Page 2 - Activitatea_1903_12_50

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 50

conştienţiositate şi punctuositate, — să Multă nedumerire şi adâncă con­ S E R A T E Aurica Cioranu, prin declamarea poe-
fie distinşi. Asemenea preoţi hotărît că sternare a produs descoperirea «Tri­ sioarei «Visul unei copile« de Zaharie
bunei», atât între ai noştri cât şi între de ale meseriaşilor români. Boiu, ne-a reînprospătat în memorie
ar folosi bisericei atâta cât folosesc
streini. Atât presa streină, cât şi «Tri­ cuvintele blânde şi părinteşti ale răpo­
preoţii, cari ca oameni cu dare de
buna» şi «Gazeta» s’au ocupat pe larg Prin stăruinţă la isbândă! Eată lo­ satului autor, adresate fiinţelor plăpânde;
mână şi cu atragere şi iubire cătră bi­ cu această chestiune penibilă. dibaciul mânuitor al arcuşului dl Ioan
serică şi şcoală, dăruesc pe seama ace­ zinca »Reuniunei sodalilor români din T. Vasilichi, cancelist adv., a fost neîn­
Redactorul ziarului «Aradi Koz- Sibiiu«. Presidentul T o r dă ş i an u , încă
lora pământ sau bani — şi pentru lony» a şi interviewat pe fostul Epis­ sub impresia plăcută a sârbării de în­ trecut în executarea mai multor arii
aceea apoi cu dreptul sunt decoraţi cu cop în această causă. frăţire şi de dragoste dela onomastica cu violina acompaniat la clavir de dl *
brâu roşu şi distinşi cu onorifica titulă Regretatul episcop Goldiş a şi re­ sa, în cuvântul precedat executării pro­ N. Constantin. Voinica şcolăriţă Aniţa
Praşca cu poesia «Rugămintea din urmă«
de protopopi onorari, după-cum adecă cunoscut înaintea jurnalistului maghiar, gramului şedinţei literare a 1 l-a (din
26 Noemvrie n. c.), ne pune la inimă, de Coşbuc, ne-a atins în mod plăcut
reclamă felul şi mărimea darului, pe că pastorala e plagiată, exclamând şi cele mai simţitoare coarde aleinimei;
care respectivii preoţi l’au făcut pe adânc mâhnit: vTehetek in râla, ha ca în lucrările noastre folositoare sâ dl Vasile Dimitriu, sodal cismar, ne-a
megbizhatlan plagiratorok vettek kdriil.“ nu ne lipsească stăruinţa şi entusiasmul.
seama bisericei sau şcoalei. Stăruinţa şi entusiasmul vrednicilor no­ cântat binişor, câteva romanţe; dl Boţin,
(vezi «Aradi Kozlony» 14 Aprilie 1901).
Făcându-se aşa, precum eu în şi ştri înaintaşi, au dat naştere fortăieţei cleric, ne-a ţinut în continuă veselie
«Tribuna» ocupându-se din nou cu piin predarea unui monolog comic; dl
prin cele zise propun ca să se facă, (Reuniunei) noastre, din care cu ochi
cestiunea pastoralei plagiate scria: pătrunzători privim spre viitorul nostru; Victor Mureşanu, cleric, acompaniat la
preoţimea noastră ar vedea, că precum clavir de dl N. Constantin, a • cântat
P. S. Sa (Goldiş) a declarat că aflând stăruinţa şi entusiasmul ne-a asociat,
preoţii cari comit fapte contrare che- ştirea despre plagiare a fost consternat şi stăruinţa şi entusiasmul ne-a creat fon­ plăcut un solo de flaut. De încheiere
mărei şi posiţiei lor — să pedepsesc, cercetând mai de aproape11 „m'a atins foarte durile, ne-a procurat casa proprie, ne-a dl Titu Morariu, cleric, unul din cei
astfel preoţii cei harnici să dist fâ- neplăcut lucrul, de oare ce acusa s’a a deve­ făcut stimaţi în ochii binevoitorilor noştri, mai buni declamatori ai seminarului,
cându-se aşa, în preoţimea noastră s’ar nit de adevărată*. stăruinţă şi entusiasm transpiră din ne-a pus în uimire cu predarea poesiei
»La icoană« de Vlahuţă.
stârni nobila rîvnă de a emula întru »Tribuna« continuă mai la vale: toate lucrările noastre, apreciate şi
împlinirea cu zel, conştienţiositate şi sprijinite după vrednicie de toţi cei La sortarea cărţilor dăruite de
• Pe basa unor informaţii ce avem Y. buni ai noştri. Stăruinţa şi entusiasmul Reuniune, norocoşi au fost din 125 per­
punctuositate a chemărei şi oficiului Mangra ar fi autorul plagiatului... deci se nu ne lipsească şi causa noastră soane presente, 15 participanţi.
preoţesc, — ceea-ce fără îndoeală că • Tribuna încheie»: »Am dat pe scurt părţile sfântă de victorie va fi încoronată. Nu Cu recomandarea de a fi cuprinşi
ar avea ca urmare sigură creşterea mai marcante ale interviewului din care re- e de mult de când meseriaşul nostru cu toţii de stăruinţă şi însufleţire în
vazei şi autorităţii preoţilor, şi comba­ sultă, că pastorala subscrisă şi ţinută în bi­ era desconsiderat şi nu e de mult, de lucrările noastre, îşi încheie raportul
serica catedrală din Arad este o plagiatură. când în oraşul nostru, eminamente in­ seu plictisitor.
terea cu îmbucurător efect atât a scă­
»Gazetă Tr.« ocupându-se cu ces­ dustrial, abia era vorba de meseriaş »învingătorul<.
derilor înrădăcinate în popor, cât şi în
tiunea pastoralei plagiate scria: român. Astăzi mulţumită stăruinţei şi
special a scăderilor cari să arată în însufleţirei românului, — mai că nu e
vieaţa noastră bisericească şi şcolară. • Presa maghiară fireşte a luat notiţă stradă principală, în care sâ nu-’şi aibă Literatura goldişilor.
de acest fapt (plagiatul a pastoralei), ba do­
modestul seu atelier, firma sa, şi me­
rind să afle şi mai mult un redactor al foii
seriaşul nostru. Astăzi numârul mese­
guvernamentale >Aradi Kdz'âny» care în (Urmare şi fine).
Răspuns dlui G old iş. toate cestiunile noastre biser ceşti primeşte riaşilor, numârul sodalilor şi învâţăceilor Vor fi vr’o trei săptămâni de când un
meseriaşi de-ai nostrii creşte în mod
informaţiuni direct din curtea episcopească, fruntaş român din Pans s’a dus la teatrul
simţit. Şi de unde până acî, marea
a interviewat in aceasta causă pe dl episcop naţional să asculte piesa »L’idiot«, despre
i. mulţime a meseriaşilor noştri abia tre­
Goldiş. P. S. Sa aruncă vina pe un sfetn c care cetise prin ziare, că a avut un succes
Pseodoistoricul V. G o 1 d i ş, fost al seu, îl numeşte chiar cu numele spunând cea unul pânâ în 2 ani prin şcoala să­ strălucit. Românul nostru, om de litere, în
tească, astăzi mulţumită aceleiaşi stă­
profesor de istorie la liceul din Braşov, că pastorala cu pricina a fost redactată de decursul repiesentăni, observă, că »L’idiotul«
ruinţe şi aceluiaş entusiasm, avem un
trecut din «causă de boală» în bine­ părintele Ignatiu Papp. Să plânge totodată prea seamănă cu »0 scrisoare pieidută» de
numâr însemnat de meseriaşi până şi
meritatul stat de pensiune, ear’ de pre- P. S. Sa că ce poate să făcă dacă e încun- I. L. Caragiale. După representaţie îşi pro­
cu pregătire de câteva clase gimnasiale.
sent pensionist al bisericii Sf. Nicolae jurat de plagiatori. — Deşi păr. Ignatiu Papp cură textul »L’idiotului« îl aseamănă cu lu­
Unde până aci abia ne puteam mândri
din Braşov, secretar al consistorului din nu a desminţit în nici o formă aserţiunea crarea lui Caragiale şi se convinge pe de­
cu o Reuniune, douâ de meseriaşi, —
Arad, director al şcoalei de fetiţe din episcopului său, a declarat categoric cunos­ plin că »L’idiotul« e goldisit şi că onoarele
astăzi stăruinţa şi entusiasmul inimilor
Arad şi stîlp al elicei tribuno-poporale, cuţilor săi, că în cestiunea plagiării nu are şi laudele le-a îricassat goldişul franci z fără
prins în flagrant şi dovedindu-i-se, că nici un amestec». nobile şi a minţilor luminate, naştere de a le învrednici. Imediat dă alarmă şi piesa
manualele-i de istorie sunt p l a g i a t u r i «Să susţine însă atât în Arad cât .şi în a dat la asemenea aşezâminte până şi se joacă în conţinu, dar de pe afi şurile pă-
în adevăratul înţeles al cuvântului după diecess, că părintele Y. Mangra este în capitala ţârii şi în cea a imperiului. reţilor numele >autoru!ui» francez a dispărut
alţi istorici, în loc să-’şi tragă conse- autorul despomenitei pastorale. Stăruinţa şi însufleţirea, ce va călăuzi mal iute ca nimbul istoric al dlui G. şi azi
cuenţele, recunoscându-şi greşeala, po- pe tinerii noştri sodali, dornici de a-’şi se spune tuturor, că »L’idiotul« e traducere
Cucernicia sa este destul de pfiffic ca îmbogăţi în străinătate capitalul intelec-
căindu-se şi să abzică din demnitatea după »0 scrisoare pierdută» de I. L. Cara­
de membru al secţiunei istorice al «Aso- să se scoată şi din aceasta, dacă nu altfel lual, neapărat fiitorul măiestru, afla-vor giale. Piesa goldişului francez încă a fost
cel puţin convingând pe >amici» că •Predi­ povăţuitori buni şi cu durere în cei
ciaţiunei», într’un articol recent publicat censurată, de cătră direcţia teatrului francez,
catorul săteanului român» a plagiat dm •Bi­ de stăruinţă şi de entusiasm stăpâniţi.
în foaia dela Arad — sub titlul — care la tot caşul mai bine îşi pricepe meseria
serica şi Şcoala».
«Epilogul Luptei» scrie: Mai făcând menţiune pioasă despre decât diurnistul consistorului, iar critica zia­
Din aceste date autentice repro­ trecerea la cele vecinice a mult regre­ relor franceze bîjbăia de laude la adresa
In toiul luptelor pentru îndeplinirea
duse din » Tribuna«, »Gazeta Tr.« şi tatului asesor consistorial Zach. Boiu,
scaunului episeopesc din Arad, mulţi fruntaşi • genialului» autor, care, prins cu ocaua cea
»Aradi Kozlony« se costată că neade­ de memoria căruia ne leagă lungul şir mică, n’a zis, ca dl G., că »piesa a fost cen­
români, cari nu voiau să sprijmească nici de
văr a grăit dl Vas. Goldiş atunci când de ani, în cari membru ajutător al Reu­ surată de oameni competenţi şi introdusă în
cum candidatura la acest scaun a părintelui
în «Tribuna Poporului« a afirmat că niunei a fost; frumoasele strofe din oda
archimandrit Augustiti Hamsea, au fost îm­ repertoarul teatrului francez din Paris», ci
din causa alegerii de episcop la Arad sa, închinată »La jubileul de 25 ani« s’a mai cam dus dinaintea och lor cunoscu­
proşcaţi în chipul cel mai mardar... şi eată
»pe fieertatul episcop îl daseră plagia­ al Reuniunei (1 Oct. 1902); cuvintele ţilor, căci prea îl ţîntuiau la stâlpul ruinei.
că dupâ-ce pe fieertatul episcop Goldiş îl
tor gata«; — din contră pe basa da­ calde, cu cari, în calitate de president
daseră gata ca plagiator, după ce aceeaşi soarte Alt cas. Acum trei ani un oficer prusiac
telor de mai sus, ori-ce om cu mintea al juriului primei exposiţii industriale,
a trebuit să o înduie şi Roman Ciorogar, a tipărit o carte în care descria păţămile lui
la loc, care nu vede lucrurile prin pris­ aranjate la 1902, a deschis şi condus lu­
am ven t şi eu la rând şi fusei demascat din Africa, unde mai era să moară de site,
ma «Trib. Pop.«, trebue sâ constate: crările juriului acelei exposiţii, — dă
publicului ca un mare plagiator». cuvântul zelosului notar IoanApolzan, unde s’a luptat cu elefanţii, pe care i-a îm­
Câtă perversitate goldişisto-şiriană 1 1. Că pastorala dela paştile anu­ care ceteşte sumarele şedinţelor admi­ puşcat şi uude puţin a lipsit ca sălbaticii in­
Dnul Goldiş pentru a abate aten­ lui 1900 dată de episcopul Iosif Goldiş nistrative, în cari eternisată este parti­ digeni să nu fa că ospăţ din carnea lui. Car­
ţiunea cutitorilor dela descoperirile pu­ a fost plagiată. ciparea Reuniunei la doliul, ce ne-a tea s’a trecut iute şi oficerul-autor a fost de­
blicate în »Unirea« şi »Activitatea« 2. Plagiatura pastoralei a recu­ încins, în urma loviturei îndurate prin corat pentru meiitelei-i literare. Şi pe urmă
să leagă de cestiunea alegerii de epis­ noscut-o însuşi reposatul episcop Goldiş, perderea mult regretatului binefăcător se dovedeşte, că oficerul nostru, ca şi dl G.,
cop dela Arad susţinând în mod de 3. Reposatul episcop adânc mâh­ al meseriaşilor noştri, Z. Boiu. Tot din a asudat, nu pe o. z le Africei, ci în odăiţa-i
tot temerar, că din acelaş motiv a fost nit a recunoscut înaintea jurnalistului aceste am aflat despre demersurile luate bine încălzită din Berlin, unde s’a luptat nu
făcut plagiator şi fostul episcop Goldiş maghiar că e încunjurat de plugiatori de comitet pentru o călătorie folosi cu elefanţii, ci cu gândul, că în ce fel ar
şi Roman Ciorogariu. toare la exposiţia de maşini din Bu­ putea mai bin’ traduce pe nemţie păţănide
şi de sigur că episcopul s’a gândit în din Africa ale unor călători şi pe urmă au­
Regretăm, că tocmai dnul GoldiŞ acel moment la tnfoliul Mangra— dapesta, ce s’ar întreprinde în sărbă­ tori — englezi. Plagiatura a fost descoperită,
sulevează din nou o cestiune din cele Ciorogariu—Laczi Goldiş. torile Crăciunului şi pe spesele de că­ oficerul a fost despoiat de uniformă, căci cei
mai neplăcute pentru biserica noastră 4. Plagiatura a comis-o după lătorie ale camerei comerciale din ce l’au decorat aşa au chibzuit, că un hoţ
gr.-ort., când tocmai d-sa ca nepot al aserţiunile „Tribunei‘ şi „Gazetei“ V. Braşov; despre zelul desvoltat de des­ literar nu e vrednic să poarte strălucitorul
fostului episcop Goldiş ar fi chemat în Mangra. părţământul femeiesc pentru adunarea costum.
prima linie ca astfel de momente să nu de daruri de Crăciun etc. etc. Atât francezul cât şi prusiacul au de­
se mai releveze, ci asupra lor să se 5. V. Mangra, cât a fost în vieaţă Intrarea în programul seratei a venit oameni cunoscuţi — pe urma muncei
episcopul Goldiş nici odată nu a des­
tragă vălul uitării. făcut-o bravul şi bine disciplinatul cor altora. Ş’apoi se mai zică cineva că din ni­
minţit aserţiunea »Tribunei« şi »Ga-
Odată relevată, datorinţă avem, ca zetei«. al dlui N. Constantin, cleric, cu cântarea mic nu se poate face nimici? In toată ţara
cu datele autentice în mână să-i docu­ corală »Coroana cufundată« de Boniche, poleacului nu-i şoachtăr, care să nu ştie, că
mentăm dlui Goldiş, că pastorala emisă îl somăm deci pe dl Goldiş sâ se căreia ’i-a urmat d-şoara Eugenia Ro­ şi din pietri să pot naşte fu d’ai lui Israil şi
de reposatul episcop Goldiş de sfintele explice arătându-ne necsul causal man cu »Balada« de Coşbuc, predată istoria ne e martoră că din samsar de mai­
sărbători ale învierii Domnului din anul între plagiatura pastoralei din 1900 şi cu inimă; dl Valeriu Dragoş, cleric, ne a muţe unul s’a făcut oblu cardinal, iar un îm­
1900, este plagiată din cuvânt în cu­ alegerea de episcop din 1902! înveselit cu un »Solo de violină«. Dl părat roman şi-a făcut consul din un patru­
vânt din «Predicatorul Săteanului Ro­ Arad, Decemvrie 1903. Filimon Delorean, sodal cismar, a fost ped luat dela ieslele grajdului. De ce dar să
mân» fasc. IV. Gherla 1875. (vezi «Tri­ destul de comic în predarea bucăţii nu se urce iute pe scara avansării şi un pla­
buna» 1901. Nr. 60, în care ambele Podyoreanul. »’L-au luat altcineva...« de Sandu- giator, care are la activul său un morman
au fost publicate în coloane paralele). pungă-goală; mica şi gingaşa şcolăriţă de manuale şcolare?