Page 1 - Activitatea_1903_12_49
P. 1
Anul III. Orăştie, 17 Decemvrie n. 1903. Nr. 49
1 N S E R Ţ IU N I: A B O N A M E N T :
ĂCTIYIIĂIEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor
reduse. Pentru plugari— ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se ridresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate ;
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR; REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L A U R I A N B E R C I A N
Conferenţa preoţească. plinirea din destul a sfaturilor şi învă miserie, ear moraliceşte îi degradează ar putea, precum nu ar putea nime să
ţăturilor pe cari organele bisericeşti şi totalminte sau cu desăvârşire. Sum de desrâdăcineze din popor scăderi de fe-
şcolare le dau poporului nostru, pen- părerea, că scăderile cari curând îşi ţiul celor mai sus amintite.
Lucrare, cetită de preotul M a n a s i e Iar din
Toltia, — tn conferenţa preoţească ţinută In Orăştie, tru-că: au inevitabilele lor urmări slabe, pâgu- Cari sunt mijloacele, pe cari pre
Ia ii Noemvrie v. 1903. Deşi fără îndoială, că dările sunt bicioase, compromiţătoare şi degrâdâ- oţii nostrii le au la combaterea scăde
multe şi mari, şi de şi proporţia isvoa- toare, — prin însăşi a lor astfel de rilor ? Acelea sunt cuvântul şi exemplul.
Onorată conferenţa!
rălor de câştig e neasâmănat mai mică urmări să combat mai cu efect decum Spunând, că preoţii nostrii cuvân
Prea Onorate D -le protopresbiter! decât proporţia datelor, — totuşi po să combat prin cele mai strălucite dis tând cât de des atât în, cât şi afară
porul nostru de exemplu pe vinars, pe cursuri şi predici. Pentru aceea eu pe de biserică, cu scop de a delâtura sau
Mă presentez înaintea Onoratei con-
tăbac, în jocul de cărţi, pe haine de asemenea scăderi nu le privesc aşa de desrădăcina scăderile încuibate în po
ferenţe cu această modestă lucrare ca
lux, scurt zis pe lucruri fără de cari periculoase precum privesc scăderile pe por, — cum zic, spunând aceasta nu
unul, carele încă am fost onorat din
ar putea fi şi trăi cinstit, — spesează cari în genere poporul nostru nu le aşi spune lucru nou şi de interes, deoa-
partea Prea Onoratului Domn proto
pop al nostru cu ştudiarea şi desvol- mai mult decât i-se cere pentru lucruri condamnă, legea civilă nu le urmăreşte, re ce şi cu motivare şi fără motivare
şi cause nobile şi de folos atât parti ale căror urmări să desvoaltâ încet dară s’a spus de multe-ori şi din multe părţi,
tarea frumoasei teme intitulată: » Cari
cular cât şi general, cum sunt bună sigur şi timp îndelungat sunt cu îmîu- ca preoţii să cuvinteze şi iară să cu-
sunt scăderile cele mai înrădăcinate în
oară spriginirea mai cu deadinsul a rinţă păgubicio isă asupra popoiului vint< ze.
popor şi cu cari mijloace s ar putea
căuşelor bisericeşti şi şcolare, — înzes întreg. întrucât ştiu eu, preoţii noştri mult
lucra mai cu efect la delăturarea lor*.
trarea copiilor cu învăţătura şi deprin Incă-odatâ zic şi voiu z>ce tot nu cuvintează, dară atâta cât e destul
înainte de toate observ, că precum
derile sau meseriile potrivite capabili- deauna, că căpetenia tuturor scăderilor pentru o minte înţelegătoare, — cuvin-
ori care alt popor; aşa şi poporul nos
tâţei cum şi firei sau inclinaţiunei lor, de acest fel e aceea, că poporul nos teazâ. Cel-ce şi-ar lua puţină osteneală
tru incontestabil că are scăderi.
şi spriginirea însoţirilor, reuniunilor şi tru nu împlineşte din destul sfaturile de a examina în astă privinţă activita
Nu aflu de lipsă a numi sau a
corporaţiunilor cari au in vedere bunăs şi învăţăturile pe cari i-le dau cu deo tea pastorală a preoţtmei noastre, —
înşira după nume scăderile înrădăcinate
tarea sau îmbogăţirea atât materială sebire organele noastre bisericeşti şi acela s’ar convinge iute şi uşor despre
în poporul nostru, cum şi căuşele lor,
cât şi spirituală a însuşi poporului nostru. şcolare. adevărătatea acestei afirmări a mele.
fiind-că acelea să arată de bine şi fiind
Şi numai după cele zise, trec la Nu numai această căpetenie sau Răul nu zace în aceea, că preoţii
că aşadară precum eu le văd şi le ştiu,
sigur că le vede şi le ştie fiecare mem partea a doua a temei, sau la foarte isvor al tuturor scăderilor, — ci toate nostrii mult nu cuvintează, ci zace mai
bru al onorabilei conferenţe. momentuoasa întrebare, că: »Cu cari scăderile, fie ele mici sau mari, fie ele ales în aceea, că în multe caşuri cu
mijloace s’ar putea mai cu efect lucra mult sau puţin înrădăcinate şi genera vintele preotului adresate cătră popor
Precum să ştie, scăderile poporu
la delăturarea scăderilor înrădăcinate lisate în popor, şi aibă ele urmări mult nu au efectul dorit, cu alte cuvinte,
lui nostru, întocmai ca ale celorlalte
în popor ?«. — sau puţin grave, — toate trebuesc sunt mazăre pe părete. •>
popoare, difer unele de altele, — în
Răspunsul meu la această întrebare combătute. Cine sunt în prima linie Dupâ-cum am experiat eu, cuvân
trucât unele sunt mai mult, — altele chemaţi şi îndatoraţi a le combate? tările dese fac poporul indiferent faţă
mai puţin păgubicioase. e cuprins în cele-ce urmează.
Preoţii şi învăţătorii noştri, ca unii cari de cuvântări. Cred, că ceea ce âm ex
De cea mai păgubicioasă între toate Fie-care scădere înrădăcinată în
vieţuesc în mijlocul poporului şi prin periat eu în astă privinţă, vor fi ex
scăderile înrădăcinate în poporul nostru, individ sau în popor, să combate ea
urmare sunt în contact zilnic cu po periat mulţi preoţi de ai noştri. De
eu privesc pe aceea, că el, adecă po însăşi prin urmările pe cari nesmintit
porul, — dară în prima linie cu deo aceea zic, că cuvântările rare, fiind-că
porul nostru, în genere vorbind, nu ur că le are, curănd sau mai tărziu.
sebire preoţii, dela cari, find-că sunt acelea sunt cu interes ascultate de po
mează din destul sfaturilor şi învăţă
Urmările scăderilor difer unele de părinţii sau îngrijitorii spirituali ai po por şi fiind-că ele aşa dară produc în
turilor pe cari i-le dau cu deosebire
altele în privinţa mărimei şi gravităţii, porului, cu drept cuvânt să aşteaptă ca oare-care măsură efectul dorit, — sunt
organele noastre bisericeşti şi şcolare,
după cum adecă difer unele de altele ei să îndrepteze poporul întocmai pre mai potrivit mijloc pentru delăturarea
atât cele superioare, cât şi cele subal şi scăderile. cum un părinte bun şi conştiu de mi scăderilor, decât cuvântările dese. Am
terne.
Intre scăderile ale căror urmări să siunea şi datorinţa sa de părinte, îşi părerea nealterabilâ, că mâestria preo
Incontestabil, că urmarea din des văd curând, sunt mai cu seamă lenea, îndreptează pe căi bune, pe copilul sau tului nu constă în a cuvânta cât de
tul a sfaturilor pe cari le dau poporu beţia, împrumuturile fără socoteală dela pe copii săi. adese-ori, ci în a şti căuta şi apoi a
lui organele noastre bisericeşti şi şco coşi; apoi risipa, luxul şi predilecţia de Preoţii noştri, pentru combaterea afla pe acele cam rari ocasiuni potri
lare, reclamă jertfă de bani dela popo a purta procese nefolositoare, — cum scăderilor b â t ă nu au, — ei de poli vite, în cari mintea şi inima poporului
rul nostru. şi transgresiunile şi crimele de multe ţie, de gendarmerie şi de miliţie nu e pământ roditor pentru sămânţa arun
Multele soiuri de dări, lipsa Isvoa- feluri, — întrucât aceste scăderi şi al dispun. Chiar dacă contrar chemărei lor cată de preot în formă de cuvânt.
relor de câştig, scurt zis sărăcia nu tele de feliul lor, pe oamenii cari le au, ar dispune şi s’ar folosi de asemenea
Fără îndoială că numai .salutar ar
poate fi scusă în ceea-ce priveşte neîm- cutând îi duc la completă sărăcie şi mijloace drastice, — cu ajutorul lor nu
fi, dacă Românii cu învăţătură, cu po-
FOIŞOARA Eată-11 eată Satan vine, Acum eată pe mormânturi, Pe voi cadâ, pe Voi fie!»
»Foc şi ură ’n vecin ide
Răsbătând prin verzi iumine,
Clătinaţi, bătuţi de vânturi
Pe un fulger schinteitor Top strigoii s’au lăsat. Strigâ-atunci un glas ceresc.
Umbre, stafii despletite, Aşezaţi fntr’un rând mare, Şi pe loc cad în morminte
Cucuveici, Iele sburlite, Adânciţi în întristare, Păcătoasele oseminte.
Şi Rusaliile pocite Pe sicriu-şi fie-care Ear’ pe zidurile sfinte
— « z » — II urmează ca un nori Oasele şi-a rezimat. Trece-un foc Dumnezeesc!
Sgomot trist în câmp răsună I Sus pe turnul fără cruce Unul zice: »Eu în vieaţă V. Alexandri.
Vin strigoii, se adună Duhul rău sbierând să duce Cu o mână îndrăsneaţă — + 0 —
Părăsind a lor sicrii, Şi tot turnul s’a clintit! Multe drepturi am răpiţi
Voi, creştinelor popoare Miezul nopţii ’n aer trece Rapit-am pânea de hrană Ca "Pilat îa „(Lrzz“.
Faceţi cruci mântuitoare, Şi lovind arama rece, Unei gingaşe orfană
Căci e noaptea ’ngrozitoare, Ore negre douăsprezece Ce perdută şi orfană — * b * — *
Noaptea Sfântului Andreiu! Bate ’n clopotul dogit. In miserie-a peritl* Vorba noastră »Ca Pilat în crez« arată
că un lucru e spus ori e făcut fără potri
Vântul fiă cu turbare I Strigoimea să ’ndeseşte Altul zice: »Eu In lume
A picat stejarul mare, Hora mare învîrteşte Am avut putere, nume, veală, nici la locul nici la timpul seu. Ce
Cerul s’a întunecaţi Lângă turnul creştinesc. Căci am fost stăpânitorl caută adecă Pilat «din Pont» în simbolul
Luna saltă ’ngălbenită, Ear' pe lângă alba lună Dar’ în oarba-mi lăcomie credinţei noastre? Ar fi trebuit dat cu
Printre nouri rătăcită, Nouri vineţi se adună, Pentru-o seacă avuţie, totului uitării acest Pilat, care n’are^ nici
un amestec în nimic ce priveşte religia creş
Ca o luntre părăsită Se ’mpletesc într’o cunună Am împins în grea urgie
tină. Cu tot acelaşi drept ca Pilat ar fi pu
Pe-un ocean turbat. Şi ’mprejuru-i se ’nvîrtesc. Pe sărmanul meu poporl«
tut să între în Crez şi Hanna si Caiafa şi
Bufnete posomorite Voi, cu suflete curate, Altul zice: »Eu în ţeară Iuda şi Maieu şi mai ştiu eu câţi pomeniţi
In a lor cuiburi trezite Cu credinţi nestrămutate, Fost-am o cumpl tă fiară de evanghelii.
Ţipă cu glas amorţit. Oameni buni, femei, copii I Plină de amar venin! »Ca Pilat în Crez» exprimă tot aceeaşi
Lupii urlă împreună Voi, creştinelor popoare, împotriva ţării mele idee ca si «musca în lapte» şi chiar ca
Cu ochi roşi ţintiţi la lună, Faceţi cruci mântuitoare, Fâptuit-am multe rele. «nuca în părete».
Câmpul geme, codrul sună, Căci e noaptea ’ngroz toare, Şi-am legat-o ’n lanţuri grele Pilat a fost guvernatorul roman în Je-
Satan pe deal s’a jvit. Noaptea Sfântului Andreiu 1 Şi-am vândut-o la străin!» rusalim pe vremea când afost răstignit Chris-