Page 2 - Activitatea_1903_12_51
P. 2

A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  51
                Pag-  2.
                                                                                                        »Archimandritul  Musta  cere  ca  proec-  ca  operat  al  ei,  şi  a  propus  primirea  lor  ca
                c)  Cuvântarea  cuvântului  lui  D-zeu |   a  început  a  cârti  contra preotului, arun-   tul  de  regulare  amănunţ tă  să  se  transpună  normă  peniru  întreagă  mitropolia».
              la  toate  ocasiunile.                    cându-i  în  faţă,  câte  şi  mai  câte  şi  că
                                                        nu  e  vrednic  a-i  apăra  de  greutăţi,  ca   Cons;storului  mitropolitan,  ca  acela  să-'l  stu-   «Ce  e  drept,  comisiunea  şcolară  con-
                d)  Serviciul  divin,  sâ  se  sâvîrşească                                         d eze,  revadă  şi  presinte  spre  aplicare  defi-^  gresuală  a  pus  o  mică  introducere  fi  un  mic
                                                        bună-oară  preotul  N.  din  comuna  N.
              cu  toată  evlavia  şi  modestia.                                                    nitivă,  laudă  altcum  comisia  pentru  zelul  cu  sfîrşit  şi  în  acel  mod  a  presentat  congresu­
                                                        care  nu  şi-a  împlinit  datorinţa.
                e)  Bisericile sâ  fie  provezute cu  ziţuri,                                      care  a  compus  şi  adunat materialul  de  lipsă»   lui  normele  statorite  în  archidiecesă  la  înce­
                                                           m) Sâ  se  ţină  cu  poporul  prelegeri  şi
              pentru  ca  cei  mai  înaintaţi  în  vîrstă,                                                                                    putul  anului  1899».
                                                        a-i îndemna  cu  deosebire  pe  cei-ce sunt     Referentul  Ciorogariu  insistă  să  nu  să
              cei  bolnăvicioşi,  debili  şi  neputincioşi                                                                                         «Congresul  să  vede  că  nu  a  fost  din
                                                        lipsiţi  de  avere  a  se  ocupa  cu  stupă-   detragă  comisiunilor  dreptul  de  a  presenta
              sâ  afle  loc  de  şâzut.                                                                                                       destul  instruat  despre  aceea,  că  proiectul  de
                                                        ritul  şi  industria  de  casă  mai  intensiv   congresului  şi  propuneri  independente«.
                {)  Traficul  cu  lumini,  tămâe,  smirnă,                                                                                    normativ  al  comisiunei  şcolare  din  sinul  con-
                                                        şi  a  îmbrăţoşa  industria  mai  cu  căldură   »Punându-să  la  vot  propunerile,  să  pri­
              untdelemn  şi  altele,  sub  durata  servi­                                                                                     grt sului este  operatul  Consistorului  Archidie­
                                                           n) Preoţii,  învăţătorii  şi  fruntaşii  po­  meşte  propunerea  dlui  Musta,  ca  să  se  ia
              ciului  divin,  sâ  fie  interzise.                                                                                            cesan,  deoare-ce  cu  cuvinte  bine  alese  prin
                                                        porului  să  premeargă  cu  exemple  bune   spre  ştiie  raportul  Consistorului  mitropolitan
                g)  Desele  eşiri şi  intrări,  ce  pe  unele                                                                                 rostul  Prea  Cuvioşiei  Sale  domnului  archi-
                                                        şi  să  se  reţină  dela  beuturi  spirtoase şi   despre  catechisare,  iar  operatul  special  al co-
              locuri  se  obiclnuesc  în  decursul  servi­                                                                                    mandrit  Filaret  Musta  a  lăudat  zelul,  munca
                                                        alte  deprinderi  rele,  aducâudu şi  aminte   misiunei  şcolare  să  se derive consistorului mi­
              ciului,  asemenea  sâ  se  interzică.                                                                                           şi  aptitudinile  de  specialitate  ale  comisiunei
                                                        de  cuvintele  Sf.  Apostol  Pavel scrise în   tropolitan  spre  folosire  la  o  regulare  defini­
                h)  Pe  cei  ce  trăesc  şi  convieţuesc                                           tivă».  —  Atât  »Bis.  şi  Şcoala»  redigiată  de   şcolare,  care  în  scurt  timp  a  presentat  un
                                                        cartea  sa  I.  câtră  Corinteni  »A u  nu
              ilegal  a-i  mustra  chiar  şi  cu  periclu  de                                      V.  Mangra  ortacul  lui  Ciorogariu.      asemenea  operat,  operatul  însă  l-a  derivat
                                                        ştiţi  că  aluat  puţin   dospeşte  toată                                             consistorului  metiopolitan  spre  al  comunica
              a  aţîţa  ură  şi  mânie  asupra-ne, precum   frământătura«  adecă  un  simplu  exem­     »Tribuna  Poporului«  organul  ofi­
              a  iâcut  şi  sft.  Ioan  Botezătorul,  care,                                                                                   consistoriilor  îparchiale,  ca  acelea  să  pună
                                                         plu  rău  strică  pe  mulţi.              cios  al  adunăturii  de  amici  plagiatori   în practică  ceea-ce  să  potriveşte  cu  împreju­
              aprins  de  zel  sfânt,  cu  penelul  vieţii  nu
                                                              Bă c â i n ţ i ,   la  10  Noemvrie  1:03.  merge  mai  departe  şi  îl  tămăiează  şi   rările  din  parochii,  şi  apoi  la  timpul său des­
              s’a  temut  a  mustra  chiar  şi  pe  Irod  cel
                                                                                                   ridică  pe  Roman  Ciorogariu  pentru      pre  cele  experiate  să  facă  raport».
              crud,  pentru  o  asemenea  fărădelege.                          Nicolau  Maniu,     academica-’i  (!)  referadă  până  la  al şep-
              Pe  cei ce  convieţuesc  ilegal, dacă  voesc                          paroch.   3                                                    > Un  vestmânt frumos, chiar  străin fiind
                                                                                                   telea cer scriind în Nr.  192  următoarele:
              a  trece  dela  altă  confesiune  la  a  noas­                                                                                  el,  împodobeşte pe  om*  adaugă  mai  la  vale
                                                                                                        «Dacă  a  fost  câte  un  moment înălţător  ironice  «Telegraful  Român*.
              tră,  sâ  nu  fie  primiţi  în  sinul  bisericei
              noastre,  până  nu  se  va  lăpăda  de  a-   Respuns  dlui  Goldiş.                  [adecă  la  congres] şi  acela  să  datoreşte  ami­  Dar  cel  mai  clasic  document  dat
              ceastâ  fărădelege.                                                                  cilor  noştri  aradani,  dintre  cari  Dr.  N.  Oncu   în  cestiunea  aceasta  este  decisul  Con­
                                                                                                   şi  R.  Ciorogariu  s’au  distins  prin  referade  ţi­  sistorului  mitropolitan  luat  în  şedinţa
                   Sâ  fie  lipsiţi  de  împărtăşirea  unor                 ii.                    nute  pe  un  nivel  adevărat  academic.  înşişi   din  14  Noemvrie  1900.  In  acest  act
              servicii.                                       Precum  unii  călugări  din  diecesa  Preacuvioşiile  lor,  cari  au  combătut  de  altfel
                                                                                                                                              trimis  la  toate  Consistoarele  eparchiale
                 i)  Din  cărţile  noastre  rituale  sâ  se  noastră  sunt  certaţi  cu  morala,  aşa este  îndeosebi  propunerile  dlui  Ciorogariu,  s’au
                                                                                                                                              şi  sosit  la  Consistorul  nostru  în  14  De­
              emită  acele  molitve,  al  căror  conţinut  dnul  Laczi  Goldiş  certat  cu— istoria.  simţit  datori  sâ-i  aducă  laude  în  plenul  con­  cemvrie  cetim:
              se  pare  mai  mult  a  întări  decât  a  de-   D-Sa  voind  sâ  se  apere  faţă  de  gresului».                                     » /«   congresul  ţinut  ist-an,  rapor­
              lătura  credinţa  deşartă  din  popor;  pre­  basata  acusă,  că  a  plagiat  manualele    «Cuvântarea  D-sa!e  caldă  şi  plină  de   tând Consistorul metropolitan,  că  o  re­
              cum  sunt  abunăoară  «blăstâmul  Mare­    de  istorie  ne  spune  că:  »aceiaş  soarte  argumente,  pe  cari  numai  un  bărbat  de
              lui  Vasilie«  din  molitvelnic  şi  din  unele   (a  fost  adecă  timbrat  ca  plagiator)  a  şcoală  consumat  le  ştie  fixa,  este  ascultată   gulare  uniformă  a  catechisării  la  in­
              cărţi  rituale  din  regatul  român,  cari  se   trebuit  să  o  îndure şi Roman Ciorogar«.  de  congres  cu   deosebită  luare-aminte  şi   stitute  străine  întâmpină  greutăţi  neîn­
                                                                                                                                              vinse  din  causa  insuficienţii  mijloace­
              folosesc  şi  pe  aici  şi  unde  asemenea                                           dacă  nu  intreveneau  archimandriţii  jaluzi  (?)
                                                              Rău  serviciu  a  făcut  dnul  Laczi                                            lor  pentru  dotarea  caticheţilor,  —   co­
              se  află  motive  pentru  friguri  şi  alte                                          (auziI)  ca  totul  să  treacă  prin consistorul me­
                                                         Goldiş  amicului  său  Romi,  pentru-că                                              misiunea  şcolară  a  congresului  rapor­
              soiuri  de  morburi.                       în  faţa  acestei  afirmaţiuni,  precum  în   tropolitan,  toate  propunerile  erau  să  fie  pri­  tor  Romul  Ciorogariu  aflând  între  ac­
                 1)  Legea  şi  ordinile  sâ  fie  aplicate   numărul  trecut  am  documentat,  că  pă­  mite  en  bloc,  atât  de  mult  dnul  Ciorogariu   tele  presentate  congresului  cerculariul
              deopotrivă,  căci  nimic  nu  dărăpăneazâ   rintele  V.  Mangra  a  plagiat  pastorala   captivase  pe  toţi».                  Consistorului  Archidiecesan  din  14  Ia­
              mai  mult  încrederea  faţa  de  popor,  de­  răposatului  episcop  Goldiş  de  astădată   Astfel  de  laude  numai  »Tribuna  nuarie  i8gg  Nr.  gg6j/ i8g8  esmis  în
              cât  neaplicarea  acestora  şi  nimic  nu   vom  documenta  că  Roman  Ciorogariu  Poporului«  îi  putea aduce.  Dnul  Cioro­ afacerea  catechisării  în  urma  conclusu­
               pune  mai  curând  în  conflict  pe  popor   nu  numai  a  plagiat  planul de  regulare,  gariu  om  al  aparenţelor  însă  nici  după  lui  Consistorului  metropolitan  din  12
               cu  preoţii  sâi,  decât  aceasta.        al  cathechisării  cu  care  s’a  presentat  aceste  laude  n’a  avut  modestia  a-le  Noemvrie  i8g j  Nr.  334.,  comunicat  tu­
                    Ca  drept  exemplu  servească  ur­ înaintea  congresului  din  1900  dintr’un  declina  dela  sine.  Dar  pe  laurii  ieftini  turor  Consistoarelor,  —   CL  C O pidt  acel
               mătorul  cas:                             circulariu  al  consistorului  Archidiecesan  cu cari îl  încununa  »Tribuna  Poporului*  cerculariu  şi  l-a  presentat  în  congres ‘
                                                         dar  a  sedus  însuşi  Congresul  naţionai-  peatru  referada  şterpelită  nu  mult  a  ca  operatul  său  propriu«.
                    Este  ştiut,  că  prin  articolul  de  le­
               ge  XXVI.  din  anul  1893  s’a  impus  ur­  bisericesc  presentând  piujţti-  respectiv  putut  dlui  Ciorogariu  să se  odichnească   »/#   decursul  dis cuţlunii  asupra
                                                         diept  operat  propriu.  '        '        cu  răsfăţ,  căci  revenid  «Telegraful  Ro­
               carea  salarului  tuturor  învâţâtorilor  la                                                                                   aceluia,  unii  membrii  ai  congresului
                                                              Dar  ca  să  nu  ni-să  impute,  c&.ba   mân*  în  Nr.  140  din  acelaş  an (1900)   au  constatat  cu  multă  satisfacţie,  cu
               minimul  de  300  fl.  v.  a.  Organele, res­
                                                         tem  câmpii  ca  dnul  Goldiş,  să  răsfoim  asupra  cestiunei  scrie:
               pective  preoţii  cei  mai  conştienţioşi  din                                                                                 recunoştinţă  şi  laudă  zelul,  munca  şi
                                                         puţin  jurnalele  din  1900  şi  să  vedem      «In  congresul  din  anul  acesta  s’a  pre­ aptitudinile  de  specialitate  ale  eomisi-
               comune,  ca  sâ  satisfacă  legii  deoparte;
               ear  de  alta  sâ  nu  se  facă  culpabili,  cu   ce  ne  relatează  despre  această  cioro-  sentat  un  raport  detaiat  al  Consistorului  mi­ nnei  şcolare,  creztnd  că  au  de  a  face
               nespusă  greutate,  la  primul  signal,  s’au   gărească  referadă.                  tropolitan  în  cestiunea  catechisării.  cu  operatul aceleia,  ear congresul aflând,  j
               silit  a  satisface  legii  aceleia.  Alţii  însă,   »Biserica  şi  Şcoala*  redactată  de   «Consistorul  mitropolitan între  altele  a  că  nu  e  consult  a  vota  un  operat  co­
               până  acum,  timp  de  10  ani  au  îndru   V.  Mangra  scrie :                      promovat  la  congres  deodată  cu  raportul  dificator  fără  ascultarea  Consistorului
               gat-o  şi  o  mai  îndrugă  bunul  D-zeu         «Actlaş  referent, Ciorogariu, raportează   Consistorului  nostru  archidiecesan  şi  cercula-  metropolitan  şi  a  consistoarelor  epar­
               ştie  numai  până  când,  stăruind  a  ră­  cu  privire  !a  starea  catechisării  elevilor  orto-   rul  din  Ianuarie  1899  în  care  s’a regulat mai  chiale,  prin  conclusul  Nr.  84  a  deri­
               mânea  tot  pe  lângă  salarul  antilegal  doxi  dela  şcoalele străine şi  propune:«  «Con-   îndetaiu  catechisarea  elevilor  gr.-or.  în  şcoa­ vat  proectul  de  regulament,  care  să cre­
                                                                                                    lele  străine  de  pe  teritorul  archidiecesei».  dea  că  e  al  comisiunei  şcolare  la  Con­
                    Poporul  neştiutor  de  lege,  văzând,   sistoarele  să  îndatorează  a  provedea  cu  ca-   «Comisiunea  şcolară  din  sinul  congresului  a  sistorul  metropolitan «.
               că  cea-ce  la  ei,  nu  s’a  putut,  la alţii  se   techeţi  toate  şcoalele  străme  unde  sunt  elevi                             »Afacerea  fără  îndoeală  primea
               poate,  şi  că  legea  numai  pentru  unii  e   de  ai  noştri,  şi  totodată  să  iee  măsuri  ca   luat  din  actele  promovate  la  congres  cercu-
                                                                                                    larul  consistorului  archidiecesan,  a  acceptat  altă  soluţiune,  dacă  referentul  comisi­
               lege;  ear  pentru  alţii  nu,  —   socotind   catechisarea  să  se  ţină  în  toată  regula  după   întru  toate  cele  16  puncte,  în  cari  s’a  normat  unei  ar fi  informat  congresul,  că  pro­
               zelul  drept  o  apucătură  răutăcioasă nu­  următoarea  normă;»  «Urmează  16 puncte cu­  catechisarea  aici în archidiecesă, le-a  presentat ectul  de  regulament  e  scos  din  actele
               mai  de  a  stoarce dela ei salar mai  mare,  prinzând  disposiţiunile  necesare,
                                                                                                         Dar  să  venim  la  băncile  săteşti :  dacă  întregului  popor  pe  cari  le-a  dus  uşor  în
                                                               Ştiu,  că  în  legea  băncilor  săteşti,  s’au
                    Dar  dacă  şi  orăşenii  se  vor  lăpăda  de
                                                          pus  îngrădeli  împrumuturilor,  dar  iarăşi  mai   ţara  noastră  trece  de  o  bucată de vreme prin  spate.  Azi  săteanul  Francez,  are  în  lada  lui
               risipă  şi  vor  fi  mai  strângători î  Atunci n’am
                                                          ştiu  că  şi  în  legea  casei  de  economie  a  mi­  nevoi  mari,  pricina  a  fost  tot  lipsa  de  avere  hârtii  de  bani  de-ale  Statului  dela  cari  din  3
               mai  vedea  oraşele  noastre  pline  de  slugi  şi
                                                          litarilor,  s’au  pus  îngrădeli  d’a  nu  se  împru­  a  poporului  nostru,  care,  de  curând  trezit  în  3  luni,  primeşte  dobânda.
               argaţi  străini,  cari  au  stiâns  milioane  (1),  iar                                                                              Când  băncile  noastre  săteşti, vor ajunge
                                                          muta  decât  la  nevoe  mare;  totuşi,  când  e   din  nenorocirile  şi  întunerecul  trecutului,  a
               stăpânii  lor  datori  vânduţi  ;  n’am  mai  vtdea                                                                             la  o  desăvârşită  înflorire,  va  putea  şi  sătea­
                                                          vorba  de  împrumut,  apoi  se  găseşte  de omul   trebuit  să  cate  a  se  pune  în  grabă  de  rînd
               cum  împrejurul  nostru  se îmbogăţesc  străinii,                                                                               nul  nostiu  să  cumpere  hârtii  d’ale  statului
                                                          iscusit,  atâtea  nevoi,  în  cât  împrumutprile   cu  popoarele  luminate  şi  pentru asta a trebuit
               iar  noi  sărăcim  în  ţară  bogată, ci  din potrivă,                                                                           nostru,  şi  a  primi  el  dobânda  în  loc  de  a  o
                                                          s’au  făcut  şi  se  fac  mereu,  fără  niciocasnă;   cheltueli  cu  întemeierea  şi  zdrea  statului,
               am  umplea  lăzile  noastre  cu  hârtiile  statului                                                                             trimite  peste  gran ţă.
                                                          şi  ce  e  mai  rău,  multe  din  ele  fără nevoe  ci   apoi  cu  înzestrarea  lui  cu  şcoli  frumoase
               nostru,  iar  nu  pe  ale  altora.                                                   pentru  popor,  drumuri  de  fier  cari  se  dură   Tot  a  a,  cu  încetul  vom  putea  ajunge
                                                          numai  aşa  pentru  cheltueli  cari  se  pot  face
                    Dar,  pentru  ca  să  putem  ajunge  Ia  aşa                                                                               ca  pr n  mijlocirea  băncilor  săte-ti,  să  putem
                                                          şi  din  leafă,  dacă  este  chibzuială  şi  socoteală   pânea  mănosului  nostm  pământ  peste  mări
               frumoasă  stare,  se  cere,  ca  atât  cei  chemaţi                                  şi  ţări,  cheltueli  cu  ţinerea  unei  puternici   închega  mici  meşteşuguri  şi  ch ar  negustorii
               cu  conducerea  şi  cu  paza  băncilor,  cum  şi   în  traiu.                                                                   la  sate,  cu  cari  sătenii  să  se  poată  îndelet­
                                                               Lucrul  e  rău,  căci  banca  oficerilor,  a   oştiri  cu  tot  ce-i  trebue  pentru  un  cas  de
               dela  fie-care  sătean  depunător:  sgârcenie  la                                                                               nici  in  timpul  iernei  şi  aşa  să  crească  tot
                                                          izbutit  în  adevăr  să  strângă  din  depuneri  la   răsboiu  şi  alte  multe  nevoi.  Pentru  toate  as­
               împrumuturi  şi  mână  spartă  la  economie.                                                                                    mai  mult  bogăţia  ţărei ;  dar despre  asta  voiu
                                                          economie,  peste  1.500.000  lei,  în  trei  ani;   tea  au  trebuit  bani  în  pripă  şi  i-am  împru­
                     Împrumuturile,  să  nu  se dea  decât pen­                                                                                scrie  cu  de-amănnntul  altă  dată.
                                                          dar  la  ce  folos  dacă  toţi  banii  i-a  împrumu­  mutat  d’atară.  Acum  să-’şi  dea  fie-care sama,
                tru  nevoi  bine-cuvântate,  cari  în  urma  fac                                                                                                         Căpitan  S.  Leonte
                                                          tat  tot  oficerilor?  In  aşa  ch p,  mai  rău  te   cât  folos  şi  câtă  fericire,  ar  fi  fost  pe  ţara
                să  crească  avutul  săteanului  şi  anume:  cum­                                    noastră,  dacă  singură  ar  fi  fost  în  stare  să
                părarea  de  seminţe  alese, închiderea ori cum­  strici  decât  te  dregi ;  100  lei  economie  şi
                                                          90  datorie I  Nu-i  socoteală.  Şi  mai  rău  încă,   dea  cu  dobândă  Statului,  banii  trebuincioşi ?
                părarea  de  maşini  acolo  unde  munca  nu  se                                           Se  ştie  că  una  din  ţările  cele  mai  bo­
                poate face bine  şi  spornic cu  vite; cumpărarea   căci  militarii  văzând  că  la  banca  asta  se
                                                          strâng  bani  mulţi,  îi  au  prins  grija  de ei, aşa   gate  este  Francia.  Şi  de  ce?  Ftind-câ  să­
                de pământ sau luarea cu arândă  dela  stat; cum­                                                                                     » Târziu  e  ah!  de  tot  târziu ;
                                                          câ  doresc,  a  li-se  mai  mări  dieptul  la  îm­  teanul  Francez,  e  un  stiângător  aprig  fără
                părări  de  locuri  ori  zidiri  de  case;  cu  un                                                                                   Şi  zis-a  c'a  veni  de  vreme*.
                                                          prumut  şi  în  loc  de  leafa  pe  trei  luni,  plă­  ca  să  ducă  tiaiu  sgârcit,  dimpotrivă  casa  lui
                cuvânt  numai  şi  numai  pentru  scopuri  cari                                                                                      —   Prin  străzi  înguste  vântul geme
                                                          tită  în  12  rate,  cum  au  drept  az;,  să  aibă   e  plină  de  toate.  Bogăţia  săteanului  Francez,
                aduc  o  dobândă  sau  folos  banului.                                               a  mântuit  ţara,  la  1870,  căci  în  urma  răsbo-   Şi prin  ogeaguri  a  pustiu.
                     Să  nu  se  împrumute  bani  pentru  pe­  dreptul  să  se  împrumute  cu  leafa  pe  şase   iului  nenorocit,  au  trebuit  ţărei  miliarde,  ca   »Aud  un  pas,  el  a  sosit.
                treceri  la  nunţi,  botezuri,  ori  alte  chelfueli   luni  şi  mai  mult.  Frumos  de  tot I                                       Să  sting  lumina,  să  nu  vadă,
                                                                De  aceea,  nu  e  rău  să  se  bage  de  sa­  să  plătească  despăgubire  vrăjmaşilor,  şi  1n
                lără  rost,  cum  e  obiceiul  multora.                                              mai  puţin  de  10  ani  au  putut să le  plătească,   Cam  fost  a  temerilor  pradă
                                                           mă  şi  la  Casa  corpului  învăţătoresc,  care  a
                     1;  Slugile  din  ţara  noastră  au  2,410.929  lei                             fie  prin  împrumuturi,  făcute  Statului,  de  că-   Şi  toată  noaptea  n’am  dormit«.
                                                           luat  fiinţă,  şi  să se  pună  îngrâdeală  şi  sgâr­
                la  Casa  de  Economie,  deosebit  de  ce  trimit  acasă.                            tră  sâteni  în  parte,  fie  prin  dări  grele  puas
                                                           cenie  la  darea  împrumuturilor.
                (Monitorul  oficial  Nr.  182,  pag,  6.291/1902.
   1   2   3   4