Page 3 - Activitatea_1903_12_49

Nrul 49 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

a îndemnat pe d-nii din România, sâ admită
Nu aur, nici argint îţi oferim din până şi epistola dlui Bocşan adresată lui mănăm lucerna peste această grâpătură
manualul dlui G., areea-ce acum de sigur
acest prilej, ci un modest A l b u m , pe Olariu, încă a aflat-o bună pentru a-şi mân­ şi o apăsăm la pământ cu tăvălugul,
nu ar mai face-o, după ce tot nouă, celor care te rugăm să-l primeşti cu dragos­ tui pielea. La pertractarea ţinută înaintea dacă pământul e svântat; dacă locul
de dincoace, ne-a succes să ciupelim penele tea, cu care ţi-1 presentăm, ca un pri­ judecătoriei cercuale din Arad, advo atul lui ar fi umed, atunci nu ne servim de
cu care s’a înfrumseţat «eruditul» de sub
nos al mulţumitei şi gratitudinii noastre, Ciorogariu, Dr. Sever Ispravnic, nepot al tăvălug, de-oare ce seminţele s’ar lipi
Tâmpa şi de pe malul Murăşului.
a tuturora. clientului seu, s’a bătut cu mâna pe piept, de sulul tăvălugului, ci acoperim sâ-
(Va urma). spunând că noi «adecă ciorogarii şi mangriştii mânţa cu o grapă uşoară. Sâ nu se
Iţi dorim din inimă sănătate şi
sunt buni maghiari şi patrioţi, ear’ nu dl pună greutăţi pe grapă, căci în caşul
vieaţă lungă, ca mulţi ani înainte să fii
Bocşan şi soţ.i şi pentru a dovedi-o aceasta acesta seminţele ar fi târîte dela un
călăuzul nostru, spre binele şi progresul
Meseriaşii recunoscători. meseriaşului român! a prezentat judecătoriei un ziar românesc în punct la altul şi lucerna ar râsări în
care dl Bocşan declară de mişei pe acei cari mod neegal, prea deasă în unele locuri
Si bi i u, la 11/24 Noemvrie 1903.
îi trag la îndoeală romanitatea. Va să zică şi prea rară în altele. In unele ţinuturi
(Urmare şi fine.)
«naţionaliştii* de trompa lui Ciorogariu îl ea se lasă chiar neacoperitâ, mai ales
Dl Tordăşianu, frapat şi de acest atacă în »T. P.«, că e maghiaron, ear’ dacă dacă se prevâd ploi după sâmânare.
sincer prinos, ţine o avântată vorbire N O U TĂ TI se apără, atunci aceiaşi indivizi duc ziarele Lucerna râsare şi sâ desvoaltă în pri­
în care aducând cuvinte pioase în me­ respective la judecătorii. Lăsăm ca fiecare mul ei stadiu de existenţă la adăpostul
moria întemeietorului Reuniunei, a P. să-şi facă judecata asupra nemaipomenitului plantei protectoare, care o umbreşte
Nicolae Cristea, în al primului patron P o rtu l rom ânesc f i M u z e u l N a cameleon sm al celor grupaţi în jurul mur­ împotriva arşiţei soarelui şi a vânturi­
al ei, a nemuritorului arhiepiscop An- ţional d in Budapesta. Corespondentul darei foi «Tribuna Poporului*. Obştea ro­ lor de primăvară; desvoltarea ei e foarte
dreiu baron de Şaguna, vorbeşte des­ nostru din Budapesta ne scrie următoarele: mân^ ar trebui să sfârşească odată cu acei lentă, cât timp nu s’a ridicat cereala
pre vredniciile naşului steagului, a de O comisiune constatatoare din d-nii cameleoni dela Arad, cari spre ruşinea nea­ protectoare. îndată însâ după seceran-a
toţi veneratului episcop Nicolae Popea S e e m a y e r W i l i b a l d , director la Muzeul mului românesc, intre români mai poseaza sau cosirea acesteia, lucerna ia un a-
şi ale actualului patron I. P. S. Sa Naţional, secţiunea etnografică, deputatul Dr. pe marii naţionalişti. vânt puternic. Cereala protectoare tre­
Domnul Ioan Meţianu, archiepiscop şi L e u d l A d o l f , profesor universitar şi Dr. bue sâ fie sămânată mai rar decât dacă
metropolit, şi neuitându-şi nici de bunii l o s i f S i e g e s c u , profesor gimnasial — va O old tf f i „T rib . P o p .“ In nrii dm ar fi cultivată singură.
representanţi ai junimei române, de ami­ face o câlâtorie de-alungul ţării noastre ca urmă ai »T. P.* ÎI vedem pe dl vg., că earăşi
cii sei Pavel Cotoţ, Ioan Silaghi, Iero- să studieze portul naţional, ţăsături şi cu un nu-.şi dă pace. D-sa începe earăşi a se juca După propriile mele experienţe, cel
nim Preda, Ioan Şut şi Vasile Stan, cuvânt toate lucrările de mână ale ţărancelor de-a politica, par’că ştiinţa politică ar fi ca mai nimerit lucru, când înfiinţăm o lu-
presenţi şi la aceasta serbare, precum noastre. Portul naţional din Bănat, dintre Cri- muştele cari se prind de băţul cu miere. Dl cernărie, care are sâ ţină 6— 7, până
presenţi sunt ori de câte-ori Reuniunea şuri, de prin Maramurăş şi din ţeara Bârsei vg. a mai făcut şi în trecut politică şi rod la 10 ani, este sâ renunţăm la profitul
munca lor o reclamă, ne vesteşte plin va fi obiectul de studiu al comisinnei sus po al politicei sale a fost şi cele două luni tem­ pe care ni-l’ar da boabele cerealei pro­
de bucurie, că un cerc de prietini ai menite. Când aducem aceasta la cunoştinţa niţa de stat pe care le-a împlinit dl Aure> tectoare, mai ales atunci când clima
sei şi ai causei meseriaşilor, ’i-a predat cetitorilor noştri, le tragem luarea aminte Trifu în Seghedin, când dl vg. nici n’a vrut şi buna pregătire a terenului au făcut
o sumă de peste cor. 400, ce sâ se — mai ales a d-nilor preoţi şi învăţători — să ştie de cel-ce l’a scăpat din năcaz, primind ca aceasta sâ ia o desvoltare prea pu­
împartă, ca stipendii între învâţăceii asupra faptului, că prin sprijinul moral dat responsabilitatea, nu cum-va dl vg. să cada ternică şi, îndată ce vom observa că
ea prea înăbuşe pe lucernă, s’o cosim
meseriaşi, fiitorii măiestri şi stâlpi ai comisiunei, fac serviciu cauzei româneşti, că din profesură. Dl vg. e secretar consistorial
Reuniunei. Pâharul şi-’l ridică intru în­ pân’ în ziua de azi şi ţiganii erau mai bine şi nu e bine să fie lingură în ori-ce zamâ. de la pământ, spre a o da verde la
delunga vieaţă a tuturor binefăcătorilor înfăţişaţi prin modul lor de a fi decât noi Şi mai ales în zama «Trib. Pop.*, cu care vite. Momentul cel mai nimerit este
Reuniunei. Românii, comisiunea — după informaţiile un secretar cons. nu trebue să aibă de a face, când cereala a atins o înălţime de vr’o
primite — va face la sfârşitul călătoriei un 60 centimetri şi înainte de a-i da spi­
Funcţionarul consistorial Pavel Co­ căci strică b sericei şi aşezămintelor noastre. cul. Dacă însă cereala e rară şi sunt
raport Muzeului, în care va recomanda spre
toţ, apreciind resultatele muncii înde­ Dl episcop dela Arad ar fi bine să-i spună semne că paiul nu va creşte înalt,
cumpărare tot ce a aflat de bun, de lipsă
plinite de Reuniune, până bine de cu dlui vg. că e impos bil postul seu cu gazetă­ atunci nu e nici un inconvenient sâ
şi caracteristic ca să fim bine reprtsentaţi şi
rând, desconsiderată, ridică pâharul pen­ ria dela »T. P.« aşteptăm coacerea boabelor, spre a re­
lumea curioasă de a vedea să ne cunoască ca
tru presidentul şi pentru comitetul colta cereala. E prudent a cosi miriştea
locuitori băştinaşi ai acestei ţări. Aşa să fie.
Reuniunei. dela pământ şi a aduna apoi toate
Măestrul măsar, dl Victor Preda A P E L paiele uşor cu grebla, pentru-ca locul
din Avrig, salută pe president în nu­ R e u n iu n i de înm orm ântare. Am sâ râmână curat, căci altfel toate aceste
mele meseriaşilor români cu locuinţa înţeles cu bucurie, că dl A. A. Nicoara, a paie se vor amesteca în prima recoltă
afară de Sibiiu. Invitat inteliginţa şi ţăranii din fruntaşa co­ In extremitatea românismului, aproape a lucernei.
mună Cugir, care numără la 4 mii suflete, de Tisa, se află comuna Nereu. Poporul ro­
Pentru representanţii junimii ros­
la o consfătuire frăţească, pe Duminecă în mân de aici Îşi iubeşte iimba şi naţiunea. E necontestat, că vigoarea lucernei
teşte o vorbire caldă vice-presidentul G.
Poponea, ear’ notarul Apolzan pentru 20 Dec. st. n. la 10 ore înainte de amiaz>, Edificat-am o « C a s ă n a ţ i o n a l ă * , cart ar fi de la început mai mare, dacă s’ar
in şcoala comunală de acolo, cu scop de-a fală- face ori cărei comune mari. Nisuim ş sâmăna singură, căci n’ar mai fi jenată
Runiunile de meseriaşi din ţeară, cari
se înfiinţa o Reuniune de înmormântare, dorin) ca aceasta «Casă naţională* să fie lo­ în desvoltarea ei de nici o plantă, ear
îşi au, drept comitet central de acţiune, cul, de unde adevărata lumină să se reverse pământul s’ar putea mărunţi mai bine
comitetul reuniunei noastre. Cu cântări după chipul şi forma celorlalte. asupra comunei noastre. Corul vocal biseri­ înainte de sâmânare. Dar atunci ar tre­
frumoase ne-au delectat vice-presidenta Dacă luăm în băgare de seamă bună­ bui s’o sămănăm toamna, prin Scptem
despărţământului, d-na Paraschiva Cio- tatea şi ajutorul ce să revarsă asupra mem­ cesc, din modestele sale puteri, inaugurează vrie, şi la noi, din causa iernilor ge­
ran, vice-pres. G. Poponea, d-şoara brilor acestor fel de reuniuni, apoi nu putem o mică bibliotecă poporală, in localităţile
«Casei naţionale*. Voinţa ne este mare şi roase, ea ar risca sâ degere peste iarnă.
Elena Baciu, dl Nic. Rusu şi alţii. lăuda năsuinţa dlui Nicoara, ear pe intel-
nisuim spre bine. Int mpinăm lipsuri, şi ne Sămânatul toamna nu se poate deci
Ora 1 după mează-noapte ne-a ginţă şi popor de-opotrivă a’l îmbărbăta şi face fără pericol, de cât în ţârile cu
despărţit dela această sărbătorire a îndemna la înfiinţarea lor. lipsesc mijloace de a inaugura biblioteca după
a noastră dorinţă. ierni mai clemente de cât a noastră
muncii, sărbătorire ce a adunat pe fraţii Avem nădejde, că fraţii Cugereni vor
In interesul neamului, facem un mo­ Se mai poate sâmăna lucerna şi prin
împreună. merge cu pildă bună în a realisa aceasta
dest- apel, la toţi autorii şi editorii români, Maiu şi Iunie cu hrişcă sau cu meiu;
instituţiune binfâcătoare.
Eată în cele următoare textul adre­ rugându-i a ne sprigini nisuinţa noastră, prin n’am încercat încă acest tel de sămâ-
sei din album: donaţiuni de cărţi. nare, dar cred c’ar reuşi şi la noi, afară
P e n tr u fteertatul A u g u stin i, fost de anii prea secetoşi.
„Iubite domnule president I redactor la »Trib. Pop.*, dela care s’a ales Marinimoasele donaţiuni sunt a se ad­
resa lui Silviu Mezin, dirigentul corului vocal In fine, lucerna trebue sămănată
Mai bine de şase ani te vedem cu un glonţ ce şi l-a slobozit în inimă, s’a b sericesc în Nyetd Torontâl per N.-K'kinda.
stând cu vrednicie în fruntea Reuniunei iniţiat o colectă pentru a i-se ridica un mo­ Nereu, la 27 Noemvrie v. 1903. de o mână dibace, aşa ca sămânţa sâ
noastre, a meseriaşilor Români. nument la mormânt. Colecta a făcut-o dl V. In numele corului vocal bisericesc: se împrăştie în mod cât se poate de
Goldiş şi Însuşi d-sa a declarat, că banii regulat şi de uniform peste suprafaţa
Mai bine de şase ani te vedem terenului.
adunaţi sunt de ajuns pentru a ridica monu­ Ioan Sirbu Nicolae Chipei
luptând cu zel apostolesc pentru a Reu­
mentul. Intr’aceea vine alegerea dela Arad şi StfttioH Barbu Dlmian Isac• (Va urma).
niunii, adecă pentru a noastră înaintare
cei cu colecta nu cum-va să strice causei lui
şi prosperare.
Mungra nu au ridicat monumentul. Acum
Şi în acest timp dat ţi-a fost, ca Mangra a rămas buzat şi monumentul totuşi E C O N O M I E
munca jertfită cu atâta belşug şi dra­ POSTA REDACŢIUNEI
nu se ridică, deşi înflâcăratul ziarist Augustini
goste spre înflorirea Reuniunii şi, prin tot a meritat să i-se ridice imediat după în­ — « z » —
ea, spre consolidarea noastră a mese­ mormântare. Acum vedem pe dl Goldiş, că •, N u t r e ţ u r i l e .
riaşilor români, încoronată să-ţi fie cu colectează pentru nefericiţii dela Şepreuş, La noutatea » Vânătoarea de suflete* din
cele mai binecuvântate isbânzi morale pentru care insă socialiştii de mult au strâns (Urmare). nr. 48 a foii noastre ne scrie dl stud. în fii.
şi materiale. a III. Zacharie German, că este bănuit a fi
bani. Până-ce nu isprăveşte cu ridicarea mo­ d-sa corespondentul.
Nu voiu vorbi de semănarea în
Este firesc lucru deci, ca noi cei- numentului, n'are rost ca dl Goldiş să mai
rânduri căci nu e practică la noi, din Noi declarăm pe omenia noastră şi pe
ce ne bucurăm de roadele ostenelelor colecteze şi pentru alte scopuri. caracterul nostru deschis, că corespondenţa
d-tale, adâncă dragoste şi recunoştinţă causă că atunci lucerna ar urma a fi ne-a venit dela alta persoană, care este în
totdeauna să-ţi păstrăm. Este firesc lu­ N a ţio n a lif tii dela A ra d . Mai zilele prăşită. curent cu trebile de pe la «Tribuna Popo­
cru, ca noi, familia cea mai mare a me­ trecute s’a ţinut pertractarea finală in proce­ Semănarea în cerealele de earnă rului* din Arad.
seriaşilor români, închegată prin solici­ sul pe care l’a intentat Roman Ciorogariu, e mai puţin avantagioasă, decât în rele
tudinea d-tale, bucurie şi durere cu dir. seminarial şi stâlp al «Trib. Pop.* contra de primăvară, fiind-că cele dintâiu sunt Bănueala este deci neîntemeiată şi nu
d-ta împreună să împărţim, şi zilele me­ dlui Sever Bocşan, pretor la Pecîca, pentru mai foioase, ear’ terenul lu ele râmâne are nici un rost. Noi avem informaţ uni şi
morabile în vieaţa d-tale, zile de sărbă­ că acesta l’ar fi «ofensat* într’o scrisoare pri­ mai bulgâros. Mai bine e a semăna la articli cu mult mai pişcători pentru »T. P.«
toare şi pentru noi să fie. vată adresată dlui Olariu, econom al actua­ cerna într’o orzişte sau într’o ovâzişte, dela Arad — Sibiiu şi alte locuri.
Ajuns astăzi să serbezi o astfel de lului episcop dela Arad. Scrisoarea privată după ce aceste plante au început a
Podgoreanul Arad: In numârul proxim.
zi, ziua numelui d-tale, o sfântă datorie a ajuns în mânile lui Ciorogariu, care a a- acoperi solul ou foile lor, sau îndată
Salutarei
ne împlinim, când cu bucurie alergăm clus-o la actele din procesul ce-l are cu dl ce s’au îngropat boabele lor. Dacă o
ca împreună cu d-ta, şi noi să prăs- Emanuil MăgLşiu, care cu martorii săi aşa l’a sămănăm într’o cereală, atunci grăpâm P .
nuim această zi. strâns cu uşa pe vestitul Ciorogariu, în âr mai întâiu locul < cupat de cereală, să­