Page 3 - Activitatea_1903_12_48

Nrul 48 ACTIVITATEA Pag- 3.

prăvi nimic în după arneazi, şi vai de cel moarte. Fundaţiunea de aceeaşi natură niune fruntaşe: Orăştie, Sibiiu, Sebeş, Ţinem să se ştie următoarele lucruri:
ce face larmă, tropotind, pe ambitul casei mai veche a mea face azi — după 188 Bistriţa, şcl. poate aduna un capital de Critica din «Unirea» e adusă în legă­
tură cu frecările pentru episcopia Aradului,
comunale, acela ;şi aprinde paie în cap cu caşuri de moarte plătite — 194 cor. 100.000 cor., din care în fie care an
de pe acel timp. Rătăceşte dl Goldiş. Noi
Doamna notărâşiţă de nu-i pc ţi sta in cale Ear’ fundaţiunea fieiertatului cassariu mii de coroane ajutoare vor primi fa­ n’avem nimic, nici cu dl Hamzea nici cu
nici cu 7 meliţe. George Nicoară, «fundaţiunea Emilia miliile membrilor răposaţi. Nu ne tre­ pâr. Mangra şi cu atât mai puţin cu actualul
7. Primăiia a decis a se face bariere Ciurcu n. Nicoară« depusă, face azi bue de cât o lucrare devotată, sistema­ Episcop al Aradului. De plagiatul Istoriei
la un pod ce duce peste valea satului, pentru 233 cor. 8 fii. tică şi stăruinţă americană. ştiam de mult, i-am dat însă pace, căci dl
Goldiş isprăvise cu profesura. Când am cetit
scutirea vitelor ee vin dela păşune, au şi Introducând o conlucrare perma­ Si bi i u, 15/28 Noemvrie 1903. însă cum zi de zi, partida în care D-sa era
adus lemnele de lipsă, din pădurea comunală, nentă şi sistematică în 2 tracte, pe Augustin A. Nicoară. mare şi tare, lovea cu tot soiul de arme, în
în curtea cancelariei, Domnul şi Doamna no- acest teren, putem obţinea în fie care tabera contrară, ne-am perdut răbdare şi am
tără.şiţă au aflat mai de lipsă, fără nici o an resuitate sigure însemnate. Cartea cercat să arătăm că nici domniile lor nu’s
hotârîre, a-si face un coteţ pe sama porcilor lor. de binefaceri se va resimţi în curend. A v i s . aşa albi şi curaţi cum să ţin.
Şi va concede dl Goldiş că l’am prins cu
8. Afacerile piivatc şi ale comunei Cred, că şi poporul trebue dedat la ocaua mică. Răspunsul ce-I dă acum în nrul
sunt peste măsură nrgiigate, despre cari s'ar mici daruri de câte 1, 2, 3, şcl. cor., Ne apropiem de sfârşitul anului dela 29 Nov. a «Trib. Pop.» nouă absolut
putea scrie cât de multe. Ce să ţine de cele fără se simtă cea mai mică scădere. şi partea cea mai mare a abo­ nu ne impune. Cunoaştem noi felul a.esta
strict oficioase, cu cari d itoreşte deregăloriilor Din praxă vorbesc. Unii dăruesc sume li enţilor noştri sunt incă tot In de apărare. Te faci piost ca să trăeşti mult,
sale prepuse, acele le împlineşte ; 5n fine. însemnate chiar. Alţii — dacă n’au restantă CU abonamentul. Venim a-i spune pe la noi poporul. Vezi bine, că da­
J
9. La toate aceste abusuri notarul copii — lasă bisericei să-i îngroape din ruga ultima oară, sâ binevoiască a-ne tele istorice sunt plag ate (I?) din alte cărţi,
nu mai trebuia să facă D-sa pe naivul, şi să
Szâsz Pâl este împins de Doamna sa, care ajutoarele lor. Biserica câştigă de multe- trimite preţul abonamentului, cât mai o spună aceasta, o ştim noi bine; era mai
îşi închipue, ca ea încă ar avea drept de ori câte 100 — 150 cor., dacă e un curând, ne mai putând aştepta. Ono­ consult să tacă, cel puţin nu mai perdea din
a-se mesteca în trebile comunale; pe când membru vechiu cu caşuri multe plătite. raţii restanţieri s i ie în băgare de seam ă, aureola, ce i-au pus în jurul capului bunii
în faptă este un meşter — strică. că foaca încă are deobligăminte de îm­ sei amici. A :a insă arată termometrul a
In conglăsuire cu declaraţiunile
Nu peste mult voiu mai scrie şi despre plinit. scăzut eară.
mele, luate la protocol, filiei Dobra îi
alte soiuri de lucruri necuvenite ; precum
stă în voie să şi exopereze în decursul Acţiuni economice române. Sub
despre un recurs ce am fost sîliţi să înain­ aceasta rubrică scrie »B. H« de Duminecă,
anului viitor statute întărite. Noi bucu­ N0UTĂTI
tăm la ministrul de interne, contra hotărîrei că Românii d n Torontal să constitue pe pu­
ros îi cedăm în acest cas întreagă
adunării comitatense, prin care i-s’a ridicat teri în celea economice. — Neîntrerupt cum­
averea şi întocmirile, înapoindu-ni-se
salarul pe motive nedrepte. T e r g u l d e ţ a r ă în O ră ştie. La 3 pără la moşii, înfiinţează institute economice
spesele şi investirile. şi de bani. Nu de mult au înfiinţat două bănci
Cu stimă: şi 4 Dec. st. n. s’a ţinut târgul de vite, care şi acum înfiinţează a treia în Ctacova, ai cărei
Sunt sigur însă, că — după-ce vor a fost toarte cercetat atât de vânzători cât
un membru de comunitate. funcţionari sunt toţi Români, (nu cumva ar
vedea cu toţii tractamentul corect, aju­ şi cumpărători. Au fost 4260 vite cornute,
dintre cari s’au vândut 2545 capete ; din 240 dori să fie Unguri ? 1) ear’ împrumuturi dau
toarele momentan plătite şi administraţia mimai Român lor [?!]. Aşa dară şi asupra
Reuniunea a doua de înmormentare model cu controlul cel mai strict şi cai au fost vânduţi 116, ear’ la 5 Dec. au capitalului românesc sunt jaluzi compatrioţii
conducerea unitară: nu vor cere reu­ fost în târg 410 porci şi s’au vândut 325. noştri.
din Deva Du mi n e c ă , la 6 Dec. s’a ţinut târgul liber,
niune independentă nici-odată. Deoare­ care încă a tost cercetat şi asupra căruia —
şi prima ei filie in Dobra cu Ilia şi jurul lor, ce — adunarea forţelor, bine conduse acum odată — nu s’au plâns nici neguţă­ Altdeutschii şi Saşii. Intrarea Sa­
— » — — totdeauna mai mari resuitate pro­ torii. E peste măsură dureros, că nu să fac şilor în partidul liberal nu este pe placul alt-
paşii de lipsă pentru mutarea târgurilor de deutschilor, dupâ-cum să exprimă o foaie
(Urmare şi fine). duce, de cât lucrarea de-sine-stătătoare,
pe ziua de Duminecă, prin ce simţul religios principală din Berlin, «Tăgliche Rundschau».
Stimaţi membri de azi şi — de slabă. să stârpeşte şi însăşi religia să profanează. Ii apostrofează, că s'au ostenit în luptă şi că
mâne ai filiilor I Public resultatul ma­ .Ca principiu fundamental şi altcum dovedesc eşofare. Noroc, că nu toţi Saşii ur­
terial al lucrării sistematice de 21 zile, fiecare filie e quasi de-sine-stătătoare, Domnul N ic o la u D ia m a n d i, pro- mează pilda celor bătrâni ; au mai rămas în
fesorul-catichet gr.-or. din Beiuş, pe care l'a afară şi elemente independente, pe cari li
ca să stîrnesc interes şi sprigin în cei banii ei numai ea îi plăteşte, ea şi-i
suspendat Vicarul V. Mangra, despre ce s’au îmbărbătează la oposiţie. De altcum să în­
buni, să abat la conlucrare pe cei bîr- administrează, cu cărţi separate; singur crede în putui ea de luptă a tineretului, care
scris multe în ziaristica română, Consisto-
fitori, ori nepăsători. Contra poporului, la susţinerea administraţiei şi speselor rul metropolitan în şedinţa din 24 Noemvrie va şti ce să facă cu oportuniştii Ia nouele
contra bisericei şi contra lor păcătuesc comune contribuie cu ceva. Spesele l’a r e h a b i 1 i t a t în postul său avut. alegeri.
şi unii şi alţii, pe mine nu mă pot aceste însă sunt mai mici de cât la Vânătoare de suflete. Un domn,
»blama«, cel mult — supăra. reuniune de sine-stătătoare. Acesta e P r o g r a m u l festivităţei scol. din pre­ care face parte din clica «Tr. Poporului» şi
sără Stului Andrei în 29 Noemvrie v. 1903.
Avem 500 coroane prisos la cassă, câştigul nostru material şi apoi câştigul 1. Deschiderea festivităţei. 2. Imnul Iui «An­ ocupă totodată un post însemnat la curtea
depuse la institutul »Grăniţerul«, şi încă etic-moral, ce îl avem în vedere: răs­ drei». 3. Cuvânt orasional. 4. «Car ul cu episcopească din Arad, zilele trecute prin
nedepuse. Filia îşi are protocolul legat pândirea binefacerilor în straturi cât de boif, de Popovici, cor de şcolari. 5. «Ţig­ epistole ademenitoare a căutat să prindă în
al proceselor verbale cu tot ce s’a pe­ largi ale poporului; organisarea şi con­ anul clocă», anecdotă de Speranţă. 6. Câ n­ mreja «Tr. Pop.» pe unii din cei mai buni
t e c de j e r t f ă » , de L. Bethoven, cuartet. tineri d’ai noştri, cari studiază la universita­
trecut, carte fundamentală, carte de centrarea forţelor în direcţiune bine tea din Budapesta
7. Trialog, de Mar. Drăgati. 8. «Eu mă
portărel, evidenţa membrilor, evidenţa, statorită. D-zeu bunul, ne ajute! Tinerilor! Vedeţi-Vă de completarea
duc c o d r u l r ă mâ ne » , de T. Popovici,
ajutoarelor, evidenţa lucrărilor directo­ Deva, 22 Noemvrie 1903. cor de şcolari. 9. Incheerea. studiilor şi nu Vă lăsaţi prinşi în cursă. Şi
rului, jurnal de cassă, inventariu cu Or ăş t i e, 26 Nov. v. 1903. nu uitaţi de păţăniile tuturor colaboratorilor,
cartea raţiociniilor, 2 indice a membri­ Di r e c t o r u l : Festivitatea să va ţ nea în localul şcoa- cari s’au perondat în redacţia numitei reptile:
Trtf, Vonigâ, Dimitriu, Măglaş, apoi bieţii
lor şi cartea de binefaceri, propuneri, August A. Nicoară. lei noastre din loc pe lângă preţul de intrare Augustini şi Brândă, cari în urma miseriei şi
benevolă.
cartea de plângeri, în 6 exemplare: Conferenţa preoţilor din tractul începutul la 7 ore seara. desgnstului şi-au pus capăt vieţii.
toate în deplină regulă zi de zi între­ D obra, ţinută Joi, în 13/26 Noemvrie D i r e c ţ i u n e a . Tinerilor! feriţi-Vă de glasuri de sitene...
gite. Introducerea e partea mea, dar 1903, la căldurosul apel al părintelui
Cel m ai m are turn din lume.
întregirea lor punctuoasâ şi corectă e O sp â ta rea la a s e n t ă r i o p r it ă t La expoz ţia universală din St. Louis (Sta-
meritul dlui portărel Toma Neamţu, protopop Iosif Morariu a decis să sus­ Să ştie, că oraşele şi comunele purtau spese tele-Unite), care se deschide de la anul, ame­
care ni-a câştigat cei mai mulţi membri, ţină din răsputeri filia Dobra, premer­ însemnate cu prilejul asentânlor, încât să ricanii vor clădi un ti rn înalt de 1050 pi­
umblând din sat în sat, c-i un apostol. gător înfiinţată. Cartea de binefaceri adunau prin preture dela comune bani spre cioare engleze (vre-o 270 metri). Turnul va
pentru Dobra şi tract va purta-o şi acest scop. — Dm aceşti bani repartaţi şi avea forma unui far şi va fi construit numai
Sucurs preţios am avut şi de la părintele protopop Iosif Morariu, ear’ administraţi de notari, să plăteau localul de în oţel. In cupola lui vor putea încăpea 7000
domnii Simion Dragomir, în Gurasada, părintele Emanoil Şuiagă din Lăpuşnic asentare, dar mai cu samă să plăteau mân­ persoane. Un vagon uriaş va duce până în
notar comunal, Ioanichie Olariu, Maxi- pentru comuna sa şi Brîznic. Prin acui- c ă r i l e şi b e u t u r i l e ce să c o n s u ma u vîrful lui pe şine aşez*te în exteriorul turnu­
milian Zomoniţă şi Iuliu de Orbonaş de c o m i s i a a s e n t ă t o a r e , s ol gă b i - lui peste 800 persoane, pe când dinlăuntru
siţia acestor doi bărbaţi de încredere, r ae şi not ari . Ministrul de interne a dat
din Ilia. nişte ascensioane uriaşe vor urca şi cobori
soartea filiei Dobra e pentru totdeauna o ordinaţiune prin care să opresc acest soiu pe vizitatori. Inlăuntrul acestui turn va fi ta­
Greutăţile începutului în parte sunt
asigurată: Dobra şi jurul, în scurt timp de spese, zicând, că acest obicei u e contrar petat din sus în jos cu cristale, prin cari
învinse, dar’ lucrarea din greu, în stil vor fi o parte a reuniunei noastre mai legei ş; sporeşte sarcinele grele ale comune­ vor trece raze de deoseb te culori. Un me­
mare — amăsurat cerinţelor masselor de lor, ear’ comisunile şi de altcum sunt provă- canism va agita aceste crista'e aşa, că se va
puternică de cât însăşi reuniunea mamă
mii, cari sbiară după ajutoare — de zute cu pauşale stabile de călătorie ş între­ avea impresia de a călători într’un diamant
Deva, care s’a restrîns mai vîrtos la ţinere. A vis comunelor, cari plătesc arun-
aci încolo are şi trebue să urmeze: cu opidul Deva. curi în măsura dării de stat şi cari sunt în­ colosal. Tumul va fi botezat «turnul-palat
conlucrarea — tuturor. greunate cu taxe enorme pentru păşunit, de cristal». Piciorul său va fi încunjurat de
Cu ajutorul lui D-zeu, mâne, Du­ un lac uriaş, în care apa agitată de maşini
Dobra, j>/ Octomvrie 1903 şi Ilia, minecă, în 16/29 Noemvrie, voiu pune lemnărit, străjuit, aruncuri comunale şi co puternice se va ridica în valuri.
12 Noemvrie 1903. Adam Leşnican cu temeiu la filia a doua în Betlean, co­ mitatense de diferite soiuri I Pe lângă aceste
mai supoartă şi sarcinile învăţământului po­
Toma Neamţu şi bravii Dobreni amin­ mună fruntaşă aproape de Făgăraş. Va­ poral 1 1 Bibliografie.
tiţi au întins mână frăţească tinărului lorosul ei paroch I. Nicolae Clonţa şi
protopresbiter George Oprea, omul tă­ învăţătorul Nicolae Ludu cu concursul Jiâ s p u n s d lu i G o ld iş. La art. nos­ Secta nazareană (a pocăiţilor) este
cut, blând, care tace şi face, alăturea altor fruntaşi — au adunat aproape 200 tru *0 carte plagiată«, în care am arătat o plagă pe biserica noastră. Combate­
cu preotul tinăr din Gothitea Miron de membri, învitându mă, să le înfiinţez cum dl Gold ş ştie face contrabandă literară, rea şi înfrîngerea acestei secte este un
D-sa răspunde în «Trib. Pop.» sub titlu «Epi­
Oprean, care nici mai mult nici mai filia; deoare-ce statutele, votate de pe logul luptei». Trebue să-i aducem la cunoş­ lucru greu atât pentru mulţimea înve-
puţin de cât lîlie separată are de gând anul trecut, au întimpinat atari ciun- tinţa dlu. Goldiş, că încă n’am ajuns la epilog, ţăturilor ei eretice, cât şi pentru încâ-
să întemeeze la anul, Dsa s’a apucat găriri la locurile competente, în cât ci suntem abia în toiul luptei; la epilog vom păţinarea, cu care Nazarenii ţin la aceste
acum de lucru, şi nu «aşteaptă, să vadă, înfiinţarea unei reuniuni de-sine-stătă­ ajunge atunci, când d-nul Goldiş va fi delă- învăţături întemeiate pe temiri ce citate
ce va fi«. toare, prin ciungărirea aceasta a de­ turat din secţiunea istorică a Asociaţiunei fals scoase şi rău interpretate din s.
noastre culturale-literare. Dela un bărbat com­
»Fondul de binefaceri«. I’e lângă venit aproape cu neputinţă. petent am şi primit un răspuns demn la art. Scriptură. O uşurare în privinţa aceasta
500 cor., bani gata ale filialei, umblând Cu ajutorul bunului D zeu, va urma, dlui Goldiş din «Tr. Pop.«, care însă so- ofere broşura:
sindu-ne prea târzu, îl vom publica în nrul
în persoană pe la fruntaşi şi popor, în scurt timp şi a: treia filie şcl. La » D i s p u t e cu N a z a r e n i i , II«.
proxim.
mi-a succes a înscrie 2 membri funda­ anul, numărul lor uşor se va putea în­ Reproducem azi răspunsul ce-l dă »Uni­ In această broşură, apărută în edi­
tori cu câte 100 cor. 50 fii., la olaltâ tregi la 10 şi astfel scopul articolului rea* în nrul seu ultim dlui Goldiş. Eată-1: tura noastră, se combat învăţăturile na-
201 cor., cari însă tot cresc cu câte meu de propagandă, apărut în »Tele- > Pentru dl Goldiş«. In sfârşit dl Vas. zarene Despre Botez, învăţături, cari
50 fii. la fie-care cas de moarte plătit. graful-Român«, »Gazeta-Transilvaniei«, j | Goldiş, fost profesor la Braşov, mare literat atât din punct de vedere teoretic cât
Unul e valorosul părinte George Oprean, « A c t i v i t a t e a » , şi alte ziare— rea­ şi stilist, cum spun amicii sei dela Arad, vine şi practic sunt cele mai ademenitoare
după mai bine de un an şi binevoieşte a răs­
din Dobra şi Csucs Jozsef, comerciant litate are să devină, în sinul reuniunii pentru poporul de rând.
punde preagraţios unei foiţe apărute în 1902
în Ilia, cari au abzis de ajutoarele ce noastre şi a altor reuniuni surori, cari în foaia noastră, în care D-sa e pus pe două Cartea constă din coaie 4 1/* de
s’ar cuveni moştenitorilor în cas de ne vor imita. In 10 ani, fie-care reu­ coloane. tipariu fin şi vindem exemplarul numai