Page 1 - Activitatea_1903_12_51
P. 1

Anul  III.                                              Orăştie,  31  Decemvrie  n.  1903.                                                               Nr.  51


                                         ĂCIIYIIATEĂ                                                                                                                 4  coroane.
                    INSERT1UNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
              se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  */,  an 3 cor.
                       reduse.
                                                                                                                                                             Pentru  plugari— ţârani  pe an

              Manuscriptele sunt a se adresa
              redacţiei  şi  acelea  nu sâ  îna­                                                                                                             P e n tru    R o m â n ia   şi  s tr iin it a te
                        poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani
              Epistole nefrancate  nu se primtsc.


                 EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL;
                                                                              Apare  în  fiecare  Joi.
                   D r .  A u r e l  M un tean                                                                                                          L a u r i a n  B e r c i a n


                                                        şi  în  introducerea  legilor  aşa  numite      Tata,  pe  când  băeţelul  încă  abia  muind  vârful  degetului  lor  în  rachiu  şi
               Conferenţa  preoţească.                  politice-bisericeşti.                      sâ  ridică  pe  picioare,  din  iubire  nemăr-  atingându-i  crudele  buze,  îl  infectează
                                                              Conveţuirile  ilegale,  cari  se  află   ^'iită  îi  dă  cea-ce  el  are  mai  plăcut  de  acest  venin.
                   Mult  Onorabilă,  Conjerenţă /       mai  ales  în  comunele  mixte,  intole­   Şi ‘  preţios  —   pipa  —   ca  băiatul  sâu   Crescând  băiatul  mai  mărişor,  sâ
                                                        ranţa  organelor  din  parochii  din  temere   sâ  se  joace  cu  ea.  Ba  uneori  îl  agrăeşte  împărtăşeşte  în  rând  cu  ceialalţi  mem­
                   Preavenei abilul  Consistoriu  Archi-   ca  credincioşii  sâ  nu  treacă  la  altă   ca  sâ-i  pună  şi  foc  în  ea  şi  aprinsă  ga­  brii  din  familie  la  toate  ocasiunile  de
              diecesan,  condus  de  o  deosebită  în­  confesiune.                                ta  sâ  i-o  aducă  lui.  Băiatul  în  absenţa   beuturi alcoholice, căci,  vezi bunule Doam­
              grijire  faţă  de  poporul,  de  turma  cu­                                          tatălui  seu,  aflându-i  pipa,  uneori  înves­
                                                             Credinţa  deşartă:  în  neştiinţă.                                              ne,  »ca  se  nu  descrească  băiatul«,  şi
              vântătoare,  ce  ne  este  nouâ  încredin­                                           tită  cu  materialul  trebuincios,  pune  foc  apoi,  la  părinţi  le  mai  vine  şi  bine,  că
                                                             Făţărnicia,  şi  dispreţul,  care  sâ
              ţată  spre  păstorire,  a  avut  bunăvoinţa                                          în  ea  şi  luându-şi  aer,  de  om  în  vârstă  băiatul  ameţit  de  beuturi  îşi  face  voe
                                                        manifestează  cu  deosebire  la  pătura  po­
              a  decreta  spre  pertractare  în  conferen-                                         bărbătească,  trage  din  ea,  la  început  bună,  mai  şi  înjurând.  Şi  fiind  că  po­
              ţele  preoţeşti  din  âst  an  tema:  „Cari   porului  mai  cultă  şi  situată  mai  bine   mai  puţin,  după  aceea  mai  mult,  până   porul  nostru,  ori  de  botează,  ori  de
              sunt  scăderile  cele  mai  înrădăcinate  în   materialiceşte,  dar  lipsită  de  cultura   ce  cu  încetul  sâ  deprinde  cu  fumatul   cunună  sau  înmormântează,  ori  de  face
                                                        inimii,  în  desconsiderarea  virtuţii  de­
              popor  şi  cu  cari  mijloace  s’ar  putea                                           în  toată  splendoarea.                   un  târg,  o  împăciuire,  sau  o  ispravă  de
                                                        oparte;  ear  de  alta  în  remunerarea  şi
              lucra  mai  cu  efect  la  delăturarea  lor*',                                            Eşind  băiatul  la  uliţă  şi  conve­ dai  Doamne  sau  de  bucuria  prasnicului
                                                        preamărirea  viţiului.  Căci,  oare  nu  sâ
              cu  a   cărei  elaborare,  pentru  confe­                                            nind  cu  soţul  seu,  care  poate  nu  a  cutăruia,  fără  de  a  se  tracta  şi  închina
              renţa  aceasta  fiind  însărcinat  şi  eu,  şi   întâmplă  adese-ori,  că  până  când  oame­  avut  prilegiu  a  cunoaşte  în  felul  seu  întru  pomenirea,  ertarea  păcatelor  sau
              meditând,  şi  luând  în  privire  scăderile   nii  cei  buni  pătimesc  şi  sufer  greutăţi  şi   taina  fumatului,  cu  mare  însufleţire  îi  sănâtatea  celor  vii  şi  norocul  târgului
                                                        asupriri,  cei  râi  şi  nedrepţi  şi  desfrânaţi
              şi  patimile  de  cari  poporul  nostru  ro­                                         comunică  aceluia,  isprava  de  care  el  e  făcut,  fără  beuturi  nu  se  poate,  şi  ast­
                                                        îi  vedem  strălucind  peste  alţii?
              mân  în  genere  e  molipsit,  aflu,  că  după                                       capabil,  şi  ca  acela  sâ  nu  se  îndoească  fel,  fiind-că  atari  ocasiuni  sunt  dese  la
              natura  lor,  acele  sunt  unele  şi  aceleaşi,   Neîncrederea  şi  invidia:  în  neapli-   i-o  dovedeşte  şi  în  faptă.  Şi  fiind că  popor  şi  des  împărtăşindu-se  şi  băiatul,
              deşi  amâsurat  gradului  de  cultură,  re­  carea  din  partea  celor  chemaţi,  a  legi­  tutunul  se  poate  căpăta  numai  pe  bani,  sâ  deprinde  cu  încetul  şi  cu  această
              ferinţelor  sociale  şi  condiţiunilor  de  traiu   lor  şi  ordinelor  în  mod  conştienţios  şi   ear  băiatul  ne  fiind  capabil  de  lucru  patimă,  cu  patima  beţiei.  Apoi  cui  nu-i
              a  păturilor  poporului,  se  manifestează   drept,  şi  fără  a  lua  în  considerare  in­  spre  a  câştiga  bani,  îşi  ia  refugiul  la  sunt  cunoscute  sinistrele  urmări,  a  pa-
              în  deosebite  nuanţe.                    terese.
                                                                                                   alte  apucături  pâcătoase;  la  furat,  mai  timei  beţiei?  înjurăturile,  certele,  adul­
                   Considerând  deci  acestea,  aflu  ea-    Lenea  şi  necruţarea:  în  nedeprin-   întâiu  din  casa  părintească,  după  aceea  terul,  furtul,  omorul,  aprinderile,  târguri
              răşi,  că  causa  scăderilor  şi  patimilor în  derea  cu  lucrul  şi  cumpâtul,  încă  din   dela  vecini  şi  alţii,  astfel  din  o  patimă  oneroase  şi  altele,  în  cea  mai  mare
              cele  mai  multe  caşuri  sâ  reduce  la  ne­ frageda  tinereţă  a  băieţilor.       alunecă  în  alta.  Şi  apoi  de  ce  sâ  se  parte  sunt  feţii  beţiei.  însăşi  statistica
              ştiinţă,  la  creşterea  şi  deprinderea  rea   Luxul,  fumatul  şi  beţia:  în  capri-  părăsească  el  de  această  patimă,  când  criminalitâţilor  încă  ne  dovedeşte,  că
              din  familie  şi  societate  şi  la  forţa  îm­  ţiile  şi  dedarea  rea  din  familie  şi  so­ vede  pe  învâţătorul  seu,  că  merge  cu  în  cea  mai  mare  parte  acele  sunt efec­
              prejurărilor.                             cietate.                                   sugarea  în  gură  până  în  şcoală,  pe  tul  beţiei.
                   La  poporul  nostru  ca  scăderi  şi      Toate  patimele  şi  scăderile  enumâ-   preotul  seu  până  la  uşa  bisericei  şi   Sftul  loan  gură  de  aur  încă  pati­
              patimi  mult  puţin  mai  înrădăcinate  voiu  rate,  în  genere  sunt  condamnabile,  dar  rrin  comună  pe  tot  omul  mai  de  dai   ma  beţiei  o  numeşte  „mama  pâcatelor“
              remarca  următoarele:  indiferentism  re-   totuşi,  ca  cea  din  urmă,  ca  patima  be­  Doamne  tot  fumând.                şi  cu  drept  cuvânt,  căci  omul  beţiv  ce
              ligionar,  necercetarea  bisericei,  conve-   ţiei,  nici  una  nu  e  atât  de  condamna­  Tot  în  felul  acesta  stă  lucrul  şi  pâcac  nu  e  în  stare  a  comite ?
              ţuiri  ilegale,  credinţa  deşartă,  făţărni­  bilă  şi  îngrijitoare;  fiindcă  nici  una  nu  cu  patima  beţiei  şi  altele.
                                                                                                                                                   In  urma  acestora,  pentru  paralisa-
              cia,  dispreţ,  neîncrederea,  lenea,  necru-   atentează  aşa  violent  şi  necruţător  la   Este  în  popor  o  credinţă  greşită  rea  şi  delăturarea  acestor  scăderi  şi
              ţarea,  lux,  invidia,  pornire  spre  procese   averea  şi  vieaţa  poporului  ca  această   când  susţine,  că  beuturile  alcoholice  au  patimi,  îmi  iau  voe  a  propune  următoa­
              costisitoare,  jurământ  fals,  furt,  fumatul   pătimă,  care  în  timpul  din  urmă  a  în­  menire  de  a  aţîţa  pufta  de  mâncare  şi  rele  mijloace  de  remediu  şi  anume:
              şi  beţia.                                ceput  a  se  generalisa,  chiar  şi  la  pă­  a  întări  organismul  omului,  pe  când  e   a)  Propunerea  şi  învâţarea  mai  te­
                   Şi  când  am  accentuat,  că  causa  tura  aşa  numit  »Sex  frumos«.  Această   constatat,  că  acelea  tâmpesc  pofta  de  meinic  a  dogmelor  şi  doctrinelor  bise­
              scăderilor  şi  patimilor  se  reduc  în  mare  patimă  omoară  nu  numai  trupul,  ci  şi   mâncare  şi  slăbesc  organismul;  căci  ricei  noastre.
              parte  la  neştiinţă,  la  creşterea  şi  de­ sufletul,  şi  tocmai  pentru  aceea  sftul   dacă  cercetăm  mai  deuproape  pe  cei   b)  Provederea  bisericilor  noastre,  un­
              prinderea  rea  din  familie  şi  societate  şi  apostol  Pavel  în  cartea  sa  cătră  Co-   ce  sâ  îndeletnicesc  des  cu  consumarea  de  nu  se  pot  înfiinţa  coruri  bisericeşti,
              la  forţa  împrejurărilor,  totodată  am  in-  rinteni  zice,  că  «beţivii  nu  vor  moşteni
                                                                                                   de  beuturi  alcoholice,  vom  afla  că  toc­ batâr  cu  cântăreţi,  cari  sâ  poseadă  da­
              digitat  şi  isvorul  acestora,  căci  cerce-  împărăţia  lui  D-zeu«.               mai  aceia  mănâncă  mai  puţin.          rul  de  a  cânta  bine  şi  plăcut;  fiindcă
              tându-1  în  acestea  îl  vom  afla.           Pentru  ca  se  dovedesc  cum  fami­       Astfel,  părinţii  de  familie,  călăriţi  ştiut  este,  că  toată  sublimitatea  şi  tar-

                   Aşa  d.  e.  indiferentismul  religionar  lia  infiltrează  aceste  rele  scăderi  în  ge-  pe  această  credinţă  greşită,  pe  mitite­ mecul  serviciului  divin,  în  biserica  noa­
              în  necunoaşterea  doctrinelor  noastre  bi­ neraţiune  mă  mărginesc  a  arăta  numai  lul  şi  nevinovatul  lor  fât,  încă  pe  când  stră,  constă  în  măestria  de  a  şti  preda
              sericeşti,  in  desele  frecări  proselitistice cu  următoarele  expuneri:           sâ  află  în  fâşie,  la  nunta  botezului  lui, pe  acestea.

                      FOIŞOARA                             In  chestia  băncilor  săteşti.         zis'o  un  mare  iscusit  în  ale  legilor  şi  că »cei  aibă  adunaţi  Ia  banca  salului  o  sumă  de
                                                                                                        Obiceiurile  sunt  mai  tari  ca  legile,  a
                                                                                                                                                  Când  vom  ajunge  ca  fie-care  sătean  sâ
                                                                                                   chemaţi  sâ  facă  legi  poporului,  vor  face  legi  bani,  şi  când  acea  sumă  îi  va  aduce  o  do­
                                                             Ministerul  învâţăturei,  vâzend  că  săbnii  rele,  dacă  nu  vor  ţinea  samă  şi  de  obiceiuri  bândă  din  care  sâ  se  folosească ;  când  prin
                    POMUL     CRĂCIUNULUI
                                                        au  început  a  prinde  Ia  inimă  gustul  de  a  şi  nu  vor  pune  frîu  celor  rele».  sporirea  avutului  sâu, săteanul va putea munci
                                                        strânge  şi  a  economisi  cât  de  puţin  din avu­  Românul,  fie  dela  sat,  fie  dela  oraş,  a  bine  pământul;  când  va  avea  vite  multe  cei
                   Tu  n’ai  vhut pădurea,  copile  drag  al  meu  —
                                                        tul  lor,  a  hotărât  ca  băncile  săteşti,  înteme­ căpătat,  s ht  poate  de  vremuri,  râul  obiceiu  auresc  pung i ,  când  casa  îi  va fi casă cu soare
                   Pădurea  iarna  doarme,  c'aşa  vrea  Dumnezeu.
                                                        iate  până  acum  şi  cele  cari  vor  mai  lua  d’a  fi  risipitor  al  avutului  sâu,  iar  când  nu  şi  nu  bordeiu,  când  în  pământul  sâu  va  fur­
                   Şi  numai  câte-un  vtscol  o  bate  une-ori,  fi nţă  de  acum  înainte,  sâ  fie  îngrădite  prin  mai  are  ce  cheltui,  aleargă  la  împrumut  cu  nica  paseiile  aducâtoare  de  belşug,  când  pe
                   Ea  pl&nge-atunci  cu  hohot,  cuprinsă  de  fiori.  reguli  sănătoase sfinţite prin lege.  In  »Albina»  camătă.         cel  mai  mic  locuşor  al  casei  va  avea  de
                                                        s’a  scris  mult  cu  privire  la  băncile  săteşti  şi   Ziseiu, că  poate  a  fost  silit  de  vremuri  toate  sămănat,  când  cu  toţii,  părinţi  şi  fe­
                   Şi  tace-apoi  şi-adoarme  când  viscolele  pier.
                   In  noaptea  asta  insă  vin  îngerii  din  cer  s’a  arătat  fel  de  fel  de  chipuri  de  cum  ar  la  asta  şi  a  fost  îritr’adevâr  silit,  căci  :  stră­  ciori,  vor  fi  bine  hrăniţi,  îmbrăcaţi,  atunci,  şi
                                                        trebui  întemeiate  şi  aşezate.  In  rândurile  de  moşii  noştri,  vreme  de  veacuri  au  fost hărţu­  numai  atunci,  săteanul,  şi  dimpreună  cu  el
                   Şi  sboară  ’ncet de-alungul pădurilor  de  brad,
                                                        mai  la  vale,  nu  mă  ating  de  <hpul  aşezării  iţi  de  fii  de  fel  de  neamuri  barbare,  aşa  că  noi  toţi,  vom  face  ochii  mari  de  tot  şi  vom
                   Şi  cântă  ’ncet; şi  mere  şi flori  din  sîn  le  cad.
                                                        lor,  ci  de  rostul  economiei  şi  al  împrumutu­ tiătnd  de  f-zi  pe  mâne,  cu  frica  în  sin,  nu  zi' e :  ce  minunate  sunt  băncile  şi  ce  bine ar
                   Iar florile  sf anină  de  ramuri până jos   rilor.                             se  gândeau  mai  departe,  căci,  ceea  ce  ar  fi  fi  pvins  ele  măcar  cu  15  ani  în  urmă.
                   Şi-t  cântec  şi  lumină  şi-aşa  e de frum os l  Până  mai  anii  trecuţi,  când vorbiai  cui­  putut  agonisi  azi,  era  menit  să  cadă  a  doua   Resultatul  ia  care  va  ajunge  băncile să­
                                                        va,  că  săteanul  nostru  nu-i  stiângător,  fiind­ zi  în  gura  duşmaniior  şi  aşa  nu  mai  era stă­
                   Iar  brazii  se  deşteaptă,  se  miră  asta  cei,                                                                         teşti  peste  10—15  am,  va  fi  neţâimurit  de
                   Se  bucură  şi  cântă  ca  îngerii  şi  ei.  că  n’are  cine  să-i  îndemne  la  aceasta,  şi  că  pâni  n ci  pe  bunul  n ci  pe  casa  şi  avutul lor.  mare  şi  pentru  săteni  şi  pentru  stat;  căci
                                                        • binele  trebue  făcut  şi  cu  deasila»,  ţi  se spu­  Acum  Că  ţara  noastră  este  aşezată  pe  dară  am  socoti  ca  depunâtori  la  economie
                   Tu  n a i  vezut pădurea,  copile  drag  al  meu,
                                                        nea  într’una  că,  n’are  din  ce  strânge  sau  că  temelii  tari,  şi  la  adăpostul  unei  oştiri  care  un  milion  de  săteni  câte  un  franc  pe  lună,
                   Dar  uite  ce-ţi  trimise  dmir'însa  Dumnezeu.
                                                        bea  tot  ce  are,  şi  d’aci  desnădejde  d’a  mai  a  dovedit  lumei  întregi  bărbăţia  neamului,  până  în  15  ani,  băncile  ar  avea  180.000.000
                   Un  înger  rupse-o  creangă  din  brazii cu fă clii   putea  să-i  punem  pe  calea  sănătoasă.  românul,  poate  a-şi  făuri  un  traiu  bun  şi a-şi  iei.  Auziţi?  adecă  numai  sătenii  noştri  ar
                   Aşa  cum  a  găsit-o,  cu  flori  şi jucării.  • Bate  şi  ţi  se  va  d- schide*  zice  sfânta  mări  prin  muncă  cât  mai  mult  starea  sa.  putea  sâ  aibă  in  mânile  lor  1/3  parte  din da­
                                                        scriptură,  şi  au  bătut  oamenii  pe  bine şi mai   începutul  a  fost  greu,  d’acum  înainte  toria  Statului,  pentru  care  trecem  peste  gra­
                   Departe  într’un  staul  e'n faşe-aeum  /sus,
                   Şi  îngerii,  o,  cite  şi  câte  i au  adus !  cu  osebire  învăţătorii  şi  preoţii,  la  uşile  ini-  lucrurile  se  vor  schimba  şi  pe  zi  ce  merge  niţă,  vagoane  de  aur,  drept  dobândă,  cui?
                                                        mei  sătenilor,  şi  au  început  a  prinde  rădă­  vsdem  cu  mare  bucurie  că  toate  satele  se  Tot  la  oameni  ca  şi  noi,  cari  nu s’au  născut
                   D ar  el  e  bun  şi  ’mparte  la  toţi  câţi  îl  iubesc  __
                                                        cini  sfaturile  de  bună  chibzuială  în  traiu,  ca  întrec  care  mai  de  care  sâ  dea  fi nţă  unei  bogaţi,  dar  cari  au  ajuns  la  bogăţie  numai
                   Tu  vino,  şt  te’nehină,  zi  >Doamne-ţi  mulţime se*.
                                                        astfel  să  înceapă  şi  ei  a  pricepe  folosul  cel  bănci,  punând  fie-care  sătean  câte  puţin  din  prin  traiu  cumpâtat,  punând  la  o  parte  para
                                           O.  Coţbuo.
                                                        mare  al  traiului  cumpătat.              puţinul  ce  are.                         CU  para,  din  prisosul  ce-au  avut.
   1   2   3   4