Page 2 - Activitatea_1903_12_49
P. 2

Pag-  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                             Nrul  49


          siţie  şi  vază,  sau  aşa  numita  inteliginţă   pe  aceeaşi  tnbunâ  în  o  limbă  străină......  Ne  G.,  nu  e  locul  nici  vremea  să  ne  ocupăm cu   Dl  G.  a  făcut  împărţirea  materialului
          română  ar sprigini preoţimea întru  com­  pare  aceasta  un  exemplu  zăpăcitor,  demora­  ele.  Aceea  cronique  scandaleuse,  purtată  cu   după  meroda  urmată  de  susarnintiţii  autori
          baterea  şi  desrădăcinarea  scăderilor, —    lizator  şi  contrar  demnităţii  ziaristicei  noastre.  atâta  cunoştinţă  de  causă  de  cătră  amicii  străini;  pasage  întregi  a  luat  din  manualele
          învăţând,  îndrumând  şi  sfătuind  şi  ea   Ori  cari  ar  fi  motivele  unui  atare  pas,  noi  d-sale  dela  »T.  P».  sigur  n’a  rămânea  neum­ lor  şi  nici  pe  învălitoare,  nici  în  prefaţa
          poporul,  când  convine  cu  el; inteliginţă   nu  îi  aflăm  scuse  şi  ori  cari  ar  fi  foloasele  plută.  Dela  dl  G.  atârnă.  N are  decât  să  se   manualului  d-sale  nu  i-a  aflat  vrednici  să  le
          română  anume  să  caute  prilej  de  a    ce  să  aşteaptă  în  schimb,  noi  credem  că  de­ ia  în  colţi  cu  amicii  d-sale  dela  »T.  P«.  şi  amintească  nici  barem  numele.  Ei  bine,  a-
          conveni  cu  poporul  spre  acest  scop.   cât  acestea  e  mult  mai  stricătoare  demora­ i-se  vor  pune  la  răvaş  până  şi  faptele  pe  cestei  proceduri,  în  toate  limbile  din  lume,
               Face-o  aceasta  inteliginţă  română?   lizarea  ce  să  propagă  în  felul  acesta  şi  sub-  cari  decând  există  şi  nu  le-a  săvârşit.  Aşadar  i-se  zice  plagiatură.
          Las  să  răspundă  la  întrebarea  aceasta   minarta  încrederii  naţiunei  faţă  de  luptătorii  dl  G.  n’are  dreptul  să  se  pună  alăturea  cu   Profesorul  de  istorie  dela  Braşov  [şi
          membrii acestei onorabile  conferenţe, —    ei.  Şi  nu  înţelegem,  ca  un  ziar  românesc,  glorioşii  martiri  ai  celor  trecute  vremi,  ci  să   istoria  e  menită  să  croiască  din  elevi  ca-
          fie-care  cum  gândeşte  că  e mai cu  drep­  care  luptă  zi  de  zi,  număr  de  număr  pentru  recunoască  pur  şi  simplu  că  a  plagiat  ma­  tactere  de  oameni]  a  goldişit  6  manuale,  ai
                                                     respectarea  limbei  naţionale,  să  vină  tot  el  nualele  de  istorie,  că  s’a  înfrumseţat  cu pene
          tate  a  răspunde.                                                                                                              căror  autori  au  spus  că-s  prelucrate  (bear­
                                                     şi  să  se  lapede  în  o  coloană  —   două,  în doi  străine,  că  în  materie  literară  nu  ştie  face   beitet)  după  alţii,  cu  toare  acestea modestia
               Cum  am  zis,  un  alt  mijloc,  pe  care
                                                     ori  trei  numeri  de  limba  sa.  Mărturisim,  că  deosebire  între  al  meu  şi  al  tău,  că  istorio­  nu  i-a  permis să-i  amintească;  ori  a  fost  cu
          preoţii  nostrii  îl  au  la  combaterea  scă­
                                                     aflăm  acest  lucru  conttar  demnităţii  acelora,  grafia  d-sale,  întocmai  ca  şi  pastorala  de   considerare  la  prea  multul  lucru  al  tipogra­
          derilor,  —   e  exemplul.  Şi  pe  acest
          mijloc,  fără  îndoială  că  în  prima  linie   cari  l’au  făcut.  E  în  acest  fapt  o  renunţare  Paşti,  sunt  nişte  forfecături,  nişte  uricioase  fului  de  nu  le-a  amintit  numele!?
                                                    pripită,  o  mărturisire  nemotivată  despre  o  şterpelituri,  din domeniul literaturei  bisericeşti   Dl  G.  însă  nu  se  dă  cu  una  cu  două,
          iară  preoţii  şunt  chemaţi  şi  îndatoraţi
                                                    slăbiciune  pn prie,  care  mai  e  şi  exagerată.  şi  a  celei  istorice.  Să  strige  deci  în  gura   căci  iată  ce  mai  aduce  în  apărarea  sa  din
          al  aplica.                   (Va  urma).
                                                     La  izvorul  acestui  fapt  stă gândul: vom  scrie  mare  »Pater  peccavi»  şi  să  numai  umble  «Epilogul  luptei»:
                                                    în  alte  limbi,  ca  să  ne  impunem;  p?enţru-că  după  scuse  ca  şi  aceea  că  „în  „Unirea"  a
                                                                                                                                               «Cărţile  acestea  au  fost  censurate  prin
                Foaia dela Arad demascată.           dacă  scriem  în  limba  noastră  oropsită  nu  ne  apărut  acuza  tocmai  când  a  fost  alegerea de   bărbaţi  competenţi,  au  fost  introduse  în
                                                                                        • „  'l
                                                     iau  în  samă 1  Nu  e  adevărat,  stimaţilor  con­ episcop"  şi  că  deaceea  n’a  răspuns.  gimnasiile  noastre  din  patrie,  ba  şi  în  unele
                                                     fraţi  dela  „Tribuna  Poporului"  —   şi  încă   Adevărul  e  că  na  putut  şi  n'a  avut  ce   din  România.  Cu  toate  acestea  însă  grozava
               „Voinţa"  din  Bistriţa  redactată  de  dl                                                                                 plagiatură  numai  în  anul  1902  s'a  descope­
                                                    odată  nu  e  adevărat 1  Scrieţi  numai  limba  să  răspundă.  Când  manualul  de istoria  evului
          L u c i a n  Bo l e a ş ,   luând  notiţă  despre mo­                                                                          rit  în  «Unirea»  şi  apoi  în  anul  1903  în
                                                    noastră  oropsită,  cum  aţi  dovedit  voi  alte  nou  scris  de  Goldiş  se  dovedeşte  a  fi  în  «Activitatea».
          dul  cum  cameleonii  dela  Arad  caută  sâ  se
                                                    dăţi,  că  ştiţi  să  o  scrieţi,  căci  ea  este  răsu­  mare  parte  goldişit,  mot-a-mot,  din  cela  al
          insinue  pentru  a  căpâta  vr’un  os  de  ros                                                                                       Această  argumentare  e  făcută  după
                                                    nătoare  .şi  e  putere  în  ea I  Şi  sctieţi  dorurile  prof.  lonescu  dm  Bucureşti,  ce  să  mai  răs­
          sub  titlu  P ă t r a r u l  r o t u n d   scrie  urmă­                                                                        reţeta  nucii  aruncate  în  părete.  Căci  e  ho-
                                                    neamului  nostru  mult  mai cutremătoare decât  punzi ?  Aceea  că  acuza  i-s’a  adus  în  —
          toarele :                                                                                                                      tărîş  cu  ridicolul  să-ţi  acoperi  plagiatura  cu
                                                    un  uragan,  le  scrieţi  aşa,  cum  voi  aţi  mai  „Unirea" şi  în  toiul luptei pentru  vlădicia  dela
               „Precum  este  o  imposibilitate  geome­                                                                                  decisul  prin  care  consistorul  a  aprobat  ma­
                                                    arătat,  că  ştiţi  să  le  scrieţi  şi  cine are urechi   Arad.  Par’că  critica  literară  ar  trebui  să-şi
          trică  un  pătrat  circular,  tot  aşa  pentru  un                                                                             nualul  de  istorie.   Censurarea  consistorului
                                                    de  auzit  vă  va  auzi.  Voi  nu veţi fi uitat doară,   pună  armele ’n  cuiu  când  în  Arad  sau  în
          om  cu  judecată  simplă  şi  naturală,  o  publi-                                                                             se  reduce  la  o  vânătoare  fugitivă  după  în­
                                                    că  v’au  auzit  şi  altă  dată I          Australia  e  vr’o  luptă  pentru  scaunul  vl  di-
          caţiune  românească  în  limba  maghiară,  bul­  Regretăm  foarte  mult  ceea-ce  s’a  făcut                                   văţături  eterodoxe,  ear  ministerul  de  culte
          gară  ori  turcească,  s'ar  părea  o  imposibilitate   în  „Tribuna  Poporului"  şi  am  dori  ca  atari   cesc.  Aşa  ceva  numai  înarmat  cu  nelogistica   încă  nu  se  face  luntre punte pentru  a  căuta
          limbistică.  Sau  aflat  însă  în  toate  timpurile   lucruri  să  nu  se  repete;  pentru-că dacă  vom   logică  a  dlui  G.  se  poate  susţinea.  isvoarele  din  cari  s'a  adunat  manualul,  ci  e
          spirite  neastîmpârate,  pentru  cari  legile  firei   predica  una  şi  vom  face  alta,  —   unde  vom   Nu  fie-care  om  e  dobă  de  istorie  şi  e  bun  bucuros  că  n a  aflat  in  manual  astfel
          erau  prea  strimte  şi  cari  în  svăpăiarea  lor   ajunge ?                        mare  şi  numărul  acelora,  cari  nu  vor  să  se  de  pasage,  cari  din  punct  de  vedere  al  in­
          sâ  apucau  să  clătească  temeliile  şi  întocmi­                                   arate,  câ-s  neinvăţaţi.  Astfel  de  oameni  al-  tereselor  statului,  nu-s  bune  să  fie  cetite  şi
          rile  lumii.  Au  căutat  mulţi  fantastici  după   Literatura  goldişilor.          duesc  poetul  care  a  strigat :  «Scrieţi  băieţi   învăţate  de  cătră  elevi.
          utopia  pătratului  circular  şi  astăzi  suntem                                     bine-r/w,  numai  scrieţi  româneşte 1»   Dar  ei   Că  manualul  e  plagiat  ori  ba,  asta
          martori,  cum  să  încearcă  o altă imposibilitate                                   nu  vor  să  înţăleagă,  că  literatura  noastră  di­  puţin  îl  interesează  pe  cancelistul  consisto­
                                                                     (Urmare)                  rectă  azi  nu mai  are  lipsă  de  scrieri  rele,  de  rului  ori  al  ministerului,  in  privinţa  asta
          neîmpăcată:  publicaţiuni  româneşti  în  limba
          maghiară.                                       >După-ce  însă  faptele  mele  şi  viaţa   extrase  ştienţifice  goldişite  de  prin  diferitele  facă-şi  datorinţa  oamenii  de  specialitare,  ori
               Până  acum  cunoşteam  în  felul  acesta   mea  —   zice  dl  G.  în  articolul  din  vorbă  —   Conversations  lexicoane  ori  de  manuale  din  aceia,  cărora  le  slujeşte  norocul  să  dea  de
          numai  programele  gimnaziilor  româneşti  din   nu  au  dat  destul  material  pentru  acest  scop   istorie,  ticluite  din  cele  Wellgeschichte.  urma  plagiaturei.
                                                    diriguitorii  atacurilor  —   spre  bucuria  mea —
          Beiuş  şi  Năsăud,  cari  ministrul  de  culte  a                                         Dl  Goldiş  a  ciungărit  operile  lui  Io-   La   Braşov  credem  că  s'a  introdus
                                                    au  început  să  citească  şi  să  recitească  scri­
          impus  ca  să  se  tipărească  în  două  limbi.   sele  mele.  Şi  eată,  că,  după-ce  pe  fieertatul  nescu  şi  Varga  Otto  şi  a  făcut  ceva  şi  mai   manualul  dlui  G.,  care  însuşi  era  profesor,
          Fără  de  a  ne  împăca  în  sufletul  nostru  cu   Episcop  Iosif  Goldiş  îl  daseră  gata  ca  pla­  grav,  când  a  ascultat  de  porunca  poetului   dar  că  şi  în  unele  gimnasii  din  România s’a
         acest  soiu  de  publicaţiuni,  ne  închipuiam  că   giator,  după-ce  aceeaşi  soarte  a  trebuit  s’o   ca  să  scrie  rău,  nu  tnai  să  scrie  româneşte.   introdus,  e  un  argument,  care  să  sprijineşte
         dacă  un  ţigan  ar  ajunge  fişpan  ar  porunci   indure  şi  Roman  Ciorogariu,  am  venit  şi  eu   Acum  e  dovedit,  că  ceea-ce  dsa  n’a luat  din   pe  picioare  de  lut.  Profesorii  de  istorie  Mi-
                                                    la  rând»...
         de  sigur,  ca  pe  toate  hârtiile  oficioase  para-                                •lonescu  şi  Vaiga,  a  luat  din  *Curs  complect   hailescu  din  Piteşti,  lonescu  din  Pîoeşti,  ori
                                                         Ei,  bine,  dl  G.  greşeşte  când  astfel  re-
         grafii  să  se  împletească  din  cârnaţi;  în  fine                                  de  Istoria  Universală,  prelucrat  pentru liceul   Georgescu  din  Bucureşti  de  unde  să aibă ei
                                                    sonează.  Intâiu  şi  ’ntâiu  numai  idioţii  mai
         din  stări  ciudate  tot  lucruri  ciudate  răsar.                                    superior  de  Petru  Răşcanu,  profesor  la  Uni­  cunoştinţă  de  cartea  cunoscutului  antidinas-
                                                    pot  azi  susţine,  că  prima  pastorală  de  Paşti
         Cum  s’ar  şi  putea  altfel?                                                         versitatea  din  Iaşi",  iar  alte  părţi au  fost luate   tic  Varga  Otto,  apărută  In  limba  maghiară,
                                                    dată  de  fostul  epp,  nu  a  fost  plagiată.  In
               Nu  am  fi  crezut  însă  nici  odată,  ca                                      —   acum  şi  dl  Goldiş  va  fi  nevoit  să  recu­  pe  care  cei  din  România  o  pricep cum  pri­
                                                    • Tribuna»  din  Sibiiu  pastorala  a  fost  pusă
          astfel  de  mirozenii  să  se  ivească  din  sînul                                   noască  —  din cuvânt  în cuvânt din  » Geschichte   cepe  dl  G.  limba  chineză.  Profesorii din Ro­
                                                    pe  două  coloane  alăturea  cu  predică^ preotu­
          nostru.  Dar  ce  nu  am  crezut,  ne  este  dat,                                    der  neueren  Zeit von  P i of.  dr  Volz, bearbeitet   mânia  n’au  putut  să  controleze  pe  dl  G.  şi
                                                    lui  unit  din  diec.  Gherlei.  Şi  strîns  cu  usa,
         ca  să  vedem  cu  och i.                                                             von  Prof.  dr  Utto  Kaemmel».  Alte  părţi  din   fiind  de  bună  credinţă,  că  au  de-a  face  cu
                                                    eppul  Goldiş  a  declarat  că  pastorala  e furată,
               Cetitorii  îşi  vor  aduce  încă  aminte  de                                    manualul  dsale  sunt  luate,  din  cuvânt  în  cu­  un  manual  al  unui  «frate  de  dincolo»,  l’au
                                                    săvârşită  de  cătră  unul  dintre  consilierii  săi
         articolii  din  „Tribuna  Poporului",  despre cari                                    vânt,  din  » Geschichte  der  neuesten  Zeit  bear­  dat  elevilor  spre  folosinţă.  Profesorii  din
                                                    —   mangrişti.
         am  luat  şi  noi  o  notă  la  „Cronica  săptămâ-   Declaraţia  a  fost  făcută  publice  şi  dl  beitet  von  dr  Konrad  Sturmhoefel«  şi  din   România  n’au  avut  motiv  să  dubiteze  în
         nei“  din  Nr.  2.                         V.  G.,  cunoscând  chestia,  numai  de  rîs  se   » Geschichte  der  neuesten  Zeit  von  der  Thron-   cinstea  literară  a  istoriografilor  români  «de
               Noi  nu  putem  înţelege,  cum  un  organ   face  când,  printre  rînduri,  varsă  zece  rînduri  • besteigung  Napolcons  III.  bis zur  Gegenwart«,   dincolo», căci Şincai, P.Maior. Papiu II. şi Bariţ
         naţional  românesc,  care  a  luat  asupra  sa   de  lacrimi,  şi  se  văicăreşte  pentru-că  d-sa,  tot  de  dr  Otto  Kaemmel.  Şi  după  aceste   au  dat  destule  şi  puternice  dovezi  despro
         apostolia  de  a  îndemna  mereu:  ţineţi  legea   apoi  Ciorogariu  şi  plagiatorul  pastoralei  de  cărţi  nemţeşti  dl  G.  nici  n’a trebuit  să alerge   independenţa  lor  în  materie  literară,  ear’ pe
         strămoşească,  apăraţi-vă  existenţa,  nu  lăsaţi   Paşti  au  fost  «atacaţi»  pentru  neonestitatea  la  vr’o  librărie  din  Bucureşti,  Budapesta,  ori   dl  G.  I au  crezut  de  o  ţandură  de  istorio­
         drepturile  voastre,  nu  vă  lăpădaţi  limba  ve­  literară.                         din  alt  oraş,  căci  le-a  găsit,  adunate  la  un   graf,  croit  şi  el  din  stofa  acelor  mari  titani
         che  şi  frumoasă,  —   poate  să  declame  de * i  In  ce  priveşte  viaţa  şi faptele  dlui  V  joc,  în  » Spamers Illustrierte  Wellgeschichte*.  ai  istoriei  Românilor.  Acesta  e  motivul, care


         tos.  El,  la  urma  urmei  n’a  fost  nimic  vino­  pildă,  a  declarat,  că  el  nu-şi  ia  nici  o  răs­  nici  albă  nici  neagră,  totuşi  Irod  nu  e  aşa   pi l e at us ,   ceea-ce  însemnează  „cel  cu  pă­
         vat  de  răstignirea  Mântuitorului  nostru.  Nu  pundere  de  ceea-ce  vor  face  Iudeii:  pentru  de  urgisit  şi  de  osândit  de  creştini  ca  Pilat.  lărie"  pentru  negurile  ce  stau  pe acest munte
         el  a  condamnat  pe  Christos,  ci  preoţii  Iu­  el  e  tot  una  dacă  ei  vor  răstigni  pe Christos   Legenda  spune,  că  Pilat  în  desperarea  par’că  îl  îmbrobodesc.
         deilor.                                    ori  pe  Varava.                           lui  s’ar  fi  sinucis.   Despre  asta  însă  cei  din-   Intr’o  galerie  de  tablouri  In  Viena  (a
              Vina  lui  e,  că  a  fost  prea  diplomat,  a   Fără  îndoială,  ca  om  diplomat  şi  poli­  tâ u  creştini  n’au  ştiut  nimic,  nici  apostolii  contelui  Eszterhâzy),  se  află  un  tablou  vestit,
         fost  nepăsător  la  toate  certurile  dintre  Iudei  tic,  el  n’a  făcut  nici  o  greşală.  Poate că  nici   nu  vorbesc,  nici  cei  dintâiu  părinţi.  Legenda  representând  osândirea  lui  Christos.  Tabloul
         şi,  cu  toate  că  era  convins  de  nevinovăţia,  nu  putea  să  Iacă  alt-fel.  Toată  «afacerea»   s'a  născut  mai  tâiz u.  Se  spune,  că împăratul  e  vestit  pentru  grozava  urîţenie  a  lui  Pilat.
         lui  Isus,  totuşi  din  motive  politice  a  jertfit  pentru  el  era  o  ceartă  particulară  între  Iudei   roman  Caligula  ar  fi  tras  la  răspundere  pe  Nu  cred  să  fie  pe  lume  om  aşa  de  urît  şi
         pe  Christos  şi  l’a  dat  furiei  poporului.  Lui  şi  era  bun-bucuros  să-i  vadă  liniştiţi  fie chiar   Pilat  pentru  moartea  lui  Christos,  şi  că  Pilat  de  pocit  ca  acest  Pilat.  Pictorul  Rembrandt
         Pilat  îi  păsa  numai  de  una:  dacă  într’adevăr  cu  condamnarea  unui  nevinovat.  s’a  spânzurat.  împăratul  i-a  aruncat  cadavrul  a  pus  în  urîţenia  feţii  lui  Pilat  toată  ura  şi
         Christos  să  crede  pe  sine  chemat  a  fi  rege   Aceste  idei  despre  Pilat  le  are  şi  isto­ în  Tibru,  însă  duhurile  rele au stârnit furtună  urgisirea  creştinilor  pentru  guvernatorul  Iu­
         al  Iudeilor  şi  dacă  el  se  luptă  să  ajungă  ria,  dar  le  au  şi  creştinii  din  Abesinia,  cari  pe  Tibru  şi  i-au  aruncat  cadavrul  pe  maluri.  deii.
         rege.  Pilat,  ca  guvernator  al  Iudeii,  nu  putea  nu  numai  spală  de  ori-ce  vină  pe  Pilat,  ci  Oamenii  i-au  dus  cadavrul  departe  până  la    G.  Cofbuc.
         să  sufere  ca  în  provincia  sa  să  facă  conspi-  chiar  11  numără  intre  sfinţi  şi-l au în calendar  Rone  în  Francia  şi  i-l’au  aruncat  în  rîu,  dar
         raţiuni  contra  imperiului  roman.  S’a  convins  (la  19  Iunie).  Ei  zic  aşa:  Pilat  a  fost  convins  şi  aici  s’a  întâmplat  tot  ca  în  Tibru.  Atunci
                                                                                                                                                       Sfaturi.
         însă,  că  Christos  nici  odată  n’a  avut  de gând  de  nevinovăţia  lui  Isus,  dar  nu  putea  să facă  oamenii,  înspăimântaţi  de  atâtea  furtuni,  i-au
         să  ajungă  rege  al  Iudeilor,  că  toate  câte  i-se  alt-fel  decât  sâ-1  lase  Iudeilor.  Ar  fi  fost  ti­ dus  trupul  pe  muntele  ce  se  chiamă  şi  az   Te  fereşte  de  glume  nesătate,  că
         i nputau  de  pârâtorii  săi,  erau  lucruri  isco­  călos  numai  atunci  când  ar  fi  recunoscut  pe  Pilat,  în  Elveţia,  şi  i-l’au  asvîrlit  într’un  lac  unde  sâ  fac  de  acele,  e  târgul  deşer-
         dite,  că  Christos  era  nevinovat  ca  lumina  Christos  de  vinovat  —   convins  se  înţelege  adânc.  Acest  lac  e  vestit:  când  arunci  în  el  tâciunei,  ce  sâ  ţine  tot  cam  în  oraşul
         soarelui.  Insă  Iudeii  făceau  gălăgie  mare,  ce­  —   şi  ar  fi  fost  vrednic  de  blăstămat  de  pietre,  începe  să  fiarbă  şi  s’asvîrlă  apa în  sus  nebunilor.
         reau  capul  lui  Chr>stos,  ear  Pilat,  nepăsător  creştini  numai  când  ar  fi  dat  pe  Christos  şi  face  tot  cum  făcu  Tibrul  şi  Ronele.   Pe   *
         de-o  parte,  şi  de  alta  vrând  să  liniştească pe  morţi,  bine  ştiind  că  ucide  pe  un  nevinovat.  muntele  Pilat  iţi  arată  şi  astăzi  ţăranii urmele   Glumele  sunt  ca  şi  leacurile.  De
         neastâmpăraţii  Iudei,  a  zis:  «nevinovat  este   Creştinii  cei  din  veacurile  dintâiu  ale  dracului,  care  a  luat  în  stăpânire  pe  Pilat,  şi  le  foloseşti  prea  des  şi  prea  fără  mâ-
         dar'  facă  Iudeii  ce  vor  şti  cu  el,  şi  să  mă  creştinătăţii,  tot  aşa  au  judecat  şi  n’au  făcut  cred  ţăranii  că  în  fiecare  an  odată,  în  Vine­ sură,  sâ  obicinuieşte  lumea  cu  ele  şi
         lase  împace.»  Să  ştie  din  biblie,  că  el  a  lă­  din  Pilat  un  omoiîtor  cu  voie  şi  cu  ştiinţă.  rea  P a t i m i l o r ,   dracul  scoate  pe  Pilat  din  numai  au  nici  o  putere.
         sat  toată  «afacerea»  pe  mâna  Iudeilor,  dân-   Numai  mai  târziu,  când  în  morala creş­ lac,  îl  pune  pe  un  scaun  de  piatră  şi-l  face   *
         du-le  voie  să  aleagă  înşişi  pe  cine  să  ucidă,  tină  a  început  să  prindă  rădăcini  principiul  să-’şi  spele  mânile.    Când  vezi  slăbiciunea  altora,  cea
         pe  Cristos  ori  pe  tâlharul  Varava.  Şi  mai  că  a  fi  nepăsător  cu  Dumnezeu  e  mai  rău   Legenda  asta  s’a  născut  numai  din  dintâi  datorinţă  a  ta  este,  sâ  cauţi  nu
         spune  biblia,  că  Pilat  şi-a  spălat  mânile,  decât  ai  fi  duşman  pe  faţă  —   sau  cum  am  asemănarea  numelui  lui  Pilat  cu  al  muntelui.  cumva  eşti  mânat  de  aceeaşi  undă.
         ceea-ce  însemnează   atâta,  că  el  printr’o  zice  astăzi,  că  libe r-cugetătorii  sunt  mai  răi  De  altfel,  numele  Pilat  al  muntelui  e latinesc
   1   2   3   4