Page 3 - Activitatea_1903_12_51
P. 3

Nrul  51                                                                  A C T I V I T A T E A                                                             Pag-  3.

           Consistorului  mitrobditati,  şi  nu  6 pămătuf  de  bumbac,  muiat  în  »apă oxi­         Corul  blsericei  gr.-or.  rom.  din  în  care  se  publică  câte-va  piese  alese,
           elaboratul  comisiunei  şcolare            genată»,  îndoită  cu  »apă  boricată*,  de   Deva  Invită  la  concertul  împreunat  cu  pro-  anecdote,  glume  şi  poveţe.
           congresuale,  ci  e  operatul  Consîs-  la  farmacie.  Baia  de  picioare  cu  muş­  ducţiune  teatrală  ce  se  va  ţinea  Vineri  la  26   Conţinutul  » Călindarului  Pluga­
           rutui  Archidiecesan«                      tar  sau  cu  sare,  uşurează  durerea  la   Dec.  v.  (8  Ian.  n.  a  doua  zi  de  Crăciun)  în   rului«  este  următorul:
                Eată  cile  Go'.diş,  că  grave  şi  reale   cap.  Dacă  copilul  s’a umflat,  trebue  să i   sala  «Redout»  din  Deva.  Comitetul  arangia-   In  frunte  se  află  o  ilustraţie:  (Ora­
                                                      facem  2 — 3  băi  calde  pe  zi,  şi  ceaiuri   tor.  Preţurile  de  intrare,  de  persoană:  loc  I.
           ^emeiuri  au  avut  cei  cari  pe  cuviosul                                                                                     şul  Braşov).  Urmează  cronologia  anului
                                                      de  floare  de  soc,  sau  de  mătase  de   2  cor.;'  loc  II  1  cor.  40  fii.;  loc  III.  1  cor;
           Ciorogariu  1 au  inferat  cu  pecetea  ru­                                                                                     1904.  —   Regentul  anului.  —   Sărbă­
           şinoasă  a  plagierii.  Cele  scrise  mai  sus   pupuşoiu,  sau  de  rădăcini  de  pătrun­  Partere  80  fii.;  Galerie  50  fii.  începutul  pre­  torile  şi  alte  zile  schimbătoare.  —   Cal­
           nu  atât  D-tale,  căci  trebueşte  să ţi  cu­  jei  sau  de  boabe  de  enupere,  să-’l  fe­  cis  la  7*/a  ore  s;ara.  Venitul  curat  este  des­  culul  sărbătorilor  mai  mari.  —   Postu­
           noşti  bine  pe  nedespărţitul  ortac  şi   rim  de  răceală  şi  mâncare  numai  lapte.  tinat  pentru  ridicarea  turnului  la  bis.  gr.-or.   rile  la  răsăriteni.  —   Caracterul  anului
           amic  de  principii  în  ale  lucrărilor  sti-   Cum  să  ne  ferim  de  scarlatină?  din  Deva.  NB.  Suprasolvirile  marinimoase  se   1904.  —   Urmează  partea  strict  calen­
           lare  (vorba  e  doar  cine  să  aseamănă       Scarlatina  este  o  boală  molipsi­  vor  prim)  cu  mulţumită  şi  se  vor  cuita  pe   daristică:  cele  12  luni  ale  anului,  la
           să  adună),  ci  le  scriem  pentru  publicul  toare  şi  cere foarte  multe îngrijiri; ori ce   cale  ziaristică.              fie-care  lună  dându-se  sfaturi  asupra
           cetitor,  pe  care  D-ta  voeşti  al  induce  persoană  care  îngrijeşte  de  un  scarla-             Program:                  lucrărilor,  ce  are  se  le  facă  economul,
           în  eroare  şi  ai  abate  intenţiunea  dela  tinos,  trebue  să  se  spele pe  mâni adese­  I.  G.  Dima:  «O  ce  veste  minunată»   care  ţine  să-şi  poarte  economia  după
           Dta  arătându-te  asemenea Ciorogariului  ori,  mai  cu  seamă  înaintea  mesei.  Nu   colindă  pentru  cor bărb.  2.  Două  cântări  pen­  toate  cerinţele.  —   Urmează  genealogia
                                                                                                 tru  cor  mixt:  a.)  T.  Popoviciu:  «Foie  verde
           târît  pe  nedreptul,  din  ură  şi  răsbu-  va  mânca  nici-odată  în  camera  bolna­                                          domnitorilor  din  Europa.  —   Taxele
                                                                                                 pup  de  crin»,  b.)  G.  Dima:  «Mândruliţă  de
           nare...  Dar  cu  un  Ciorogariu  necum  în-  vului.  Lingurile,  ceşcile,  paharele,  farfu-                                   telegramelor  şi  poştale.  —   Taxele  pen­
            văli  dar  nici  cârpi  nu  te  poţi.  Nu  ştim  riele  cari  au  servit  la  bolnav,  se  vor   denrtult«.  3.  I.  Diirner:  «Furtuna*  pentru  cor   tru  epistole.  —   Taxele  pentru  pachete
           de  ce  să  ne  mirăm  mai  mult  de teme­ curăţl  imediat  după  întrebuinţare  cu   bărb.                                     şi  pentru  porto tarif  după  greutate.  In
           ritatea  omului-câlugăr  numit  Ciorogariu,  apă  fiartă.                                  II.  «Pictorul  fără  voie»  comedie într’un   partea  aceasta  se  dau  număroase  indi-
                                                                                                 act  de  A.  Popp.  «Ţiganul  şi  ursoaica*mono-
           care  a  căutat,  ca  prin  producte  străine   Toate  hainele,  rufele  şi  obiectele                                          caţiuni  cu  privire  la  regulele  de  obser­
            să  seducă  congresul dându-le înfăţişarea   din  casa  unui  scarlatinos,  vor  trebui,   log  de  Th.  Speranţă,  predat  de  dl  Ioan  Şil-   vat  la  trimiterile  de  scrisori,  bani  şi
           ca  fiind  ale  sale  proprii,  sau  de  teme­  după  terminarea  boalei,  spălate,  opărite   ler,  înv.  «Dragoste  copilărească»   comedie   pachete.  —   In  rubrica  timbre  şi  taxe
            ritatea  dlui  Goldiş,  care  vrea  să-l  scuze.  sau  arse,  iar  odaia  văruită  şi  desinfec-   intr’un  act  de  Murai  loc.  de  Dr.  1.  Sigiescu.   se  arată,  ce  anume  timbre  şi  taxe  să
                                                                                                 După  producţiune  urmează  dans.
                 Te  somăm  deei  dle  Goldiş,  să  ne  tatâ.  Bolnavilor  nu  le  va  fi  permis  de                                      cer  la  tot  felul   de  petiţiuni,  docu­
                                                                                                                    —    f
           arăţi  „nexul  causal‘‘  între   plagiatura  a  eşl  din  casă,  decât  numai  după-ce     »Minerva«  institut tipografic, societate   mente  etc.
           comisă  de  Ciorogariu  şi  alegerea  de  au  făcut  o  baie  caldă,  cu  săpun.  Copi­ pe  acţii  în  Ordştie.  La  alt  loc  publicăm  con­  Rubrica  t â r g u r i l o r   e  foarte  bo­
           episcop  din  Arad!                        lul  care  a  avut  scarlatină  nu  va  fi  pri­ vocarea  adunării  generale,  care  are  de  scop   gată.  După  datele  oficioase  din  nou
                 Ar ad .   Decemvrie  1903.           mit  la  şcoală,  decât  după  un  interval  licuidarea  acestui  institut,  adecă  disolvarea   îndreptate  şi  publicate  de  ministrul  de
                                                      de  40  zile  cel  puţin,  dela  începutul  lui.                                     comerciu  se  arată  târgurile  libere  din
                                    Podgoreanul,
                                                      boalei.                                         Suntem  curioşi  de  motivele  direcţiunii   Ardeal,  Bănat  şi  Ţeara  ungurească,  cu
                                                                     Dr.  Const.  An.  Mncri.    cu  cari  vor  păş)  în  faţa  acţionarilor.  Ar  fi   observaţiunile  necesare,  apoi  târgurile
                     SCARLATINA                                           Folteşci-Covurlui.     la  loc, ca  fiecare  acţionar  să  ia  parte  la  acea­  din  Bucovina,  şi  un  adaus  la  târgurile
                                                                                                 stă  adunare,  să  se  convingă  despre  eventua­  din  Bănat  şi  Ungaria,  precum  şi  târ­
                                                                                                 lele  iregularităţi,  trăgând  la  răspundere  pe   gurile  aranjate  după  lună.
                          (Urmare  şi  fine.)
                                                                   A vis.                        cei  vinov.iţi  în  ale  administraţiei.        P a r t e a  e c o n o m i c ă   a  Călin­
                 Roşaţa  piere  în  cel  mult  10  zile  şi                                           încât  avem  informări,  apoi  cunoştinţe  darului  conţine  următoarele articole  scri­
            bolnavii  încep  a  se  coji  prin  mici  solzi           —  o   —                   dm  trecut,  în  jurul  acestui  institut  s’a  pe-  se  de  colaboratorul  nostru  economic  dl
            de  piele,  în  forma  tărâţelor,  pe  corp  şi                                      rondat  multe  lucruri  netrebnice  şi  păgubi­ I.  Georgescu;  anume:  «Industria  de
                                                           Suntem la sfîrşitul anului şi  parte
            pe  faţă,  pe  când  la  mâni  şi  la  picioare                                      toare.                                     casă  —   seceriş  de  earnă»,  un  articol
                                                      însemnată  a  abonenţilor  noştri  sunt
            se  curăţă  prin  bucăţi  mai  mari  de  piele,                                           Acţionarii  au  drept  a  cere  toate  deslu­ instructiv  despre  marile  foloase  ce  le
            iar  pe  unde  e  pielea  mai  groasă,  la  pi­  Încă  tot  Sn  restanţa  cu  abona­  şirile  dela  cei  chemaţi,  precum  chiar  şi  alte  aduce  ţăranului  nostru  industria  de
            cioare  şi  la  mâni,  se  ridică  de-odatâ  mentul.  Din  nou  îi  rugăm  pe  toţi   remedii  legale.                          casă;  «Cultura  prunilor«;  «Ciuma  car­
            toată  palma  sau  toată  talpa,  pe  când  restanţierii,  vechi  şi  mai  noi,  aşi      Somăm  pe  Domnii  acţionari  a  se  pre-  tofilor*:  «Boala  de  gură  şi  de  unghii
            la  degete  iese  pielea  ca  degetele  de   achita  datorinta  fată.  de noi, cari  senata  şi  a şi  dc pune acţiunile  lor pe terminul  la  vite*.
            mănuşă.  Această  cojire  ţine  8— 15  zile,                                         din  convocător.
                                                      cu  mari  cheltueli  susţinem  foaia.                                                      In  p a r t e a  l i t e r a r ă   se  publică
            dacă  îngrijim  bine  bolnavul,  fâcăndu-i                                                                                      trei  poesii  alese:  «Codrule  Măria-Ta«
            băi  adese-ori;  iar  une ori,  când  nu  în­                                             Tinerimea  ronănă  din  Crifcior      şi  «Doina*  de  M  Eminescu,  apoi  „Cân­
            grijim  de  el,  ţine  şi  30— 60  zile.  Du­         N0UTĂTI                        invită  la  produeţiunea  teatrală  împreunată cu   tec  românesc11  de  G.  Coşbuc.  Urmează
            rata  boalei,  după  cât  vedem,  este  de                                           joc  ce  se  va  ţinea  Vineri  la  26  Decemvrie   o  istorie  foarte  interesantă:  «Cuza  Vodă
            2— 6  săptămâni,  atunci  când  scarlatina                                           v.‘  1903  (8  Ian.  1904  n.)  în  sala  dlui  Mâtyâs
                                                                                                                                            şi  ţăranii«,  scrisă  de  colaboratul  nostru
            este  normală,  fără  complicaţiuni.  Se  pot   C o n cert  în   O râ ftie.  «Reuniunea  Jânos  din  loc.  Venitul  curat  este  destinat  in   dl  Gr.  N.  Coatu  (Banca,  jud.  Tutova,
            ivi  însă,  complicări  de-ale  boalei,  mai  rom.  de  cântări  din  Orăstie»  anunţă  —  după  favorul  bisericei  noastre  române  gr.-or.  din
                                                                                                                                            România)  într’o  limbă  neaoşe  moldove­
            ales  în  timpul  cojirei,  cum  sunt,  nefrita  »T.  R.«  —  concertul  ce'l va da acolo un grup  loc.  începutul  la  8  ore  seara.  Arangiatorii.
                                                                                                                                            nească  ce  seamănă  mult  cu  limba  ce
            sau  boala  de  rinichi,  când  bolnavul  se  de  teologi din  Siminartd  • A n d reia n * ,  Sâm­  Preţul  de  intrare:  Persoană:  Loc  I.  1  cor.
                                                                                                                                            se  vorbeşte  la  Românii  din  Transil­
            umflă  la  mâni,  picioare,  faţă  şi  tot  tru­ bătă.  in  26  Decemvrie  v.  1903.  (a  doua  zi  60  fii.,  Loc  II.  1  cor.  20  fii.,  Loc  III.  80  fit.
                                                                                                                                            vania.
            pul,  provenind  din  causa  răcelei,  sau  de  Crăciun)  ear  »B.  E.«  îl  publică  pe  27  Oferte  marinimoase  se  primes  cu  mulţumită
            din  causa  mâncărei;  sau  boli  de  inimă,  D  c.  v.  (a  treia  zi  de  Crăciun).  Datul  din  şi  se  vor  cuita  publice.      Urmează  după  aceasta  un  intere­
                                                                                                                                            sant  episod  din  vieaţa  directorului  de
            sau  anghină  rea  în  gât,  sau  reumatism,  » T.  R.<  este smintit,  ear  cel  din  *B.  £.•  ase-   P R O G R A M    -
                                                                                                                                            şcoale  Gavril  Munteanu, scris  de  G.  Ba-
            sau  în  fine  udme  (abcese)  la  gât  sau  menea!  Noi  avisăm  pe  cetitorii  noştri,  că   I.  «Inimicul  soacrelor»  comedie  într’un
            la  urechi,  cari  coc  şi  se  sparg,  produ­ concertul  se  va  ţinea  Vineri,  în  26  Decem­  act  de  Bb.  Persoanele:  Drul  Velescu (50 ani)  riţiu,  şi  o  caracterisare,  de  C.  Bolliac.
            când  multă  slăbiciune  bolnavilor;  atunci  vrie,  [a  doua  zi  de  Ciăcinn]  în  sala  hotelului   G.  Tomodan.  Tiberiu  Velescu,  june  N.  Moţ.   Se  publică  apoi  Poveţe  interesante
            boala  devine  mai  lungă  şi  este  la  pe­  ♦ Transilvania»,  cu  următorul  program  :  Doamna  Faur  (36  ani)  Eteonora  Feier,  Clau-   şi  instructive,  ear  la  urmă  Anecdote  şi
            ricol  de  moarte.                              1.  G.  Dima  :  «O,  ce  veste  minunată*  d.a,  fiica  acesteia  Maria  Paşca.  Măriuţa,  bă­  glume.
                                                                                                                                                 Partea  restantă  cuprinde  anunţuri
                 Tratamentul.  Tratament  propriu  zis  [colinda];  —   2.  H.  Kirchner:  «Măestrii  şi  trâna  servitoare  M.  Stan.
                                                                                                                                            pe  mai  multe  pagine.
            nu  are  scarlatina,  atât  numai  că  trebue  plugarii»;  —  3.  I.  Vidu:  »Auzi  valea»;— 4.   II.  «Sărăcie  lucie»  comedie  înlr’un  act
                                                                                                                                                                *
            combătute  dela  început  semnele  boalei  Solo  de  flautâ,  cântat  de  Victor  Murăşan, cu  de  I,  Vulcan.  Persoanele:  Sivu  letnilă, epitrop
            prin  mijloace  htgienice.  Cum  vom  bă­  acomp.  la  pian  de  Dna  Victoria  Dr. Erdâlyi;  Dănilă  Feier.  Vesehna,  fata  lui  Tecla  Hur-   » Călindarul  Plugarului«  costă  e-
            nui  că  un  copil  s’a  îmbolnăvit  de  scar-  —   5.  I.  Vorobchievich:  »Ceasul  rău»  [baladă]; dea Ioţa,  cărăuş  Ioachim  Grati a.  Trâilă  Liliac   xemplarul  44  bani - f  porto  şi  se  vinde
            latinâ,  trebue  ca  neîntârziat  să  dăm  de  —  6.  Flechtenmacher-T.  Popovici:  «Dorul  Nicolae  Moţ.  Viligă,  nebunul  satului  Ioan   la  tipografia  A.  Mureşianu,  la  librăria
            veste  la  primărie  ca  să  vie  medicul;  înstrăinatului»;  —   7.  a]  I.  Vidu:  «Creangă  Hurdea.  Sanda,  ţigană  vrăjitoare   O  ne­  H.  Zeidner,  Braşov  (care  are  şi  deposi-
            până  atunci  trebue  să-’l  despărţim  de  ruptă»;  —   b]  N.  Popovici:  «Hora  dela  Gri-  vastă  M.  Stan.  Altă  nevastă  M.  Kriştyori.  O   tul  pentru  vânzătorii  de  călindare)  şi
            alţi  copit sănătoşi,  punându-’l  într’o  odae  viţa»;  —   8.  C.  G.  Porumbescu:  Solo  de vio-  fatăc’M.  Paşca.  Altă  fată  M.  Moţ  Un  fecior   în  toate  librăriile.  Aşa  în  librăriile  dela
            cât  de  mare,  aerisită  bine  şi  călduroasă.  linâ,  cântat  de  Laurenţiu  Curea,  cu  acomp.  G.  Tomodan,  Al  doilea  fecior  V.  Iacob.  Ne­  Arad,  Agnita,  Blaşiu,  Baia-mare,  Bistriţa,
            Ca  să  grăbim  eşirea  roşeţei  şi  să  mai  la  pian  de  Dna  Victoria  Dr.  Erdâlyi;  —   9.  veste,  fete,  ficiori,  copii,  popor.  După  pro­  Caransebeş,  Cernăuţi,  Cohalm,  Elisabe-
            uşurăm  boala,  să-i  facem  dela  început  I.  V idu:  «Din  şezătoare»;  —   10.  C.  G.  Po­  ducţiune  dans.                topole,  Făgăraş,  Gherla,  Lugoj,  Mediaş,
            baie  caldă  peste  tot  trupul,  spălându-’l  rumbescu:  «Marşul  cântăreţilor».                                               Oradea-mare,  Oraviţa,  Orâştie,  Reginul
            bine  cu  săpun.  Gura  şi  gâtul  asemenea     Preţurile:  Locul  I.  2  cor.,  locul  II.  1'60                               săsesc,  Sibiiu,  Sătmar,  Sebeşiu,  Timi­
            să  vor  curâţl  cu  apă  călduţă,  după ce   fii.,  locul  III.  1 20  fii.,  partere  1  cor.,  galerie   „Călindarul  Plugarului".  şoara  etc.
            mai  întâiu  a  fost  fiartă  apa.   Ca  mân­  50.  fii.,  Logele  â  8  cor.
            care  numai  lapte, dela început, fără pâne,    Supiasoiviri  benevole  să  primesc  cu   ”  In  editura  tipografiei  A.  Mureşianu,     BIBLIOGRAFIE.
            covrigi,  sau  altceva,  şi  continuând  astfel   mulţumită.  Comitetul.  După  concert  urmează  Braşov,  a  apărut  „ Călindarul  Plgaru-
            chiar  după-ce  s’a  cojit  încă  2 — 3  săp­  dans.                                 lui* 1 pe  anul  visect  1904.  —   Anul  XII.  Călendarul «Unirii» pe anul  1904.  Cu­
            tămâni.  Ca  să  grăbim  cojirea,  să  nu în­                                             Ca  şi  în  anii  trecuţi,  aşa  şi  anul  prinde  pe  lângă  şematisrnul  preoţilor  provin­
            cetăm  a-i  face  băi  călduţe  în  fie-care   M arn a n ’ o m ă n că  lu p ii. O zicală  ve­ acesta   «Călindarul   Plugarului«,  fidel   ciei  metropolitane  de  Alba Iulia  şi  Făgăraş
            seară.                                     che  românească,  care  o  auzim  când  întârzie  numelui  său,  întră  în  casele  cărturarilor   şi  şematisrnul  învăţătorilor.  Este  un  Calen­
                                                                                                                                            dar  deopotrivă  folositor  şi  bun  pentru preoţi,
                 Dacă  fierbinţeala  este  prea  mare  frigul  şi  zăpada.  —  Adevărat,  că  anul  acesta  noştri  dela  sate,  ca  prin  învăţături  şi   învăţători  şi  economi.   Partea  literară  este
            şi  copilul  aiurează  une-ori,  atunci  baia  a  întârziat  neobicînuit  de  mult.  Acum  însă  poveţe  din ramura  economiei,  să  le  îm­ avută.  Are  şi  un  frumos  tractat  despre  eco­
            rece  este  mai  bună,  sau  comprese  reci  cetim că mai peste tot  locul a nins şi  s’a început  bogăţească  cunoştinţele  şi  să-i  îndemne  nomia  raţională,  despre  drepturile  învăţători­
            peste  tot  corpul,  câte  1— 2  pe  zi.  Pe  gerul,  In  Budapesta  a  nins  Duminecă  toată  la  muncă  raţională,  servindu-le  totodată   lor,  despre  testament  şi  altele.
            din  lăuntru  putem  da  ceaiuri  făcute  noaptea  şi  până  luni  la  ameazi.  Sosirea  tre­ de  călăuză  în  vieaţa  practică.     Celor-ce  vor  comanda  Calendarul  li-se
                                                                                                                                            va  da  şi  câte  un  f r u mo s  C a l e n d a r   de
            sau  din  floare  de  teiu,  sau  floare  de  nurilor  cu  întârz ere  de  câte  o  oră  aseme­  Cei  cari  se  vor  grăbi  a-şi  procura
                                                                                                                                            părete.
            romaniţă  (muşeţel),  sau  de  floare  de  nea  vestesc  de  peste  tot  locul  ometuri.  La  «Călindarul  Plugarului«,  vor  mai  avea,
                                                                                                                                                 Exemplarul  costă  50 fii. -j-  10 fii.  porto.
            soc;  ca  beutură,  limonadă  de  lămâie  noi  a  nins  de  Luni  seara  şi  zăpada  să  ţine.  în  afară  de  aceasta,  prilegiu  de  a-şi
                                                                                                                                            La  10  ex.  se  va  da  1  gratis  şi  se  expe-
            sau  zamă  de orz  (fiertură).  Pentru  gâlci,  Earna  şi  frigul  acestui  an  abea  s’a  început,  petrece  cu  el  câte-va  ore  vesele  şi  se­  dează  franco.
            dacă  sunt  prea  mari,  recomand  de  a  aşa  dară  pe  la  finea  lui  Decemvrie.  nine,  cetind  bucăţile  alese  ce  le  cu­     Blaj,           Tipografia  Seminar ulm
            le  atinge  de  mai  multe-ori  pe  zi  cu  un                                       prinde  in  partea  literară  şi  distractivă,                     Archidiecesan.
   1   2   3   4