Page 3 - Activitatea_1903_12_50
P. 3
A C T I V I T A T E A Pag- 3.
Nrul 49
Insă tot istoria ne spune, ră consulul părăsit cu mulţime de fire filiforme, ceput, sub forma unor pete roşii, apoi Pe temeiul acestor date originale, de
din voibă a fost mai a.minte de cât stăpâ care se acaţară de lucernă, o sugrumă, se întind, formând ca un postav roşu, clarăm, că > a f a c e r e a m o n u m e n t u l u
; i
nul său împăiat şi cei-ce din plagiatoii au o năbuşe şi îi causează peirea. Indată_ce neted sau cu mici brobonele, rari pe A u g u s t i n i .şi Ş e p r u ş e n i l o r e s t e în
• f f ţ * * r « ; * - făcut secretari şi asesori şi m muritori la Aso- descoperim o vatră de torţei, trebue la mâni şi picioare. Coloarea roşeţei d e p l i n ă o r d i ne » .
Ceea-ce prin aceasta şi rectificăm cu
nu este la fel peste tot corpul sau ca
ciaţiune încă n’or fi fost n>ai cuminte de cât cosim lucerna de pe acea vatră căt de
bătrânul împărat. , aproape de pământ şi s’o nimicim prin la toţi bolnavii, ci pe unele locuri e plăcere.
Pe dl G., înţelepţii adunaţi, ni-se parei foc. Apoi, pe locul unde a fost torţelul* mai închisă, vânătă chiar, la alţii mai P entru M uzeul istoric şi etno
dela Mehadia, l'au băgat în secţia istorică ai să punem un strat de vr’o 10—20 deschisă, sau trece nebăgată în seamă, grafic. Onorată Redacţiune ! Vă rugă m să
celui mai înalt areopag cultural al m-stiu. Şi cm. pae mărunte, udate puţin şi să-’l după cum boala e mai grea sau mai binevoiţi a induce în „consemnarea sumelor
cum în trecutul apropiat, la Arad, măsura pârlim bine; să săpăm locul şi să să- uşoară. (Va urma.) contribuite de membrii comitetului central al
vredniciei era cutezanţa, dl G., a fost ades mănăm altă lucernă cu puţină hrişcă, Asociaţiunii pentru Muzeul istoric şi etno
de secretar cons storial. Şi cei dela Sibiiu şi cu meiu, etc., iar, în lipsă de sămânţă N0UTĂTI grafic» şi pe domnul Ioan F. N< gmţiu, pro
de lucernă, să sămănăm pe acel loc o
... .. IU cei dela Arad au adus dela Braşov un ca plantă anuală oare-care, până să ne pu fesor în Blaj cu suma de K. 200. Cu dis
pital şi azi s’a dovc dit, că capitalul nu aduce
tinsă stimă. Si bi i u, la 2 Dec. 1903. Pre-
interese, ba dinpolr.vă, e în spre tău! celui tem procura sămânţă de lucernă. Dl sidiul Asoc.: Şuluţu.
Ponsard recomandă a stropi locul unde O rdinul m in istru lu i de resboiu.
ce-1 are. Monitorul oastei publică un ordin al minis
Niti la o Asociat'une, nici la consistor a fost torţelul — după-ce s’a cosit — J>1 La zor M arcel M oldovan, fiu
cu o soluţiune de 5—10 klg. de sulfat trului comun de răsbom cu data 17 Decem
dl G. nu sch mbâ faţa lucrurilor, căci mei dlui George Moldovan, notar pensionat şi
de fer în 100 litri apă. Dacă operaţia vrie, iu care, pe basa decisiunei prea înalte
mai tare ca Samson nu i, nici nu-i mai cu proprietar în Băiţa (comit. Hunedoara) a ob
se face pe un timp senin, ceea-ce gră s j ordonă chemarea în serviciu activ a con
minte ca Solomon. Am păţit o cu el ca cu o tingentului disponibil al reservti de irUrtgire ţinut diploma d e i n g i n e r de m i n e la
friptuiă — miniatură prea taie urnp'ută, pe beşte oxidarea sulfatului de fier, trei dm ultimii trei ani de recrutare din Ungar a, academia din Freiberg (Sarxonia).
care după ce-o mânci, stomacul nici barem zile sunt de ajuns spre a face să dis Felicitările noastre 1
pară planta parasitară; apoi cu o gre şi pe feciorii, cari cu 31 Decemvrie 1903
mângâiat nu-ţi rămâne.
blă se curăţă locul atacat de tot ce a întră în prim ul an al reservei, — respective Dela com isia de im u n ita te a
O vorbă ca o sută: dacă legea pedep
mai putut rămânea pe el. Pârlirea cu sunt a-se reţine în seiviciu activ şi peste
seşte pe cel ce fură o coabă de găină, nu e dietei Zilele acestea comisiunea de imuni
pae este însă mai la îndemâna ori-cui. tunpul permutării lor în reseivâ, mtiu cât o
corect, ca cel ce ia pasage întreg , cel ce ia tate a dietei ungare a avut la ordinea zilei
Operaţia să se întindă ceva mai departe pretinde aceasta necondiţionat deplinătatea
rodul minţii şi ostenelelor altora se tămână mai multe cereri pentru suspendarea imuni
I pedepsit. Sfinţilor dm Consistor şi nemuri ţ— cu puţin jur-împrejur — de cât contingentului din servului activ. tăţii. A;a pe lângă câte-va cereri pentru duel*
vatra constatată, căci se poate să scape Brui urmare fee.orii, cari cu ziua de 31
torilor dela Asociaţiune 1 Faceţi-vă datorinţa I procurorul din T. Murăşului a cerut suspen-‘
ochiului cât de bun firicele izolate de Decemvrie întiă iu primul an al re servei şi cau darea imunităţii lui Lutz Korodi, spre a-ş
Un ro m ân adevcratl— servesc de fapt — şi cu privire la coneediarea
torţei. face pedeapsa la care a fost condamnat pen
cârma nu s’au luat, pe basa ordmului dela
Despre recoltarea lucernei, voiu 15 Decemvrie, disposiţiuni până la finea anu tru »aţîţare« ; Gabr. Ugron, pentru faliment
E C O N O M I E __ vorbi de odată cu aceea a celorlalte lui curent, vor fi reţinuţi în serviciu activ şi fraudulos; L. Csâvolszky, pentru dos rea a
leguminoase. trei pol.ţe în valoare de 34,000 coioane; Dr.
peste acest termin.
Paul Nessi pentru defraudarea sumei de
N utreţurile. y. S, C. A. A l. Ciurcu. La infanterie, vânători şi trupele sani 604.000 cor./ Bela Jankovich pentru dosirea
tare nu pot fi chemaţi în serviciu decât cei
de giuvaeruri cerute dela diferiţi giuvaergii
din reseiva de întregire. La marina de râs-
(Urmtre şi fine/ din Budapesta spre vedere şi pe cari nici nu
SCARLATINA bo.u sei viciul activ excepţional sâ poate om.te
Unii sfătuesc a asocia lucernei tri cu totul. le-a înapoiat; Valentin EOtvtts pentru de-
foiul de livede. Nu sunt de această pă Soldaţii, cari actualmente nu sunt in fraudare şi escrocherie. Comisiunea s’a pro
rere, E drept că această asociaţie ar Scarlatiua este o boală foarte mo serviciu activ, se vor chema sub steag pe nunţat in toate aceste caşuri pentru suspen
da o primă recoltă mai abundentă, însă lipsitoare, epidemică şi foarte pericu ziua de 1 Februarie 1904. Reserviştii de în dare. Esie de remarcat, că aproape toţi din
nu trebue să perdem din vedere că loasă, lovind mai mult pe copii între tregire din anul de recrutare 1901, cari j>e aceşti deputaţi urmăriţi fac parte din pleiada
trifoiul vegetează în primul an cu mai vîrsta de 1 —18 ani. Poporul nu o basa ordinului dela 7 Dec. 1903 ar tubul obştiuţioniştilor celor mai turbaţi, cari »luptă
multă putere de rât lucerna şi, prin cunoaşte bine, totdeauna o ia drept chemaţi la exerciţiu de arme, vor fi ţinuţi pentru isbândirea postulatelor naţionale».
urmare, ar jena-o în desvoltarea ei. coriu sau pojar (ruge o la), numind-o în serviciu activ şi peste terminul acestui „G. T“.
Apoi în anul al doilea sau al treilea, «coriu cu gâlci», din causă că boala strviciu, dacă n’ar fi suficient numărul reser-
după dispariţia trifoiului, ar rămânea este însoţită de roşeaţă şi durere în viştilor de întregire din 1902. L iferaţie de carne. Avetn informa
goluri, pe care le ar ocupa buruienele. gât. Cine a zăcut odată nu se mai La cavaleria din Ungaria, la artileria ţie, că dl N i c o l a e Op i nc ar a obţinut li-
E deci preferabil a nu asocia lucerna îmbolnăveşte şi a doua oară de această de câmp şi la trupele de tren sunt a-se che feraţia de carne a garnisoanei militare ces.
cu nici o altă plantă. Dacă însă înfiinţăm boală. Causa ei este datorită unei se şi rtg. din Orâştie pe anul 1904.
o lucernărie pentru o durată de 4—5 minţe anumite, foarte mică (ştiinţa n’a ma la exerciţiu de arme reserviştii de între
ani, atunci putem să-’i asociem sparceta, putut s’o găsească încă) şi care de bună gire obligaţi, ear dacă aceştia n’ar fi de ajuns, Negustor pedepsit. Negustorul Ioan
a cărei durată de existenţă e mai lungă seamă se găseşte în gâtul bolnavilor, se vor chema la exerc ţiu de arme pe timp Chromek d;n Orăştie a cumpărat pe credit
şi să sămănâm la pogon 4, 5 klgr. de în sângele lor, în cojile ce se curăţă de 28 zile reserviştii obligaţi la acest serviciu. mărfuri în valoare de 40,000 coroane, şi apoi
*
lucernă şi un hectolitru de sparcetă cu de pe corp şi chiar în aerul din ca le-a vândut pe preţ de nimic. Totodată şi-a
teci. In caşul acesta, sparceta s’ar să- mera bolnavilor cu scarlatinâ, care se Acesta este, în traducere verbală, ordi vândut trăsura şi caii, astfel că după-ce a
măna la o adâncime mai mare, iar poate depune pe haine, in apa sau lap nul ministrului de râsboiu, care nu se mul ajuns în concurs nimic nu s’a mai aflat la
lucerna deasupra. tele ce s’ar găsi în acea cameră, sau ţumeşte cu chemarea sub steag a reservelor el. Contra lui s’a pornit apoi cercetare
pe alte obiecte. In adevăr, s’a văzut de întregire, ci reţine în serviciu şi pe feciorii,
Ca lucrări de întreţinere recomand criminală. In z-lele trecute a fost per
i că şi laptele unor lăptărese a împrăş cari nu numai au împlinit trei ani de servi
plivirea buruienelor vivace care s’ar ivi ciu, ci au fost reţinuţi până azi în serviciu tractarea finală la tribunalul din Deva. Chro
nu numai în lucernărie, dar chiar pe tiat scarlatina, fiind că acel lapte avea activ, din causă, că nu s’au putut face recru mek a fost pedepsit pentru bancrută fraudu
marginile ei, apoi grăpatul cu grapa sămenţă de scarlatină. Unii învăţaţi tările in anul curent. »G. T.« loasă la 21/a ani temniţă grea.
de fier. Gunoirea, îngrăşămintele mine cred că între febra afioasă a boilor şi
rale, ca gipsul, cenuşa, etc., irigaţiunile, vacilor (boala de gură şi picioare) şi O rectificare justă. Sub rubrica
stropirea cu urină diluată sunt atâtea între scarlatină, este o asemănare mare, >Pentru fieertatul Augustini<. în nr. 49 al foii Sfaturi.
aşa că dacă s’ar îmbolnăvi copii cu
mijloace care sporesc producţiunea lu- bale dela febra afioasă, ar fi feriţi de noastre dela 17. I. c. s’a publicat o cores Inima omenească este ca şi un loc
cernâriilor, însă ele devin de prisos a mai căpăta scarlatina. In România pondenţă, prin care să presupune, că dl Va- de nuntă. Nu sâ cade sâ între’n ea
dacă terenul e bun şi dacă a fost bine sile Goldiş, secretar episcopesc în Arad ar decât cei chiemaţi, pe care-i iubeşti.
pregătit de la început; şi apoi la noi, nu s’a făcut încercări, ca să se dove fi colectat o sumă oare-care pentru ridicarea *
oamenii cam cu greu se dedau la ase dească acest lucru. unui monument la mormântul regretatului Oamenii sunt de trei feluri: Mai
menea operaţiuni. Grăpatul însă 'e ne Semnele boalei. Ca la ori-ce boală Augustmi, despre care nu ar fi dat socoatâ. aleşi decât tine, mai de jos şi asemenea
cesar, cel puţin în fie care primăvară, molipsitoare, sămânţa scai latinei, îndată Apoi, că ar fi colectat o altă sumă ţie. De cei mai aleşi, cade-sâ sâ asculţi
prin Martie, pe un timp uscat, când nu ce a întrat în coşul unui copil, cloceşte pentru nenorociţii din Şepteuş, despre cuv pe cei mai de jos, sâ i îndrepţi cu blân
mai există temeri de îngheţuri mari, acolo câtva timp, dela 1 — 6 zile, fără asemenea nu a dat socoată publ.că. deţe, ear celor asemenea ţie, sâ nu te
dar ţăranul nostru nu va putea exe să simţim ceva, apoi începe boala cu In urma acestei presupuneri dl V. Gol împotriveşti
cuta nici această lucrare, fiind că n’are semnele următoare: ferbinţealâ mare diş ne scrie cu datul de 19 1. c. o rectifi *
grapă cu dinţi de fier. In anul întâiu peste tot trupul, pielea e uscată şi fer- care, căreia cu bucurie îi tăcem loc, şi Chiemarea ta este ca sâ cercetez
să nu se grape însă lucerna, nefiind binte (40°—41° grade), pulsul de la anume: faptele tale, dar’ nu sâ defaimi pe a\e
încă destul de bine înrădăcinată. După mână se bate iute (dela 120—140 pe 1. Referitor ia colecta pentru Augustin. altuia, — grădina ta, dar’ nu a altuia
câţi-va ani, mai ales dacă lucernăria a minut), sete, uscăciune şi durere în gât, ne trimite un procts verbal subscris de d-nii: eşti chiemat a o plivi.
fost invadată de buruieni, e bine să bolnavii înghit cu greu, au gâlci cu Dr. Ştefan C. Pop, Sava Raicu şi Iuliu Her- *
arăm superficial lucerna şi apoi s’o umflătură, friguri cu tremur une-ori, du bay luat cu datul Aiad, 29 D. c. 1902, prin
grăpăm în cruciş şi ’n curmeziş întâiu rere de cap, nelinişte mare, greaţă sau care sâ constata că după lista originală, ce Dacă e vrednic de laudă prietinu
cu o boroană, apoi cu o grapă de mă vărsături, diaree (urdinare) sau consti- asemenea ne-a pus-o la d.sposiţie, a co tâu, laudă 1 de dos, — dacă faptele lui
răcini. Departe de a-i aduce vr’o stri paţie (încuială), ear la copii mai mici lectat 853 cor. 50 fi Ieri, din cari s ’au acopi rit sunt vrednice de ocară, defaimă-1 în
căciune, această arătură superficială va şi spasme sau delir. Dacă ne uităm spesele de înmormântare cu 67 cor., ear’ faţă, ca sâ-’l îndrepţi. — De calci acestea,
face ca lucerna să odrăslească cu mai în gâtul bolnavilor, vedem că toată restul de cor. 786 fii. 50 s’a dat d.ui Sava eşti ori linguşitor ori defăimător.
multă putere, căci colectul acestei le gura şi fundul gâtului sunt roşii ca Raicu cu s.op de a se depune spre fruct'fr
guminoase se află la 4, 6 şi chiar 10 zeama de smeură. Limba la început care la inst. »Victoria*;
centimetri mai jos de suprafaţa solului albă şi acoperită de o materie gălbuie, Nutreţ de venzare!
Cu epistola de dtto Miidim, li 21 Nov.
şi o arătură superficială nu îi vatămă după câteva zile, devine foarte roşie, 1903, Alexandru Liuba recuooade că a ce
colectul. Chiar Piiniu recomanda ararea şi când boala este grea, limba e uscată. Subscrisul am 20 carâ
rut un avans de fi. 60 pentru Relieful de
lucernăriilor copleşite de buruieni. Eu fâ n d e v â n z a r e ,
După o zi sau 36 ore, începe a lipsă a monumentului, în fine ;
grap lucernăriile mele aproape după se arăta pe corp o roşaţă, începând 2. colecta pentru Şeiteni şi b^n-i i-a calitate bună. X X
fiecare coasă. întâiu pe gât sau pe piept, apoi pe trimis, după-cum dovedeşte recepisa poştei Oiiştioara-de-sus, în 23 Decemvrie n. 1903
Uelsovărosviz,
Dintre toţi duşmanii lucernei, cel spete, picioare, mâni, şi la urmă pe din Arad, de dtto 12 Dec. 1903, în sumă de
Ioan Olariu, preot gr. or
mai cumplit e tot ţelul sau cuscuta, un faţă. Această roşaţă se nbservă la în 120 cor. la adresa dlui M. Veliciu.
