Page 1 - Activitatea_1903_12_50
P. 1
ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
INSERTIUNI:
se plătesc cu preţuri foarte Pentru plugari—ţărani pe an
reduse. 4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa Pentru Rom ânia şi străinătate
redacţiei şi acelea nu s6 îna Pe an 16 franci.
poiază.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu so primesc.
REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞF.P-REDACTOR: L a u r i a n B e r c i a n
D r . A u r e l M u n t e a n
noştri dela sate cu deosebit interes şi
ar fi foarte salutar, dacă conferenţele
Aş ca ea să cerceteze biserica căldură ar intimpina şi primi eventua
Conferenţa preoţească. mai de ojenească cu cuvenita preoţeşti anuale s’ar ţinea pe rend în lele sertii conferenţiale preoţeşti, —
asp^ cari să exprimă în mod fie-ca e sat. Zic, că asta ar fi foarte că jr- rtea eventualelor secţii confe
Lucrare, cetită de preotul M a n a s i e I a r din da; ng;itor despre cele bisericeşti şi salutar dară totdeodată observ, că ţi
Toltia, — în conferenţa preoţească ţinută în Orăştie, nerea conferenţelor anuale preoţeşti pe renţiale preoţeşti, în sufletul poporului
sfinte. Singuraticii inteligenţi, dacă sunt
la l i Noemvrie v. 1903. rend în fie care sat, nici chiar dacă ar ar lăsa adânci şi binefăcătoare urme,
membrii să cerceteze şedinţe de ale
(Urmare şi fine.) fi posibilă — nu ar ar avea absolut şi că poporul, convingendu-se că preo-
corporaţiunilor bisericeşti inferioare, ţimea noastră are interes şi durere de
E în genere cunoscută şi de aceea pentru ca cu praxa, cu cunoştinţele şi nici un înţeles, pentru-că:
nu ar fi lipsă ca să amintesc străvechea cu vaza lor să promoveze căuşele bi Fiind numărul comunelor unui pro inimă pentru soaitea şi viitorul lui, ar
zicere: »Verba movent, exempla tra- sericeşti şi şcolare, şi pentru ca astfel topopiat 25—30—35—40, special ai lua în seamă şi afo împlini în măsură
hunt«, zicere care pururea va exprima pildă bună să dee poporului în ceaa-ce protopopiatului nostru, peste 60 co mai mare de-cum până acuma au luat
adevăr neresturnabil. priveşte întărirea cetăţilor numite: Bi mune cu fiiii cu tot, — rândul unei şi au împlinit sfaturile şi învăţăturile
preoţilor locali, date în — şi afară de
Fiind adevăr neresturnabil, că exem serică şi Şcoală. Inteliginţa noastră să comune de a fi onorată cu ţinerea în biserică.
plele trag, cele bune în direcţie bună, nu încungiure preoţii, ci să caute prilej ea a conferenţei anuale preoţeşti, în
ear’ cele slabe în direcţie slabă, — tre- de a conveni şi conversa cât de des caşul cel mai favorabil ar veni abia La nici un cas nu ar strica, dacă
bue ca preoţii să dee poporului exem cu ei, şi astfel pildă bună să dee po numai la câte un pătrar de veac. Lu conducătorii secţiilor conferenţiale preo
ple bune, trebue adecă, ca mai cu potului în ceea ce priveşte stima faţă cru firesc, că astfel buna influinţă pe ţeşti ar primi dela protopopul onorifica
seamă ei să facă aceea ce învaţă pe de preoţi. care ar avea-o o conferenţă preoţească, însărcinare şi autonsare de a cerceta
popor a face. Spre exemplu, când preotul După cum ştiu eu şi cred că ştie până la altă conferenţă ar peri, s’ar mersul tuturor afacerilor bisericeşti şi
vorbeşte în — sau afară de biserică despre fie-care membru al onoratei conferenţe, şterge cu totul din gândul şi inima po şcolare ale comunei în care preoţii în
virtutea numită bună înţelegere, — fap inteliginţa noastră nu face astfel, ci face porului, şi aşa apoi fie-care conferenţă vecinaţi s’ar întruni în secţie conferen-
tele şi purtările lui trebue să dove aşa, că în toate centrele să diviseazâ preoţească ce la rândul seu s’ar ţinea ţială preoţească, — de a cere opiniu-
dească, că el nu iubeşte cearta şi pro în partide cari socotesc, că ar fi slăbi prin comune, nu ar continua zidirea nea secţiei conferenţiale în ceea-ce pri
cesele; când preotul combate ura, pisma ciune de carecter dacă una ar întinde lucrului bun început de conferenţa an veşte îndreptarea eventualelor scăderi,
răutatea de inimă, lăcomia, etc. etc. să mâna de pace câtră partida sau parti terioară, ci ar trebui se înceapă lucrul — şi de a atrage atenţiunea respecti
cere, ca el să nu fi exprimat vorbe şi să dele contrare, şi dacă ar căuta prilej din nou. vului paroch local la acea opiniune a
nu fi comis fapte cari să dovedească, de împăciuire sau de aplanare a certe Fire-ar ceva, ce ar înlocui ţinerea secţiei.
că chiar el e stăpânit de acele uri- lor şi neînţelegerilor. Astfel inteliginţa pe rend în fie-care sat a conferenţelor Preotul conducător al secţiei con
cioase şi degradatoare patimi, pe cari noastră, în toate centrele e în conţi preoţeşti şi buna lor influinţă asupra ferenţiale preoţeşti, să-şi tacă însemnări
cu gura le combate; când preotul în- nuă ceartă şi neînţelegere, şi nici cel poporului, — şi ce s’ar putea întruni despre toate momentele mai însemnate
deamâ pe cei ce ştiu ceti şi scrie, ca mai nobil şi mai sfânt scop nu o poate pe rând în fie-care sat cel mult la câte şi de interes general, petrecute şi vă
să se ocupe cu cetitul şi scrisul, şi mai zute cu ocasiunea întrunirei secţiei con-
întruni Ia conlucrare comună şi ar 6—8 ani? Ar fi, şi acel ceva sunt aşa
O—o am 1
------- —»
cu seamă să cetească cărţi şi reviste
monică. numitele secţii conferenţiale preoţeşti, ferenţiale preoţeşti, şi pe acelea însem-
de cuprins instructiv şi educativ — să
De această fatală scădere a inte- compuse d. e. din câte 6—8 preoţi în- nării apoi să le comunice protopopului,
cere, ca el, adecă preotul să fie privit vecinaţi. Protopopul la rândul seu să facă pen-
liginţei noastre, pe peoţii noştri să-i
de popor ca un iubitor de carte şi
ferească bunul Dumnezeu, mai ales acolo, Pentru ca secţiile conferenţiale tru conferenîa preoţească un raport ge-
dornic de a-şi îmbogăţi sufletul cu cu
unde avem doi sau mai mulţi preoţi. preoţeşti se influinţeze asupra poporu- neral deSPre activitatea tuturor secţi.lor
noştinţe şi simţeminte nobile şi înălţă
Să ferească bunul Dumnezeu, ca scă lui întocmai precum ar influinţă confe- conferenţiate preoţeşti, aflătoare în pro-
toare; când preotul apelează la popor
derea aceasta să nu se încuibeze şi ge- renţele preoţeşti, ele, adecă secţiile con- topopiatul Sfcu- *n un asemenea raport
pentru solvirea sidoxiei, sau aruncului
neraliseze şi în poporul nostru de rând, ferenţiale preoţeşti să se întrunească în stS lie Puse în clară evidenţă atât lu-
spre acoperirea salarului învăţătoresc şi
precum s’a încuibat şi generalisat în fie care an pe rend în câte o comună crurde bune, cât şi cele slabe sau scă-
a altor trebuinţe de natură bisericească
inteliginţa noastră de pretutindenea. a teritorului secţiei conferenţiale, sub derde ce peste tot sau observat cu
sau şcolară, — el să fie în curent cu
conducerea unui preot designat de pro- ocasiunea întrunirei secţiilor conferen-
aceste mici contribuţii culturale. Scurt topopul. preoţeşţi.
zis preotul să se poarte aşa, ca atunci Mi am ţinut de datorinţâ a con
când el învaţă şi sfătueşte, să nu se templa, de aceea am contemplat şi Poporul să fie din bună vreme în- Cred, că nu e de lipsă să mai
poată zice din nici o parte, că el peste contemplând cred că am aflat un mij cunoştinţat despre întrunirea în biserică spun, fiind-că din cele zise fie cine
tot nu face aceea ce învaţă pe alţii loc până acuma necunoscut şi prin a secţiei confetenţiale preoţeşti şi să poate vedea, că mijlocul acela nou,
urmare nepracticat sau neapîicat, des fie poftit a veni şi el la biserică în despre care eu gândesc şi zic cu toată
ca să facă.
pre care eu gândesc, că ar fi mijlocul număr cât de mare. Toţi preoţii întru- hotârîrea că mai cu efect s’ar putea
Intru cât ştiu eu, preoţii noştri, în
cu care mai cu efect s’ar putea lucra niţi în secţie conferenţială, să facă ve- lucra la delăturarea scăderilor înrâdă-
genere vorbind, şi fac aceea ce vor
besc. Faptul, că între preoţii noştri să la delăturarea scăderilor înrădăcinate în cernia, unii ca cetitori de ectenii, alţii cinate în popor, ar fi: Secţiile confe-
ca cântăreţi în strană, — ear’ imediat renţiale preoţeşti, aşa precum eu le
află ici sau colea câte unul, care atât popor.
în privinţa' cuvântărilor cât şi a exem înainte de a numi acel mijloc nou, după vecernie să slujască asemenea descriseiu.
plelor bune lasă de aşteptat, — cum fie-mi permis a premite următoarele, şi toţi preoţii, spre exemplu pârăstas pen- Inteliginţa noastră, cu ocasiunea
şi faptul, că şi preoţii însemnaţi ca buni anume: tru răposatul preot local, sau pentru întrunirei eventualelor secţii, conferen-
comit câte-o greşală, — nu îndreptă Să ştie, că membrii ai conferenţei unul ori pentru mai mulţi fruntaşi ai ţjale preoţeşti ar avea cel mai bun
ţeşte pe. nime a zice în mod direct tractuale preoţeşti, sunt fără excepţie comunei, cari s’au distins prin sprijini- prilej de a învăţa, îndemna şi îndruma
sau indirect, că vina scăderilor înrădă toţi preoţii respectivului tract proto- rea şi promovarea căuşelor bisericeşti poporul, ca să asculte şi să împlinească
şi şcolare, — sau să facă în biserică învăţăturile, sfaturile şi îndrumările pe
cinate în popor o poartă preoţimea, ci presbiteral.
feştania ori maslul. Ca încheiere, unu! cari i-le dau preoţii. Ce frumos şi ce
îndatorează pe fie-cine a gândi la ade Dacă conferenţele preoţeşti s’ar
dintre preoţi, excepţionând pe cel lo- folositor ar fi, dacă oamenii noştri in-
vărul, că preoţii, fiind şi ei oameni, ţinea din an în an pe rend în fie-care
cal, să rostească sau să cetească în stil teligenţi ştiind aceasta ar asista la în-
încă sunt fiinţe neperfecte şi ca atari comună a protopresbiteratului, dacă po
poporal o cuvântare adecuată pricepe- trunirea eventualelor secţii conferenţiale
supuşi greşelelor. Va să zică preoţii porul ar asista la conferenţe şi în ele
rei poporului, cu scop de a combate preoţeşti, spre a se achita de datorinţa
noştri, în genere să arată cu exemple între altele s’ar vorbi şi despre lucruri
cutare sau cutare scădere înrădăcinată de a fi şi ei îndreptătorii şi iuminătorii
bune înaintea poporului. adecuate priceperei poporului, — prin
cu deosebire în poporul respectivei poporului!
Inteliginţa noastră, şi cu exemple aceea poporul s’ar lumina şi în cele
e datoare a da preoţimei mână de a- din urmă s’ar îndrepta pe calea aceea comune. Sunt de părerea, ca preoţiii cari
jutor la combaterea scăderilor. bună, care ar duce la desrădăcinarea Prorocesc cu deplină siguritate, că sau ca conducători, sau ca membrii ai
scăderilor înrădăcinate în el. De aceea satele noastre, respective credincioşii secţiei conferenţiale ar escela prin zel
Cum ?
