                                                                                                George  Gnu a,  friseur  şi  proprietar  în  Făget,
          plătiţi  când  va  veni  de  nou  la  casa  mare  catolic  şi  cestia  mari  luterani.                                          lepădată.
                                                                                                întâmplată  după  un  morb  greu  şi  îndelungat
          d-voastre  după  bani.                                                                Joi  în  26  Noemvrie  st.  n.  la  2  ore  p.  m.  Lucerna  să  seamănă  în  rânduri
                Deva,   Joi  în  12  Nov.  (30  Oct.
                                                          Mare  prânz.  Deputăţia  mare,  care       Fă ge t ,   la  27  Noemvrie  1903.  sau  prin  împrăştiere,  într’o  cereală  de
          st.  v.)  1903.                            a  dus  mandatul  de  deputat  ministrului                             Direcţiunea.  earnă  sau  de  primăvară  sau  pe  terenul
                               D i r e c t o r u l :                                                                                      liber.  Cantitatea  sămânţei  variază  între
                                                     preşedinte  Tisza  la  Budapesta,  a  fost
                           August  A.  Nicoard  m.  p,                                               Defraudare  dc  ioo.ooo  coroane.  10  şi  13  la  pogon.           (Va  urm*).
            (Va  urma.)                              ospâtată numai  ca ea  în  hotelul  »Royal«
                                                     la  care  au  luat  parte  şi  dl  Dr, Nicolae K ă d ă r  Kă r o l y ,   şeful  cancelariei  în
   1   2   3   4