Page 1 - Activitatea_1903_12_51
P. 1
Anul III. Orăştie, 31 Decemvrie n. 1903. Nr. 51
ĂCIIYIIATEĂ 4 coroane.
INSERT1UNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe */, an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţârani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu sâ îna P e n tru R o m â n ia şi s tr iin it a te
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primtsc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL;
Apare în fiecare Joi.
D r . A u r e l M un tean L a u r i a n B e r c i a n
şi în introducerea legilor aşa numite Tata, pe când băeţelul încă abia muind vârful degetului lor în rachiu şi
Conferenţa preoţească. politice-bisericeşti. sâ ridică pe picioare, din iubire nemăr- atingându-i crudele buze, îl infectează
Conveţuirile ilegale, cari se află ^'iită îi dă cea-ce el are mai plăcut de acest venin.
Mult Onorabilă, Conjerenţă / mai ales în comunele mixte, intole Şi ‘ preţios — pipa — ca băiatul sâu Crescând băiatul mai mărişor, sâ
ranţa organelor din parochii din temere sâ se joace cu ea. Ba uneori îl agrăeşte împărtăşeşte în rând cu ceialalţi mem
Preavenei abilul Consistoriu Archi- ca credincioşii sâ nu treacă la altă ca sâ-i pună şi foc în ea şi aprinsă ga brii din familie la toate ocasiunile de
diecesan, condus de o deosebită în confesiune. ta sâ i-o aducă lui. Băiatul în absenţa beuturi alcoholice, căci, vezi bunule Doam
grijire faţă de poporul, de turma cu tatălui seu, aflându-i pipa, uneori înves
Credinţa deşartă: în neştiinţă. ne, »ca se nu descrească băiatul«, şi
vântătoare, ce ne este nouâ încredin tită cu materialul trebuincios, pune foc apoi, la părinţi le mai vine şi bine, că
Făţărnicia, şi dispreţul, care sâ
ţată spre păstorire, a avut bunăvoinţa în ea şi luându-şi aer, de om în vârstă băiatul ameţit de beuturi îşi face voe
manifestează cu deosebire la pătura po
a decreta spre pertractare în conferen- bărbătească, trage din ea, la început bună, mai şi înjurând. Şi fiind că po
ţele preoţeşti din âst an tema: „Cari porului mai cultă şi situată mai bine mai puţin, după aceea mai mult, până porul nostru, ori de botează, ori de
sunt scăderile cele mai înrădăcinate în materialiceşte, dar lipsită de cultura ce cu încetul sâ deprinde cu fumatul cunună sau înmormântează, ori de face
inimii, în desconsiderarea virtuţii de
popor şi cu cari mijloace s’ar putea în toată splendoarea. un târg, o împăciuire, sau o ispravă de
oparte; ear de alta în remunerarea şi
lucra mai cu efect la delăturarea lor*', Eşind băiatul la uliţă şi conve dai Doamne sau de bucuria prasnicului
preamărirea viţiului. Căci, oare nu sâ
cu a cărei elaborare, pentru confe nind cu soţul seu, care poate nu a cutăruia, fără de a se tracta şi închina
renţa aceasta fiind însărcinat şi eu, şi întâmplă adese-ori, că până când oame avut prilegiu a cunoaşte în felul seu întru pomenirea, ertarea păcatelor sau
meditând, şi luând în privire scăderile nii cei buni pătimesc şi sufer greutăţi şi taina fumatului, cu mare însufleţire îi sănâtatea celor vii şi norocul târgului
asupriri, cei râi şi nedrepţi şi desfrânaţi
şi patimile de cari poporul nostru ro comunică aceluia, isprava de care el e făcut, fără beuturi nu se poate, şi ast
îi vedem strălucind peste alţii?
mân în genere e molipsit, aflu, că după capabil, şi ca acela sâ nu se îndoească fel, fiind-că atari ocasiuni sunt dese la
natura lor, acele sunt unele şi aceleaşi, Neîncrederea şi invidia: în neapli- i-o dovedeşte şi în faptă. Şi fiind că popor şi des împărtăşindu-se şi băiatul,
deşi amâsurat gradului de cultură, re carea din partea celor chemaţi, a legi tutunul se poate căpăta numai pe bani, sâ deprinde cu încetul şi cu această
ferinţelor sociale şi condiţiunilor de traiu lor şi ordinelor în mod conştienţios şi ear băiatul ne fiind capabil de lucru patimă, cu patima beţiei. Apoi cui nu-i
a păturilor poporului, se manifestează drept, şi fără a lua în considerare in spre a câştiga bani, îşi ia refugiul la sunt cunoscute sinistrele urmări, a pa-
în deosebite nuanţe. terese.
alte apucături pâcătoase; la furat, mai timei beţiei? înjurăturile, certele, adul
Considerând deci acestea, aflu ea- Lenea şi necruţarea: în nedeprin- întâiu din casa părintească, după aceea terul, furtul, omorul, aprinderile, târguri
răşi, că causa scăderilor şi patimilor în derea cu lucrul şi cumpâtul, încă din dela vecini şi alţii, astfel din o patimă oneroase şi altele, în cea mai mare
cele mai multe caşuri sâ reduce la ne frageda tinereţă a băieţilor. alunecă în alta. Şi apoi de ce sâ se parte sunt feţii beţiei. însăşi statistica
ştiinţă, la creşterea şi deprinderea rea Luxul, fumatul şi beţia: în capri- părăsească el de această patimă, când criminalitâţilor încă ne dovedeşte, că
din familie şi societate şi la forţa îm ţiile şi dedarea rea din familie şi so vede pe învâţătorul seu, că merge cu în cea mai mare parte acele sunt efec
prejurărilor. cietate. sugarea în gură până în şcoală, pe tul beţiei.
La poporul nostru ca scăderi şi Toate patimele şi scăderile enumâ- preotul seu până la uşa bisericei şi Sftul loan gură de aur încă pati
patimi mult puţin mai înrădăcinate voiu rate, în genere sunt condamnabile, dar rrin comună pe tot omul mai de dai ma beţiei o numeşte „mama pâcatelor“
remarca următoarele: indiferentism re- totuşi, ca cea din urmă, ca patima be Doamne tot fumând. şi cu drept cuvânt, căci omul beţiv ce
ligionar, necercetarea bisericei, conve- ţiei, nici una nu e atât de condamna Tot în felul acesta stă lucrul şi pâcac nu e în stare a comite ?
ţuiri ilegale, credinţa deşartă, făţărni bilă şi îngrijitoare; fiindcă nici una nu cu patima beţiei şi altele.
In urma acestora, pentru paralisa-
cia, dispreţ, neîncrederea, lenea, necru- atentează aşa violent şi necruţător la Este în popor o credinţă greşită rea şi delăturarea acestor scăderi şi
ţarea, lux, invidia, pornire spre procese averea şi vieaţa poporului ca această când susţine, că beuturile alcoholice au patimi, îmi iau voe a propune următoa
costisitoare, jurământ fals, furt, fumatul pătimă, care în timpul din urmă a în menire de a aţîţa pufta de mâncare şi rele mijloace de remediu şi anume:
şi beţia. ceput a se generalisa, chiar şi la pă a întări organismul omului, pe când e a) Propunerea şi învâţarea mai te
Şi când am accentuat, că causa tura aşa numit »Sex frumos«. Această constatat, că acelea tâmpesc pofta de meinic a dogmelor şi doctrinelor bise
scăderilor şi patimilor se reduc în mare patimă omoară nu numai trupul, ci şi mâncare şi slăbesc organismul; căci ricei noastre.
parte la neştiinţă, la creşterea şi de sufletul, şi tocmai pentru aceea sftul dacă cercetăm mai deuproape pe cei b) Provederea bisericilor noastre, un
prinderea rea din familie şi societate şi apostol Pavel în cartea sa cătră Co- ce sâ îndeletnicesc des cu consumarea de nu se pot înfiinţa coruri bisericeşti,
la forţa împrejurărilor, totodată am in- rinteni zice, că «beţivii nu vor moşteni
de beuturi alcoholice, vom afla că toc batâr cu cântăreţi, cari sâ poseadă da
digitat şi isvorul acestora, căci cerce- împărăţia lui D-zeu«. mai aceia mănâncă mai puţin. rul de a cânta bine şi plăcut; fiindcă
tându-1 în acestea îl vom afla. Pentru ca se dovedesc cum fami Astfel, părinţii de familie, călăriţi ştiut este, că toată sublimitatea şi tar-
Aşa d. e. indiferentismul religionar lia infiltrează aceste rele scăderi în ge- pe această credinţă greşită, pe mitite mecul serviciului divin, în biserica noa
în necunoaşterea doctrinelor noastre bi neraţiune mă mărginesc a arăta numai lul şi nevinovatul lor fât, încă pe când stră, constă în măestria de a şti preda
sericeşti, in desele frecări proselitistice cu următoarele expuneri: sâ află în fâşie, la nunta botezului lui, pe acestea.
FOIŞOARA In chestia băncilor săteşti. zis'o un mare iscusit în ale legilor şi că »cei aibă adunaţi Ia banca salului o sumă de
Obiceiurile sunt mai tari ca legile, a
Când vom ajunge ca fie-care sătean sâ
chemaţi sâ facă legi poporului, vor face legi bani, şi când acea sumă îi va aduce o do
Ministerul învâţăturei, vâzend că săbnii rele, dacă nu vor ţinea samă şi de obiceiuri bândă din care sâ se folosească ; când prin
POMUL CRĂCIUNULUI
au început a prinde Ia inimă gustul de a şi nu vor pune frîu celor rele». sporirea avutului sâu, săteanul va putea munci
strânge şi a economisi cât de puţin din avu Românul, fie dela sat, fie dela oraş, a bine pământul; când va avea vite multe cei
Tu n’ai vhut pădurea, copile drag al meu —
tul lor, a hotărât ca băncile săteşti, înteme căpătat, s ht poate de vremuri, râul obiceiu auresc pung i , când casa îi va fi casă cu soare
Pădurea iarna doarme, c'aşa vrea Dumnezeu.
iate până acum şi cele cari vor mai lua d’a fi risipitor al avutului sâu, iar când nu şi nu bordeiu, când în pământul sâu va fur
Şi numai câte-un vtscol o bate une-ori, fi nţă de acum înainte, sâ fie îngrădite prin mai are ce cheltui, aleargă la împrumut cu nica paseiile aducâtoare de belşug, când pe
Ea pl&nge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori. reguli sănătoase sfinţite prin lege. In »Albina» camătă. cel mai mic locuşor al casei va avea de
s’a scris mult cu privire la băncile săteşti şi Ziseiu, că poate a fost silit de vremuri toate sămănat, când cu toţii, părinţi şi fe
Şi tace-apoi şi-adoarme când viscolele pier.
In noaptea asta insă vin îngerii din cer s’a arătat fel de fel de chipuri de cum ar la asta şi a fost îritr’adevâr silit, căci : stră ciori, vor fi bine hrăniţi, îmbrăcaţi, atunci, şi
trebui întemeiate şi aşezate. In rândurile de moşii noştri, vreme de veacuri au fost hărţu numai atunci, săteanul, şi dimpreună cu el
Şi sboară ’ncet de-alungul pădurilor de brad,
mai la vale, nu mă ating de <hpul aşezării iţi de fii de fel de neamuri barbare, aşa că noi toţi, vom face ochii mari de tot şi vom
Şi cântă ’ncet; şi mere şi flori din sîn le cad.
lor, ci de rostul economiei şi al împrumutu tiătnd de f-zi pe mâne, cu frica în sin, nu zi' e : ce minunate sunt băncile şi ce bine ar
Iar florile sf anină de ramuri până jos rilor. se gândeau mai departe, căci, ceea ce ar fi fi pvins ele măcar cu 15 ani în urmă.
Şi-t cântec şi lumină şi-aşa e de frum os l Până mai anii trecuţi, când vorbiai cui putut agonisi azi, era menit să cadă a doua Resultatul ia care va ajunge băncile să
va, că săteanul nostru nu-i stiângător, fiind zi în gura duşmaniior şi aşa nu mai era stă
Iar brazii se deşteaptă, se miră asta cei, teşti peste 10—15 am, va fi neţâimurit de
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei. că n’are cine să-i îndemne la aceasta, şi că pâni n ci pe bunul n ci pe casa şi avutul lor. mare şi pentru săteni şi pentru stat; căci
• binele trebue făcut şi cu deasila», ţi se spu Acum Că ţara noastră este aşezată pe dară am socoti ca depunâtori la economie
Tu n a i vezut pădurea, copile drag al meu,
nea într’una că, n’are din ce strânge sau că temelii tari, şi la adăpostul unei oştiri care un milion de săteni câte un franc pe lună,
Dar uite ce-ţi trimise dmir'însa Dumnezeu.
bea tot ce are, şi d’aci desnădejde d’a mai a dovedit lumei întregi bărbăţia neamului, până în 15 ani, băncile ar avea 180.000.000
Un înger rupse-o creangă din brazii cu fă clii putea să-i punem pe calea sănătoasă. românul, poate a-şi făuri un traiu bun şi a-şi iei. Auziţi? adecă numai sătenii noştri ar
Aşa cum a găsit-o, cu flori şi jucării. • Bate şi ţi se va d- schide* zice sfânta mări prin muncă cât mai mult starea sa. putea sâ aibă in mânile lor 1/3 parte din da
scriptură, şi au bătut oamenii pe bine şi mai începutul a fost greu, d’acum înainte toria Statului, pentru care trecem peste gra
Departe într’un staul e'n faşe-aeum /sus,
Şi îngerii, o, cite şi câte i au adus ! cu osebire învăţătorii şi preoţii, la uşile ini- lucrurile se vor schimba şi pe zi ce merge niţă, vagoane de aur, drept dobândă, cui?
mei sătenilor, şi au început a prinde rădă vsdem cu mare bucurie că toate satele se Tot la oameni ca şi noi, cari nu s’au născut
D ar el e bun şi ’mparte la toţi câţi îl iubesc __
cini sfaturile de bună chibzuială în traiu, ca întrec care mai de care sâ dea fi nţă unei bogaţi, dar cari au ajuns la bogăţie numai
Tu vino, şt te’nehină, zi >Doamne-ţi mulţime se*.
astfel să înceapă şi ei a pricepe folosul cel bănci, punând fie-care sătean câte puţin din prin traiu cumpâtat, punând la o parte para
O. Coţbuo.
mare al traiului cumpătat. puţinul ce are. CU para, din prisosul ce-au avut.