Page 3 - Activitatea_1904_01_52
P. 3

Nrul  52                                                                   ACTIVITATEA                                                                       Pag.  3.

               se  vadă  picioarele  slabe.  Pârul  despletit,  în­  Ear  ţiganul  ne’ntrebat                   NOUTĂTI                        servi  la  fie-care  prânz  poame  şi  vin.  Pasa­
               tins  pe  pământul  umed,  e  încâlcit  cu  sfârî-   Hai  şi  el  colo  la  sfat:                                               gerii  «Karpathiei»  se  aflau  la  ivirea  comisi-
               mături  de  gunoaie.  Nişte  ochi  mari  şi vioi să   D’apoi  eu  ce-am  petrecut                                               unii  tocmai  la  prânz,  şi  i-au  mulţămit pentru
               rotesc  cu  iuţală.  O  să  mor  gândeşte  fata;   Cu  mâncat  şi  cu  brut!               R ăscum părarea  fe lic ită rilo r  de   buna  îngrijire,  care  le  înlesneşte  călătoria.
               dar  pe  mama  cui  o  las ?  oftează  dureros 1   Dela  ratoşul  vecin              A n u l-n o u . Obiceiul felicitărilor  de Anul  nou,   Călătoria  din  Fiume  costă  numai  180  cor.
               Câte va  lacrime  ferbinţi  îi  brăsdează  obrazul,   Adusese  tetea  vin.            împreunat  cu  mari  perderi  de  timp,  şi  alte   Pe  linia  fiumană  nu  este  revisiune  vamală  şi
               şi  lunecând  pe  firele  de  paie  să  prefac  în   Ear  din  sat  dela  Bălţaţi     inconvenienţe,  de  câţi-va  ani  încoace  a  fost   călătorii  primesc  deja  2  zile  înainte  de  ple­
               strălucitoare  diamante,  la  razele  tremtirânde   Adusese  şi  cârnaţi              pus  şi  la  noi în  serviciul  culturci  noastre  na­  care  susţinere  gratuită.  Clarificări  mai  deta-
               ale  poponeţului  de  pe  draniţă.                Şi  vro  zece  gâşte  fripte        ţionale.  începutul  l’a făcut  »Asociaţiunea pen­  iate  la  biroul  central  dn  Budapesta  IV.  Vi-
                    E  târziu.  Vântul  urlă  tot  mai  groaznic.   Şi  plăcinte  şi  ’nvîrtite,     tru  literatura  română  şi  cultura poporului  ro-   gadd tăr  1. După-ce mulţi confraţi de ai  noştri
               Plouă  de  par’că  toarnă  cu  găleata.           Şi-am  mâncat  şi-am  tot  mâncat   mân»,  care  a  in ţiat  răscumpărarea  fel citări­  tot  mereu  să  duc  cătră  America şi ce-i har­
                                                                 Fân’  şi  peste  cap  ne-am  dat!   lor  în  favorul  Museului  istoric  şi  etnografic   nici  să întorc  cu  parale  frumoase,  le
                    Uşa  scîrţăe  şi  zăvorul  e  gata  să  se
                                                                                                     şi  cărei  i-a  şi  succes să  alimenteze  pe această   recomandăm  a  face  călătoria  pe  aceasta  li­
               rupă.  Bătrâna  tresare.  Florico,  dormi?  Te
                                                                 Ş:  era  şi  II ăimărila            cale  fondul  de  z;dire  an  de  an  cu  o  sumă   nie,  fi nd  mai  eftină  şi  mai  plăcută.
               simţi  mai  bine ?  O  voce plângătoare răspunde
                                                                 Şi  cu  Dediu  din  Rugine;         destul  de  considerabilă.  Deoare-ce museul  se
               jalnic:  »Da,  mamă«.  Dar  suspinele  o înăduşe                                                                                     Falsificatori  de  bani.  In  comuna  Visag
                                                                 Hămărilă  ’n  d'blă  z ce,          va  preda  deja  în  anul  viitor destinaţiunii, car’
               şi  isbucneşte  în  plâns.  Copilo,  plângi?  Ce  ai?                                                                           (Bănat)  căpitanul  de  poliţie  din  Lugoş  a
                                                                 Dediu  ’n  cobză  hangu-i  ţine.
               Spune  ce  să-ţi  facă  mămucuţă.  Dar  nici  un                                      «Asociaţiunea»  mai  are  trebuinţă de mijloace   descoperit  o  maşină  de fabricat bani.  Falsi­
                                                                 Şi  să  ’ncepe-o  horă,  neico
               răspuns  de  astâ-dată.  Florico,  taci!  Spune                                       băneşti  pen'ru  instalarea  lui,  ar  fi  de  dorit,   ficatorul  a  fost arestat  în  noaptea  de  21  spre
                                                                 Şi  din  horă  pe  chindie,
               mamei,  ţi-e  rău,  ce  te  doare?  Abia  să  mai                                     ca  la  proxima  anivtrsare  să  se  facă  cât  mai   22  Decemvrie,  in  Bănat  s’au  întâmplat  în
                                                                  Şi-apoi  sâiba  şi  bătuta         multe  răscumpărări  în  favorul  acestui  scop.
               aude  o  mormă'tură  neînţeleasă:  «Inima,                                                                                      timpul  din  urmă  multe  caşuri,  că  locuitorii
                                                                  Şi-apoi  dă-o  ’n  ciocârlie       Prin  aceste  răscumpărări  putem  ajuta  o  fru­
               inima».                                                                                                                         cheltuiau  nebuneşte  cumpărând  maşini  de
                                                                  Şi  suceşte-o  şi  ’nvîrteşte-o
                    Cocoşii  cântă  des.  E  miezul  nopţii. Bă­                                     moasă  instituţiune  culturală  fără  a  ne  impune   fabricat  bani.  Aceşti  oameni  se  recrutează de
                                                                  Şi  mi-o  adâ  ş>  mi-o  bate
               trâna  să  boceşte  în  guta  mare,  smulgându-şi                                     cea  mai  mică  jertfă.  Biroul  »Asociaţiunii»  va   regulă  d ntre  aceia,  cari  urăsc  biserica  şi
                                                                  Cu  ’nvîrtife  şi  strigate
               perii  capului.  Ingenunche,  apucă  icoana  cu                                       publca  şi  de  astădată  consemnarea  donaţiu-   dispreţuesc  şcoala.
                                                                  De  te  scot  din  sănătate!
               desperare,  o  stringe  la  piept  cu  lăcomie,  în-                                  nilor  în  o  mică  bro-ură  ce  se  va  trimite  tu­
                                                                  Ce  mai  chef  şi  bucurie
               găimă  o  cruce  pe  pept  şi  tremurând  sărută                                      turor  persomelor,  <~ari  îşi  vor răscumpăra  fe­  T im b re  la  d eela ra ţiu n i  de  exta -
                                                                  Ce  mâncat  şi  ce  beţ e
               chipul  şters  al  Maicii  Domnului.  «Maică Pre-                                     licitările.                               bulare.  (Şteigeri  de hipotecâ). Declaraţiunile
                                                                  Ca  la  noi  să  nu  mai  fiel
               cestă,  fie ţi  milă,  nu-mi  sdrobî  inima,  nu-mi                                                                             de  extabulare  date  pentru ştergerea dreptului
                                                                  Şi-am  tot  mers  aşa  mereu            Aniversarea  de  60  de  ani  a  Reginei Ro­
               perde  copila,  auzi-măl»  Doamne.                                                                                              de  hipotecâ  intabulat  pentru  asigurarea  îm­
                                                                  Pân’  ni-s’a  făcut  şi  lău;      mâniei  In  29  Decemvrie  s’au  împlinit  60  de
                     Florica  priveşte  cu  spaimă  acest  tablou   Am  mâncat  şi-am  tot  beut     ani  dela  naşterea  reginei  Elisabeta  a  Româ­  prumuturilor  cambiale  [ovadăklevăl]  ale  so-
               uimitor.  înţelege  totul.  Inima  i-se  rupe  de   Pân’  şi  rău  mi-s’a  făcut;     niei.  Din  acest  incident  s'a  celebrat  la  me-   cietSţ lor  pe  acţiuni,  ale  institutelor  de  bani
               milă.  Măsoară  cu  privirea  drăgălaşe  pe  săr­  Am  mâncat  să  pomenesc           tropol a  din  Bucureşti  un  setvictu  divin  de   ji  ale  reuniunilor  sunt  a  se  timbra  conform
               mana  sa  mamă. Vrea  să  o  mângăe,  încearcă     Câte  zile-o  să  trăescll...      mulţumire,  ear’  la  orele  128/*  după  recepţiu-   decisiunii  nr.  20/1886  a  judecătoriti  admi­
               să-i  vorbească,  dar  nu  poate...  Limba  e  le­                                                                              nistrative  financiare  cu  1  cor.
                                                                                                     nea comismnei de  adresă  a senatului,  min'ştri   Tot  astfel  sunt  a  se  timbra  conform
               gată  şi  durerea  creşte  tot  mai  tare.  E  în   A-ţi  mâncat,  un  om  voibeşte.  s’au  dus  în  apartamentele  reginei,  unde  trn-
               agonie...  Căpriorul  bordeiului  trosneşte...  Uşa   A-ţi  mâncat  voi  şi-aţi  beut   nistrul-preşedinte  D.  Sturdza  a  rostit  un  dis­  decisiunii  nr.  1024/1888 a aceleiaşi judecătorii
               cade  în  bucăţi.  Valuri  de  apă  se  rostogolesc   Dară  voi  nu  v'aţi  bătut ?   curs  de  felicitare.                     adm.  financiale  si  declaraţiunile  date  de  pri­
               cu  furie  peste  prag.                            Hei,  ţiganul  îi  răspunde,                                                 vaţi.  Dar’  dacă  în  declaraţiunea  de  extabu­
                                                                                                                                               lare  si  fi  cuitează  totodată  plătirea  datoriei,
                     Doamne,  nu  ne  prăpădi I  Ce  ţi-am  gre­  Noi  bătut?!..  Aşa!  De  undei         f  B a rcsa y  K ă lm ă n .  Comitde-su-
               şit,  exclamă bătrâna  şi  trântind  icoana  de    Vezi  la  noi  atâta-i  s’ut       prem  al  comitatului  Hunedoara  a  repausat   atunci  declaraţiunea  trebue  timbrată  după
                                                                                                                                               scala  II.  —  »R.  E.«
               colţul  vetrei  o  sfărîmă  mii  de  ţăndări.  îşi   Că  no\  vezi,  nu  ne-am  bătut,  la  31  Decemvrie  1903  la   ore sara, chim
               strânge  copila  în  braţe,  o  sărută;  «Florico,   Si  ce  gust  am  mai  fi-avut ?  când  era  să  plece  la  seara  de  Sânvasiu  (Sil-   O  m a re  catastrofă.  La  30  Decem­
               fâ-ţi  curaj,  eşti  cu  mama 1«                   Ne  băteam  pân’  ne-ar  fi  ’nchis,   vester)  la  petrecerea,  ce  să  aranjase  în  loca­  vrie  s’a  dat  o  representanţie  în  teatrul  Iro-
                     Vântul  geme  tot  mai  nebun  aco­          Dară  vezi  c’a  fost  în  vis,    lităţile casinei ungureşti  din Deva, acâreia  pre-   quois  din  Ch i c a g o   [America]  unde se aflau
               perişul  se  sparge  şi  un  torent  clocotind                    27*.  D.  Speranpia,  şediute era.  Moartea  a  fost  momentană,  apo-   vr’o  1300  persoane.  Focul a isbucnit pe scenă
               umple  tot  bordeiul  cu  apă.  Poponeţul  cade                                       plex e  de  iniaiă.  Barcsay  Kâimân  s’a  născut   si  s’a  răspândit  cu  o  iuţeală  mare  în  teatrul
                                                                                                     la  27  Iunie  1839  în  Şoimuş  lângă  Deva.
               în  apă  sfîtăind.  Tăcere.                                                                                                     întreg.  Tot  publicul  a  fost  cuprins  de  o  pa­
                                                                                                     Şcoalele  gimnasiale  le-a  făcut  în  Sibi u  şi
                     Znr le  să  rcvasî,  se  înseninează,  nici  o   C e r s i t o r  ul.           Mediaş  la  luterani,  a  absoivat  academia  de   nică  şi  s’a  născut  o  învălmâşalâ,  Încât  cei
                frunză  nu  se  mai  mişcă.  Soarele  zimbeşte                                                                                  mai  slabi  să  tîreau  pe  jos,  fiind  călcaţi  de
                                                                                                     drept  din  Sibiiu,  mai  târziu  în  Viena  şi  Bu­
                vesel  pe  orizont.  Natura  întreagă  pare  reîn­                                                                             picioarele  celor  mai  în  putere.  Au  ars  şi  au
                                                                                                     dapesta.  La  anul  1867  a  fost  aplicat  în  mi-
                viată.  Câte-va  raze  surizând  alunecă  prin   La  colt  de  stradă  stă  întins  cerşitorul                                 fost  înăbuşiţi  de  foc  cu  totul  650  persoane.
                geamul  spart  al  bordeiului.            bătrân  şi  gârbov,  cu faţa uscată  şi  arsă,  arsă   nisteriul  de  interne  ca  concepist.  La  1869/72   Mai  multe  sute  sunt  răniţi.  Abea  vr’o  250
                     înăuntru  e  tăcere.  Două  trupuri îmbră­ de  soare  şi  grije,  cu  ochii  înfundaţi în orbite,   a  representat  cercul  Haţegului  ca  deputat   au  scăpat  cu  vieaţa  dinaintea  elementului
               ţişate  plutesc  deasupra  undelor adormite.  Ear  urmărind  vag  pe  trecător,  până  departe,  de­  dietal.  D.n  anul  1873 —1875  a  fost  în  Fran-   nimicitor.  Dese,  prea  dese  sunt  nefericirile ce
                sărmanul  câne -privind  la  ele  cu  milă se  sgu-  parte...  «Induraţi-vă  de  un  biet  cerşitor,  ră­  cia  şi  Germania.  Din  anul  1875—1877  a   să  întâmplă  în  teatrele  din  oraşele  mari  şi
                                                                                                     luat  parte  la  regulai ea  graniţei  între  Ungaria
                dură  urlând.                   p.  d.  O.  mas  pe  drumuri».  Milă, oameni buni,  uitaţi-vă                                  totuşi  cât  de  puţin  se  are  de  grije  la  clă­
                                                                                                     şi  România.  —  Dela  1878—1891  a  fost  ale­
                                                          Ia  mână,  nenorocitul,  priviţi  picioarele  mele                                   direa  teatrelor,  cari  mai  toate  sunt  din  ma­
                                                                                                     sul  vice-comite  al  comitatului  Hunedoara.
                                                          strîmbe  şi  stălcite.  —  Boda-proste  —  Boda-                                     terial  lesne  de  ars.
                      ^răciuaul  ţiganului.               proste.                                    Sub  funcţionarea  sa  s’au  făcut  mai multe clă­
                                                                                                     diri  şi  drumuri.  Dela  1892  a  fost neîntrerupt
                               — o    —                         Si  aşa  într’un  ton  ce  te  înfiorează  şi-ţi   deputat  dietal  al  cercului  Deva  —  ear’  de   Mai  nou.
                                                          cutremură  trupul,  ce-ţi  sgudue  firea  toată, îşi
                       Earnă  mare,  ger  şi  vânt,                                                  doi  ani  o  fost  comite-suprem  Era un bărbat,
                                                          cântă  bietul  cerşitor,  bărân  şi  gârbov,  neno­
                       Alb  în  cer  şi  pe  pământ.      rocirea  şi  miseria,  totodată  cât  n’ar  da  el să   care  a  cunoscut  referinţele  comitatului  mai   Revolta cătanelordin Bosnia.
                       Oamenii  la  crişmă  ’n  sat                                                  bine  ca  cei  doi  antecesori  ai  săi.  In  congre­  Cetim  în  foile  din  Budapesta,  câ  câta-
                                                          fie  om  ca  toţi  trecătorii,  cât  n'ar  munci  el
                       împrejur  s’au  strîns  la  sfat                                              gaţia  din  toamna  trecută  a  făcut  o  declara­  nele  cari  au  împlinit  trei  ani  de  ser­
                                                          pentru  pânea  ce  i-o  întinde milostivul  pentru
                       Şi  de  ger  din  pinteni  bat.                                               ţie  în  plenul  adunării  comitatense,  care  din   viciu  la 28— 31  Decemvrie  s’au  revoltat,
                                                          gologanul  ce-1  primeşte  în  cutia  ce  poartă
                                                                                                     punct  de  vedere  românesc  i-a  făcut  cinste.  au  aruncat  armele,  demonstrează  pe
                                                          crucea...  In  plâns  îş.  îneacă  bătrânul  şi  gâr­
                       Doamne  ce-am  mai  petrecut                                                                                            străzi,  fac  larmă  asurzâtoare în  cârcime,
                       Cu  cârnaţi  şi  cu  vin  buu      bovul  cerşitor  nevoile  şi  durerea  lui,  în  la­  R a d iu m   să  cheamă  un  nou  mineral,   neagă  ori-ce  supunere  şi  ameninţă  că
                       Astă-earnă  de  Crăciun I          crimi  el  îşi  udă  obrazul  palid  şi  uscat,  şi  descoperit  de  curând,  ale  cărui  însuşiri  au   sS  duc  acasă.  —  Toate  aceste sâ  scriu,
                       Dimineaţa-am  început,             câte-od.uă  sărmanul  cu  limba-i  uscată  şi  ţa-  pus  în  inii are  pe  chimişti  şi  fisicieni. Despre   că  s’ar  fi  întâmplat  în  Bilek,  din  partea
                       Ziua  întreagă  s’a  trecut.       pănă,  îi  e  foame,  şi  nimeni  din  trecători  nu  aceasta  putere  s’a  scris  mult  deja  şi  întrece   feciorilor  regimentului  69,  cari  îşi  au
                       Ziua  ’ntreagă,  noaptea  toată    se  îndură.                                toate  invenţiunile  de  până  acum.  Cu Radium   cercul  de  întregire  în  Alba-Regală.  De­
                       N’a  ’ncetat  la  vin  să  scoată        «Tu,  ce  treci  aşa  grăbit  pe  stradă,  ce  —  zicese  —  se  va  vindeca  in  viitor  racul,   parte  au  ajuns  trebile,  ca  chiar  şi  o
                       Când  era  Ia  ziuă  ’n  zori      alergi  cu  paşi  repezi,  pleacă-ţi  utechia la stri­ acel  moib,  care  nu  şi-a  dat  de  leac.  Expe­  parte  a  armatei  s6  se  resvrătească, căl­
                       Noi  mâncasem  de  cinci-ori,      gătul  de  durere  şi  foame,  îndură-te  de  o  bă-  rimentările  ce  sunt  în  curgere  ne  vor  face   când  disciplina  în  picioare!
                       Când  era  la  prânzul  mare       tiâneţă  neputincioasă,  scoate  din  punga  ta,  să  admirăm  cu  timp  acest  mineral  şi  neîn­
                       Ne  făcea  din  nou  mâncare.      deşartă  sau  plină,  banul  şi  întinde-1  în  mâna  trecuta  lui  putere  de  care  să  va  folosi  ome-
                                                          sărmanului  cerşitor,  el  înseamnă  în  mâna  lui  nimea.                                     BIBLIOGRAFIE.
                       Când  era  la  toacă  ’n  seară    pâne  goală  şi...  pâne  goală  e viaţa lui  toată...
                       Noi  eram  la  masă  eaiâ:                                                         Logi  noue.  Oficiosul  «Magyar  Nemzet»
                                                               Si  noaptea  tâ z n,  când  totul  doarme,                                           Călendarul  «Unirii»  pd  anul  1904.  Cu­
                       Na  cumetre,  ţine  fine,                                                     scrie,  că  în  ministeriul  de  comerciu  se  lu­
                                                          când  lini  te e în toate părţile, moşneagul ador­                                   prinde  pe  lângă  şematismul  preoţilor provin­
                       la  pâharul  tot  de  bine.                                                   crează  la  revisuirea  legii  industriale.  Afară
                                                          mit  în  colţ  de  stradă,  cu  cârja  la  cap,  drept                               ciei  metropolitane  de  Alba Iuha  şi  Făgăraş
                       Ziua  ’ntreagă  s’a  trecut                                                   de  aceasta  sunt  gata  proiectele  despre  asi­
                                                          perină,  şi  sdrenţuit cum este,  visează poate-că                                   şi  şematismul  învăţătorilor.  Este  un  Calen­
                       Cu  mâncat  şi  cu  beut;                                                    gurarea  muncitorilor  în  caşuri  de  accidente
                                                          e  într’o  altă  lume,  unde  toţi  oamenii  sunt                                    dar  deopotrivă  folositor  şi  bun  pentru preoţi,
                       Dar  şi  cum  ne-am  mai  bătut?                                              şi  ajutorarea  muncitorilor  în  cas  de  boală.
                                                          egali,  unde  fkcare  are  toate  cele-ce  îi  tre-                                  învăţători  şi  economi.  Partea  literară  este
                                                          buesc,  unde  nimeni  nu  sufere,  unde  nu  e   D in   F iu m e   spre  A m erica. Cetim  avută.  Are  şi  un  frumos  tractat  despre  eco­
                       l’îrîia,  măi  neică,  chica
                                                          nevoe  ş:...  se  simte  poate  fericit,  şi...  ar  visa   în  «Telegraful  Român»  cum  se  vesteşte  din  nomia  raţională,  despre  drepturile  învăţători­
                       Şi  jurai  că  nu-i  nimica.
                                                          durmind  înainte,  o  zi,  o  săptămână,  o  lunâ,   Fiume,  vaporul  «Karpathia»  a  plecat  de  lor,  despre  testament  şi  altele.
                       Naşul  se  ruga  de  finul
                                                          un  veac  fără  sfirşit..  Cine  ştie?  Dar  la  pri­                                     Celor-ce  vor  comanda  Calendarul  li-se
                       Şi  cumătrul  de  vecinul,                                                    acolo  în  18  I.  c.  cu  300  de  emigranţi ungari
                                                          mele  raze  de  soare  se  trezeşte  flămând  şi   spre  America.  înainte  de plecare arangiamen-  va  da  şi  câte  un  frumos  Ca l e n d a r  de
                       Insă  toţi  tovărăşie
                                                          gura  lui  uscată,  roşie,  se  deschide  din  nou                                   păret e.
                       Se  băteau  în  vâlmăşie...                                                   tul  vaporului  a  (ost  examinat  şi  admirat  de
                                                          cu  vocea  îngrozitor  de  sfâşietoare  şi  tristă :   comisiunea  de  emigrare,  de representanţii re­  Exemplarul  costă  50 fii. -j-  10 fii.  porto.
                       S'auzea  numai  suflat,
                                                          «Milă,  oameni  buni,  milă».  Un  biet nenorocit   gimului  şi  de  d>recţiunea  biroului  central.  Pe  La  10  ex.  se  va  da  1  gratis  şi  se  expe-
                       Câte-un  pumn  mai  îndesat.
                                                          cu  picioarele  stălcite.  —  Boda-proste-Boda-   vaporul  acesta  ce  pleacă  din  Fiume  vor  fi  denză  franco.
                       Cum  să  bat  la  noi  în  sat.
                                                          proste.                                    plasaţi  şi  pasageri  de  clasa  a  III-a  în  caiute   Blaj.   Tipografia  Seminarului
                       Oamenii  aşa  vorbesc                                                         spaţioase,  tot  câte  patru,  şi  în  reflectoare                 Archidiecesan.
                       Şi  de-aceasta  povestesc,        |                                           deosebite,  serviţi  de  «kellner»,  şi  li-se  va
   1   2   3   4