Page 2 - Activitatea_1903_12_48
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 48
Literatura goldiştilor. plagiat, că referada făcută în congresul pen toarele raze ale muncii, închinate de tru atenţiunea neaşteptată, ce-’i-s’a dat
ultim a fost copia fidelă a unui cercular dat presidentul lor: creării, consolidării şi din partea de tot tinârului despărţâ-
Sub titlul „Epilogul luptei1*, dl Vasile de cătră cons. archidiecesan din Sibiiu, în înflorirei clasei noastre de mijloc, s’au mânt, căruia îi doreşte, ca flori sâ-’i
Goldiş, secretar cons. la Arad, publică un chestia catechisării elevilor dela şcoalele stră folosit de prilegiul onomasticei de Marţi împodobească roadele muncii. Drăgă
articol în nrul 210 al > Tribunei Poporului«. ine, încă cu 6 luni înainte. Şi acest „călugăr**, (11/24 Noemvrie) a presidentului lor, laşa Elenuţă, fiica colegului în slujbă a
In articolul acela dl G. mai întâiu se scusă crezându-se împroşcat, a dus afacerea înain când în mod sărbătoresc au ţinut sâ-’şi presidentului, a dlui Ioan Şut, a stors
şi mai apoi acusâ pe cei, cari i-au descope tea legii, unde i-s’a dovedit, cu act oficios, manifeste dragostea şi alipirea şi în admiraţiunea noastră a tuturora prin
rit plagiaturile. dat de cătră Cons. metropolitan, că referada acelaş timp şi recunoştinţa, ce ’i-o da- frumoasa predare a poesiei »Trei Doamne
S’o spunem dela început şi pe de în făcută în congres a goldişit-o. Şi acelaşi toresc. şi toţi trei« de G . Coşbuc. (va urma).
tregul: dl G. mai bine făcea dacă tăcea şi «fruntaş* a mai fost acusat şi cu aceea, că Luni, în preseară, corul mixt al
mai cu minte era să nu se fi apărat deloc, s’a bătut cu sabia, profesor de teologie fiind Reuniunei, sub conducerea zelosului di-
decât să se apere aşa de rău, cum s’a apă şi i-s’au pus sub nas o mulţime de acuse do rigent Candid Popa, a făcut la locuinţa CORESPONDENTA
rat în «Epilogul luptei». Descoperirea pla vedite, cari îl fac nevrednic de a se împăr dlui Tordăşianu o frumoasă serenadă,
giaturilor d-sa cu o nelogistică logică o atribue tăşi de banii diecesei. după care toate persoanele, ce stau Vaidei, 7 Decemvrie 190H.
ţinutei ce a avut-o la ultimele alegeri de epi Un alt «fruntaş român«(?) I. Russu aproape de Reuniune, s’au întrunit în
scop la Arad, când — după părerea d-sale Sirianul, o fost împroşcat* — vorba vine — restaurantul Barbu (Bierhale), unde am Onorate B-le Redactor!
— «mulţi fruntaşi români, cari nu voiau să spunăndu-i-se urbi et orbi că e hoţ, misera- petrecut câte-va ore în mare veselie şi Am mai cetit în preţuita noastră «Ac
sprijineascâ nici decum candidatura la acest bil, şarlatan, vrednic de a fi ridicat în fur în deplină frăţietate. Primul toast, ţi tivitate* multe somri de sbiciuiri, cari toate
scaun a părintelui Augustin Hamsea, au fost cile dela Siria, că numai cărămida mai poate nut aci, a fost al sărbătoritului presi- au servit de lecuire la multe fărădelegi, ce
împroşcaţi în chipul cel mai murdar şi au freca obrazul nespălat, al «fruntaşului român*, dent, care mulţumind pentru nouele do să întâmplă pe toate terenele vieţii publice.
fost atacaţi pe fel şi fel de motive, târându- recte al ortaadui de azi şi de demult al dlui vezi de dragoste, au închinat în sănă Avem şi noi în comuna noastră multe de
se în noroiu chiar şi viaţa lor familiară*. V. Goldiş. Şi «împroşcatul pe fel şi fel de tatea iubiţilor săi oaspeţi. Intr’aceea toate, ce. să fac spre mâchnirea locuitorilor
Nededaţi să umblăm cu tăgada, recu motive* a intentat proces de presă şi cei notarul Reuniunei, dl Ioan Apolzan, de altcum foarte pacinici. După-ce ne-am ho-
noaştem, că acei »fruntaşi«(?) au fost atăcaţi 4.7 martori ai Iui Măglaşiu, între cari au fost cul.-tip., apropiindu-se de masa de frunte, tărît a nu mai suferi ş încă chiar dela acei
însă nu «pe fel şi fel de motive* închipuite, dignitari bisericeşti, magnaţi, deputaţi, pro ţine în numele membrilor Reuniunei o sluşbaşi, pe cari noi îi plătim, venim a Vă
ci pe temeiuri puternice şi înainte de ulti fesori, advocaţi, preoţi, dascăli, etc. au do înălţătoare vorbire plină de cuvinte de ruga să bine-vo’ţi a da loc următoarelor lu
mele alegeri de episcop la Arad, fiind-că vedit cu fasiuni făcute la diferiţii juzi de in iubire şi de laudă, adresate presiden cruri necuvenite, ce notarul nostru, Szâsz
viaţa lor a dat şi dă bogat material pentru strucţie, că Russu Sirianul poate fi vesel, că tului, căruia îi predă un interesant şi Pâl le face zi de zi, şi anume :
a fi atăcaţi de cătră fie-care om de bine, societatea românească îi zice numai hoţ şi cu mult gust artistic confecţionat album, 1. Notarul comunal când să duce din co
care nu să poate împăca cu idea, că funcţii şarlatan şi că obrazul nu ’i-se aduce în con dăruit de membrii Reuniunei. Albumul mună afară, ceea-ce face des, încuie cance
publice şi bisericeşti nu pot împlini oameni tact cu dosul mânilor oamenilor cinstiţi. conţine fotografia presidentului, adresa laria comunală şi duce cheia cu sine şi nu
a căror listă de conduită e mânjită. ___________ (Va urma). de mai jos şi iscăliturile cu mâna pro lasă dreptul nici primarului comunal să între,
Vr’o câte-va specimene. Vasile Mangra, prie a membrilor. Dl Tordăşianu, plin deşi de multe-ori are afaceri oficioase de
pe care dl G. azi îl avansează la rangul de Meseriaşii recnnoscetori. de emoţiune pentru plăcuta surprin împlinit. Servitorii comunali sunt datori să
«fruntaş român*, a fost dovedit «hoţ ordi dere, ce ’i-s’a făcut prin acest preţios păzească, cu poarta deschisă, până vine acasă
nar*, care, deşi membru al cinului călugăresc, Sunt 6 ani trecuţi, de când, înte dar, mulţumeşte tuturora şi îi asigură notarul, fie chiar şi noaptea întreagă.
banii meniţi pentru ridicarea unui monument meietorul primei Reuniuni de meseriaşi că acest album va fi o carte vie, care 2. Servitorii comunali, plătiţi pentru
fericitului Diaconovich Loga i-a folosit pentru la noi, de pie memorie Părintele Ni- pururea va vorbi despre vredniciile celor treburi oficioase, să folosesc din partea no
scopurile sale private respective i-a beut, nu c o l a e C r i s t e a , s’a retras din fruntea grupaţi în jurul Reuniunei noastre şi tarului şi mai cu samă a notârăşiţii ca şi
cum-va să-i cheltuiască. Şi că n’a fost «îm »Reuniur.ei sodaliloi români din Sibiiu«, că spre a-’i perpetua vieaţa, îl va trans servitori şi servitoare de casă private ai lor,
proşcat în chip murdar*, a dovedit-o şi sen cu călduroasa recomandare adresată mite la timpul său Reuniunei, ca po ear’ când primarul are lipsă de ei în afaceri
tinţa din procesul ce l’a avut în 25 Nov. ultimei adunări generale (1897) conduse doabă să servească şi pentru genera oficioase, trebue să-i ceară dela Doamna no-
1902, când E. Măglaş a dovedit, că pe Râcz de d-sa: »de-a pune în fruntea Reu- ţiile următoare. De încheiere scoţând tărăşiţă sau să-i caute prin comună, în bras-
Vilma, Mangra a nenorocit-o, că moartea niunei un bărbat, care după istoricul în relief căldura plină de iubire şi de da notarului, sau apoi să se facă însuşi pri
episcopului Goldiş el a accelerat-o, făcăndu-1 Mommsen, nu pentru plată se servească entusiasm, cu care meseriaşii noştri îşi marul servitor (măciucaş).
nebun şi şicanându-1 în chipuri şi feluri. Sen poporului, dar’ nici măcar pentru plata îndeplinesc toate afacerile lor, câldurei 3. Servitorii comunali la porunca no-
tinţa e ridicată la valoare de drept şi Goldiş dragostei poporului, ci pentru binecu şi entusiasmului căruia sunt a se ascrie tărăşiţii, prea bine cunoscută în comună şi
trebue să fii, ca să mai susţii, că «fruntaşul vântarea viitorului şi înainte de toate, şi resultatele până aci obţinute, doreşte, jur, sunt siliţi a rupe gardurile dela gră
român* Mangra, după-ce a fost respins şi de pentru-ca sâ-’i fie posibil a mântui şi a ca însufleţirea dintre noi nici când să dina de pomologie comunală spre a-şi arde
forurile la care a apelat, a mai putut fi atacat face, ca naţiunea sâ poată reîntineri«. nu înceteze. cuptorul când face pâne, ear comuna să-’şi
«în chip murdar*. Norocoasa alegere, făcută de acea După o cântare, executată cu mult facă primăvara altele.
Nic. Oncu încă a fost «atăcat* pe mo adunare, în persoana actualului presi- farmec de corul mixt, presidenta »Des- 4. Pentru încălzitul cancelariei comu
tiv că se îmbulzeşte în congregaţiile biseri dent, a dlui Vie. Tordăşianu, noroc şi pârţământului femeiesc întregitor al nale să dau anual patru stîngini de lemne,
ceşti; pe când la activul său are şi nişte re prosperitate a adus în aproape toate Reuniunei«, doamna Elisabeta Poponea, pe cari notarul şi notârăşiţa le folosesc pentru
miniscenţe neplăcute, cari îl fac nevrednic de afacerile Reuniunei şi prin ea lucratu-s’a soţia vecepresidentului Reuniunei, ros cuartirul lor privat şi culină, ear’ cele 2 părţi,
a face pe judecătorul preoţilor şi al dascăli şi la îmbunătăţirea sorţii şi la înălţarea tind în numele membrilor (femei) des ce le capătă dela comună, ca om privat şi
lor. Şi acestui «fruntaş român* tribunalul demnităţii meseriaşului nostru. Ar fi se părţământului, cuvinte de mulţumită notar, le vinde în folosul său.
din Timişoaia i-a spus-o verde, că cel ce ies din cadrele înguste ale raportului, cătră acela, care fiinţă a dat despăr 5. Notarul a fixat o 1ji zi pe săptă
l’a acuzat că a abusat de nişte fetiţe sub 14 ce ’mi-am propus a face, amintind şi ţământului, chiemat a. lucra pentru în- mână pentru facerea paşapoartelor de vite şi,
ani, l’a acusat bonafide, ceea-ce a îndemnat numai în treacât toate lucrările înde chiegarea femeilor în societate şi astfel anume Joia după amiazi, care locuitor nu
apoi pe şuchiata gazetă dela Arad ca se plinite în sînul Reuniunei, lucrări, cari a lucra pentru binele fie-căreia în parte poate merge atunci, fără nici o scuză primită
turbe de mânie. însufleţit-aii şi meseriaşii noştri din alte şi pentru binele obştesc în genere, îi vine îndrumat afară din cancelaria comunală.
«Fruntaşul român* R. Ciorogar, earăşi localităţi. predă sărbătoritului un frumos coşuleţ 6. Fără considerare la nopţile lungi,
ortac d’al dlui G., încă a fost «atăcat*. I-s’a Meseriaşii sibieni, asupra cărora se cu flori vii, dăruit de damele despăr notarăşul nostru doarme ziua dela amiazi
spus palam et publice, că a goldişit, adecă a răsfrâng în mod mai imediat binefăcâ- ţământului. Presidentul mulţumeşte pen până la 3 ote, fi mai mult, încât nu poţi is-
— Să nu freamăt s ar putea — Vai şi-aman, Măria-Ta, neata, moş Badeo, să nu duc nimica în săcu Tomi ţ a . Suntem pui de Român, zină
Când ’mi-e dat să pot vedea O clipă de ne-i lăsa, leţul meu? mândră... Om rupe şi noi ceva din inimile
Codrul meu, nescuturat, Ţie steagul l’om plecai Ba de a [zimbind]. Apoi, ştiu eu, zina noastre... (se întoarce cătră şcolari şi comandă)
Earna, vara, înfundat, moşului?.. Am alcătuit şi eu, chip, un cântec Front! (cătră zină). Cum ne e neamul, fie
Şi virtutea Românească Carol-Vodă porunceşte al codrului, fiind că veni mai adineauri vorba care sătean trebue să fie:
Ear’ prinzând să ’nrămurească ? Şi cu pace-i milueşte; de codru...
Carol-Vodă stă călare, P lugar şi ostaş/
Toată ţeara s’a sculat: P o v e s t e a V o r b e i . Poporul are pu-
Paşa vine cu ’nchinare;
Tunuri trag la Calafat. rurea’n el putere de alcătuire... Să-l auzim, (cor.)
Carol-Vodă, domn Român,
Carol-Vodă pod întinde, moş Badeo... Cu plăvanii dela jug
Pe cetate e stăpân!
Latul Dunării cuprinde; Ba d e a (oftând). E-heiL Apoi: Port în ţarini mândruţ plug.
Oastea trece, toată, toată, Eacă dar oiu frământa (zice cu duioşie): Dragi mi-s boii, câmpul, drag,
Colo ’n zarea turburată, Glas de bucium oiu lua Frunză verde de răsură, Brasde-adănci d'a lungul trag.
Toată trece Dunărea Şi-oiu striga cu glasul, roată, Drag mi-e codru verde ’ntins,
Cu Carol alăturea.. Să m'audă lumea toată: Că din frunza lui doineşte Umblă plugul cu doi boi,
Eu puiu capăt la nevoi;
Să trăeşti Măria-Ta I Dorul inimii, nestinsl
Zice Carol oastei lui: Seamăn rodnicul ogor,
Veci de veci nu te-or uita; Că tot codrul înţelege
— De-aşteptat suntem sătui; Şi mă uit în viitori
Eşti viteaz, eşti Ţerii lege Ce te doare, ce ’ţi-e drag,
Ţeara noastră nu să teme,
Carol-Vodă domn şi Rege! Şi la umbra lui te cheamă Seamăn ca şi fraţii mei,
înainte dragi ostaşi:
Ne-a venit şi nouă vreme (Dacă elevii ştiu imnul naţional: «Tră Cum te cheamă maica’n prag! Am acelaşi dor ca ei;
Să mai trecem la vrăjmaşi) iască Regele*, îl vor cânta). Frunză verde de răsură, Sunt plugar şi sunt Român
— Să trăeşti Măria T a : Badea. Mândru cântec ne-ai mai spus, Codrule, codruţ de neam, Şi plugar voiu să rămân I
Eacă’om trece şi-om luptai zina moşului! Săracu, codrul cum să înfră Am o ţeară, am o lege Dar când ţara m-o chema,
ţeşte el cu toate ale neamului nostru I Şi pe tine drag te am! Plug pe puşcă voiu schimba
Bradul par’câ creşte, creşte,
P o v e s t e a V o r b e i . Aşa îl duc şi-l Şi voiu trage în vrajmaş,
Să mai saltă şi priveşte: Eac’aşa! (îşi potriveşte din umeri suc-
port prin toate colţurile ţării, ăst cântec al Brasda mea de bun ostaş 1
— Ce vezi, bradule fărtate? manul, cu rîs de mulţumire).
lui Vodă Carol, Regele nostru... CORTINA
— Mi să închipuie-o cetate, P o v e s t e a Vo r b e i . Duios şi plin de
Carol-Vodă crunt o bate Badea. Du-1, poartă-1, zina moşului, adevăr, moş Badeo! Eacă avui ce prinde
Din trei părţi şi jumătate! că rege mare de fapte şi nume strălucit e şi eu dela dumneata... (cătră băieţi). Dar dela
Plevna şi Osman-Paşa Vodă Carol I voi copii ? Ce mărgăritar îmi veţi da si voi
Pe Vodă-Carol rugă: P o v e s t e a Vorbei... Dar dela dum- pentru salba mea?