Page 1 - Activitatea_1903_12_48
P. 1
r
Anul III. O ăsti e, io Decemvrie n. 1903. Nr. 48
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se (dresa
redacţiei şi acelea nu să îna
P en tru R o m ân ia şi s tră in ă ta te :
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n tean L a u r i a n B e r c i a n
APEL ciaţiunea — după ce s’a îngrijit cu Consemnarea Joi s’au deschis corpurile legiui
toată precauţiunea de un plan cât să sumelor contribuie de membrii comitetului toare din Berlin şi era vorba, ca în
oătră publicul român. poate mai corăspunzător, — a putut c<nt.:-l al Asociaţiunii pentru Muzeul istoric suşi împăratul să cetească mesagiul de
şi etnografic. tron. Dar aceasta nu s’a întâmplat. Me
— « i> — începe ridicarea falnicului palat, care va
I. Membrii ordinari: sagiul de tron l’a cetit cancelarul Biilow.
Adunarea generală a Asociaţiunii avea să adăpostească clenodiile trecutului 1. Ios f Sterca Şuluţiu, consilier de tri Eată un semn evident, că împăratul e
pentru literatura română şi cultura po productele muncii şi momentele carac bunal în pensiune, vice-president al Aso încă tot bolnav.
porului român, ţinută la anul 1897 în teristice ale vieţii naţionale a poporu ciaţiunii .................................................. Cor. 200 Corespondentul din Berlin al zia
lui român din ţeară, şi are speranţa că A mai dăruit 200 exemplare din partea Vl-a rului »Echo de Paris« a trimis ziarului
Mediaş, a hotărit înfiinţarea unui Museu
îl va putea preda destinaţiunii sale încă • Memoriul» său, te se vinde la Krafft în seu unele detalii interesante despre
istoric şi etnografic al Românilor din Sibiiu cu cor. 2.50.
în decursul anului 1904. boala împăratului Wilhelm. Eată ce
Ungaria şi Transilvania, şi publicul ro 2. Parteniu Cosma, dir. exec. Sibiiu, K. 200 zice:
mân apreţiând după merit însemnătatea Deoare-ce însă această Casă na 3. Dr. C. Diaconovich, I.secret. Asor., » 100
«înainte de operaţie credea fami
acestei instituţiuni, a întimpinat iniţia ţională, acest falnic monument cultural 4. Nicolau Ivan, asesor consis. S:biiu » 50 lia împărătească, că boala împăratului
tiva Asociaţiunii cu cea mai mare în trebue creat — deşi cu toată modestia 5. Dr. Atanasiu Marinescu, jude este racul. Abia după visitarea micro
de tabli i. p. . . ............................» 50
sufleţire. ce caracterisează elementul nostru, dar scopică a polipului din gâtlejul împă
6. Ioan Papiu, protopresb ter, Sibiiu, • 50
totuşi în condiţiuni demne de impor ratului s’a liniştit familia imperială. Şi
Toate păturile societăţii româneşti 7. Dr. Uaiion Puşcariu, Archimandrit
tanţa unui popor de 3 milioane şi co totuşi abia peste câte-va săptămâni
s’au arătat pătrunse de convingerea, că Sibiiu.....................................................» 100 se va şti cu siguranţă boala împăra
respunzătoare scopului urmărit, — fon
prin înfiinţarea aşezământului proiectat 8. Dr. Eustbiu R. Roşea, dir. semin., » 100 tului.
de Asociaţiune, generaţi unea de astăzi durile adunate până astăzi nu acoper 9. Dr.Octavian Russu, advocat, Sibiiu » 200 »Rana s’a închis la locul de ope
încă toate spesele zidirei, şi afară de 10. Nicolau Togan, protopop, » > 4 0
îşi împlineşte o sfântă datorie faţă cu raţiune. Numai la marginile ranei se
aceea instalaţiunile interne ale aşeză II. Membrii supienţi :
acele figuri măreţe, căror avem să le arată un cerc roşu şi o aprindere con
mântului proiectat încă vor reclama su 11. Dr. Ilie Beu, medic, » » 100 tinuă, care dă ansă la serioase îngrijiri,
mulţămim renaşterea elementului nostru, 12. Dr. Vasile Bologa, dir. şcol., » » 50
me considerabile. împăratul încă nu e vindecat şi abia
şi că s’ar face vinovată de ocara pos 13. Arseniu Bunea, secret, comit, granit.,» 30
pe la Crăciun se vor putea pronunţa
terităţii, dacă nu i-ar transmite neştirbită Din aceasta causă Comitetul central 14. Dr. E. Miron Cristea, asesor consis., » 50
medicii cu toată siguranţa, că pericolul
moştenirea naţională ce a găsit. al Asociaţiunii se vede îndemnat, a adresa 15. Dr. Liviu Lemânyi, advocat, Sibiiu, » 50 a încetat, sau nu«.
un nou şi călduros apel cătră publicul S.biiu, în 30 Noemvrie 1903.
Acestei convingeri şi însufleţirei Mai este un moment, ce dă mult
român, invitând pe toţi câţi să intere
poporului nostru pentru idealurile sale de bănuit. Polipul din gâtul împăratu
sează de progresul cultural al poporu
naţionale, este a se mulţumi, că Aso- împăratul german. lui a fost visitat a doua şi a treia oară
ciaţiunea deja astăzi, abia după 5 — 6 lui nostru, ca prin marinimoase contri — +!Z!+— de medici cu microscopul, dar despre
ani dela memorabila hotărîre din Me buiri la fondul Casei naţionale, să pună Să ştie ce mare surprindere a pro resultatul acestor visitaţiuni nu ştie lu
Asociaţiunea în posibilitate de a termina mea nimic. Semn, că polipul nu este
diaş, s’a şi putut apuca de realisarea dus în toată lumea boala împăratului de natură aşa nevinovată, cum au spus
Museului nostru naţional. acest important aşezământ naţional în Wilhelm, care şi-a perdut glasul în urma medicii la prima visitare.
timp apropiat şi în condiţiuni pe deplin unei umflături de grumaz.
Prin contribuirile fondatorilor şi Mai amintim, că sora împăratului
mulţumitoare, împăratul a fost operat cu succes.
altor donatori, prin loteria arangiată în Polipul a fost delăturat şi medicii au Wilhelm, princesa Charlotte de Sach-
Din şedinţa Comitetului central al
acest scop, şi în deosebi prin splendida liniştit publicul zicând, că împăratul se senWeimar, sufere de o umflătură, care
Asociaţiunii pentru literatura română şi aduce mult cu îngrozitoarea boală a racu
donaţiune de 24.000 coroane, cu care va însănătoşa în 8 zile după operaţie.
cultura poporului român, ţinută în Sibiiu Dar însănătoşarea deplină n’a ur lui. Nu-i mirare deci, că poporul ger
Iluştrii bărbaţi Dl A lexandru de Mo-
la 29 Octomvrie 1903. mat nici până azi. împăratul şi azi mai man e tare îngrijat de sănătatea împă
csonyi, presidentul Asociaţiunii, şi Dl
mult şopteşte decât vorbeşte. Dela ope ratului, mai ales după-ce să ştie, că ta
Zeno Mocsonyi de Foen, au inaugurat ' Iosif St. Şuluţll m. p. raţie încoace împăratul n’a mai luat tăl împăratului Wilhelm a murit de in
o nouă serie de contribuiri, fondul Mu- curabilul cancer.
Dr. Cornel Diaconovich m. p. parte la nici o festivitate publică şi
seului a crescut la respectabila sumă nici la vânat nu s’a mai dus. A trăit „Drapelul".
de aproape 100,000 cor., şi astfel Aso- retras.
Badea.
Badea, (căutând cu mirare la ea) Eacâ
FOIŞOARA minune! vremilorl Bătrâneţa, bat-o ninsoarea de-i aşa... ia hodineşte-o clipă, coalea, şi în
şiră, fata moşului...
P o v e s t e a Vor be i , (zimbind) Nu mă P o v e s t e a V o r b e i . Atunci ascultă: P o v e s t e a Vo r b e i . Pe neodichnite,
cunoşti ? moş Badeo, că gândul Românului n’are odihnă
POVESTEA VORBEI Eu sunt «Povestea Vorbei»
Badea. B i par’că... (ridicându-se) Nu întru cele bune (s’aude glasul lui Tomiţa:
Cu traiul din bătrâni;
mai vederile nu prea m’ajută... (apropiindu-se). Mi-e drag la sfat cu dânşii un, doi, un, doi, şi paşii măsuraţi ca de oaste.)
Piesă întA un act Mândru ţi-e chipul, dulce ţi-e graiul, şi priin- Şi’s dragă la Români. Badea. Eacă vin şcolarii... încaltea
de cioasă menirea. Ti-aşi z ce pe nume, da mi-e s’audă şi ei, dragii moşului!
N. Rădulescu-Niger. să nu greşesc.. că decât greşală, mai bine Eu n’am vr’o carte veche
S c e n a VII.
aşteptare... Şi nici condeiu să scriu:
Respectuoasă dedicaţiune d-lui Ion Xalinderu. P o v e s t e a V o r b e i , Badea, Şcol ar i i .
P o v e s t e a Vor be i . Tot glumeţ, moş Tin minte rostul vremei,
Badeo! Trăiesc în graiul viu. Ş c o l a r i i (întră în şir regulat, cu To
(Urmare şi fine.)
Badea. Apoi: miţa In frunte, cu steagul în mijloc.)
Prin mine vitejie, T o m i ţ a . Companie... Stail (toţi să
S c e n a V a. Românul e glumeţ din fire
Mari nume s'au vestit, opresc) Front... (văzând pe Poveste) Uite!...
Ba de a (vine potrivindu-şi din umeri De e voios, de e mâhnit;
Şi gluma Românească Badea. E «Povestea Vorbei», băieţi...
sucmanul şi caută pe urma lor cu drag). De e voios ca mulţămire
Cea dulce de-auzit... Tot voiaţi voi să vă spun o poveste de-ale
Badea. Mânca-i-ar norocul! Uite, aşa Glumeşte, rîde ’ntinerit,
mele... eacă o să vă spuie fata moşului...
mi-s dragi... Sâ-i văd de-a ostaşii, să i văd Şi ’n gluma lui sclipeşte hazul. Badea. Aşa-i, fata moşului... Din nume
Ş c o l a r i i (cu veselie). Să ne spuie...
la gimnastica aea care-i face mlădioşi ca tres De e mâhnit, glumeşte ear’ te cunoşteam; din graiu te-am grăit... Bine
P o v e s t e a V o r b e i (zimbind). Am să
tia şi tari ca oţelul!., (ducându-se şi şezând Ca să-şi împrăştie năcazul, că m’am învrednicit să-ţi văd şi chipul lu
vă spun cântecul lui «Carol-Vodă»...
pe un butuc). Alte vremuri; alte învăţături! Şi ’mprăştie nevoia chiar. minos.
Toţi [scoţând pălăriile] Ura!
alte îndemnuri! Cum să deprinde Românul P o v e s t e a Vor bei . Cine’mi toarce
El ştie pilde să resfire Badea. Că mândru caută să mai fiel
de mic, aşa e la mare. firul cu dumneata, moş Badeo I
In gluma lui, cu hazul lui: P o v e s t e a V o r b e i (înaintează c’un
S c e n a VI. Românul e glumeţ din fire, Badea, Eaca, torc şi eu, să treacă vre pas, pausă).
Ba de a ; P o v e s t e a V o r b e i cu vest Măre, ascultă-mă ce-ţi spuiu. mea şi să desmierd auzul celor tineri... Da (Apoi începe):
mânt cât mai frumos sătenesc, cu cunună Pove s t e a Vor bei . Glumă, şi la vese încalţe, dacă ai venit pe la noi, adusu ne-ai Măre, bradule ’ntre brazi,
din cele neştiute, să ne fie învăţătură nouă?
de stejar pe cap, cu pangică lată tricoloră lie, şi Ia năcaz, e dovadă că-i e inima bună... Nalt din vremi cum eşti şi azi
de-a curmezişul pieptului, intră şi caută cu Badea. Să-mi trăeşti, copilo... şi no- P o v e s t e a Vor bei . Din cele vech, De ce freamăţi din frunziş
drag Ia moş Badea. roceşte-mă cu sicritatea dumitale. sac fără fund; din cele neştiute, multe şi, Şi te uiţi în limpeziş,
P o v e s t e a Vo r b e i . Vorba dumitale, P o v e s t e a V o r b e i . Văd eu că tot mărunte, dar una, mândră, să salte inimile... Limpeziş de câmp surit
moş Badeo! m'ai uitat... Badea (c’un pumn peste pălărie). Til Tocma ’n Dunăre proptit ?