Page 1 - Activitatea_1904_01_01
P. 1

/"**   1 ....   .
                                                     mjmcA camu  '■

           Anul  IV.                               (      •*a <u      O f ă ş t i e ,   14  Ianuarie       î l   1 9 0 4 .
                                                                                                                                   iî!..    ini  nb  e  bfiumo-;  iişoi-.rrhaio  ‘di  fciixd
                                                                                                                                             ■■'9  h, i  /m.ino:iVi;i  •*[ mumor)  nh  ijiEoe
                                                                                                                                                            i ABONAMENT iubi'/
              INSERTIUNI:
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1 /,  an â cor.
        se  plătesc  cu  preţuri  fonrt -
                  reduse.                                                                                                                               Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
        M anuscriptele sunt a se adresa
        Redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna­                                                                                                             Pentru  România  ţi  străinătate:
                  poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.
       *
                                                                                                                                                         Un  număr  costă  12  bani
        Kpisttile nefrancate nu se primesc.

                                                                                                                                                     RED ACTOR  RESPONSABIL :
           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:
                                                                        A p a r e   în  fie c a re   Joi.  ^
                                                                                                                                                  L a u r i a n  B e r c i a n
             D r.  A u r e l   M u n t e a n


            Vorbele  frb imoase.                   mai  cu  minciuna,  nu  fac  absolut  nimic   Patim a  judecăţilor.                   lună,  apoi  trebue  să  ne  pierdem  vreme
                                                                                                                                         cu  ele?
                                                   altceva,  decât  vorbesc  la  inimă  şi  în
                                                                                                                                              Multe  lucruri  sunt  pe  lume,  şi  bune  şi
                        - - 4 0 —                  schimb  le  cade  aurul  în  pungă.             Nu  ne  duce  pre  noi  în  ispită  şi  ne  iz­ folositoare,  dar  fiecare  e  bun  la  locul  lui  şi
             Nimic  mai  urît  in  lumea  asta,  de­    Pentru  cine  sunt  valabile  vorbele  băveşte  de  cel  viclean :  aşa  zicem  când  ne  la  vremea  lui.  Omul  trebue  să  ştie  în  tot­
                                                   frumoase?                                  închinăm  lui  Dumnezeu.  Se  roagă  omul  lui  deauna  a  se  ch bzui  cum  trebue  să-şi  aleagă
        cât  vorbele  frumoase.  Vorbele  frumoase
                                                        Vorbele  frumoase  au  trecere  înain­ Dummzeu,  se  roagă  să-l  izbăvească  de  cel  mai  bine  ceea ce  poate  să-i  fie  de  folos.
        au  ajuns  atât  de  îndoelnice,  încât  abia
                                                   tea  acelora,  cari  le  iau  drept  fapte  şi   viclean,  dar  se  roagă  oare cum  lui  Dumne­  Omul  trebue  să  caute  a-şi  alege  numai
         li-se  mai  dă  crezământ.                                                           zeu,  ca  Dumnezeu  să  oprească  ori  să  împie­ ceea-ce  îi  trebue,  ştiind  că  dacă  alunecă  să
                                                   înaintea  acelora,  cari  iubesc  aplausele
              Sunt,  nu-i  vorbă, şi  vorbe  frumoase,                                        dice  pe  cel  viclean  de  a  se  apropia.  Omul!  aleagă  şi  ce  nu-i  trebue,  apoi  el  se  poate
         adevărate,  dar  numai  acelea,  ce  vin  din   pentru  faptele  lor  rele.          îşi  închipue  că  cel  viclean  e  în  afaiă,  e  în­ obicinui  cu  această  alunecare  şi  ajunge  să
                                                        Ce  îngânfare  trebue  să  simtă  rău­
         inimă  şi  merg  la  inimă.                                                          colo  departe,  şi  dacă  nu  s’o  apropia  de  el,  alunece  în  totdeauna  şi  să  aleagă  numai
              Când  e  vorba  să  linişteşti  pe  ci­  tăciosul,  care  numai  rău  face  în  vieaţa  atunci  nu  va  aluneca  spre  păcat.  răul.
                                                   lui,  şi  cu  toate  acestea  are  vecinie  în   Trebue  să  ştie  însă  omul că apucăturile   Să  caute  deci  omul  a  se  cunoaşte  pe
         neva  cu  vorba,  când  nu  mai  tolosesc
                                                   jurul  seu  mameluci  care-i  cântă  aleluia  cele  rele,  ura,  răzbunarea,  lăcomia,  acestea  srne  ca  să  vadă  ce  e  rău  în  el  şi  să  se gân­
         faptele,  atunci  ar  fi  păcat  să  nu-ţi  dai
                                                   şi-i  strigă  ura!  Sau  credeţi  că  nu-i  fru­  sunt  cel  viclean,  şi  acest  viclean  este  chiar  dească  la  acest  rău,  la  acest  viclean  când  se
         toată  silinţa  ca  cu  o  vorbă  bună  să-l                                         in  inima  lui.  Şi  de  acest  viclean  nu  poate  roagă  lui  Dumnezeu,  ca  să-l  izbăvească  de
                                                   moasă  vieaţa  aceluia,  care  nu  face  de
         mângâi,  căci  de  multe-ori  o  vorbă  fru­                                         scăpa  omul  altfel  decât  numai  când  îl  bagă  cel  viclean-
                                                   cât  rău  şi  lumea  nu-1  vorbeşte  decât                                                                      Th.  D.  SperaHţw.
         moasă  la  locul  ei,  e  mai  mult  vrednică                                        de  seamă  şi  ia  măsuri  ca  să  nu-’l  asculte  şi
         decât  tot  aurul  din  lume;  ea  schimbă   de  bine ?  S’a  mai  văzut  om  în  lume   să  nu-i  facă  pe  voie.
                                                   care  să-şi  mărturisească  fapta  rea,  sau
         de-odată  soartea  rea  a  unui  om,  întoc­                                              Să  se  roage  omul  lui  Dumnezeu  ca        UNUL  CA  O  SUTĂ
         mai  ca  o  ploaie  bună  venită  la  timp,   cel  puţin  să  nu  caute  a  şi-o  justifica? să-l  izbăvească  de  cel  viclean,  dar  să  bage
                                                         Urîte  mai  sunt  vorbele  frumoase! de  samă  omul,  că  cel  viclean  sunt chiar apu­  Uite,  de-ar  fi  lege’n  ţară
         întristarea  agricultorilor  în  bucurie.  Pe
                                                         Cu  cât  cine-va  dispune  de  mai   căturile  lui  cele  rele;  să  le  bage  de  seamă,   Să  popim  pe  toţi  aceia
         când  vorba  urîtâ,  pustieşte  inima  unui                                          să  fie  cu  ochii  la  ele,  să  roage  pe  Dumne­  Cari  fac  vinului  ocară
         nenorocit,  întocmai  ca  un  uragan  săl­  puţine  fapte  bune,  cu  atât  e  mai  bun   zeu  să-l  ajute  să  le  înfrângă  şi  să  fie  cu   Şi  zoresc,  că-i  om  nebun
         batec  pădurile  falnice  şi  câmpiile  mă­  de  gură  şi  cu  nimic  nu  poţi  înlocui   gândul  la  ele  ca  şi  cum  ar  zice  Hunului   Cine  crede  ’n  hori  şi ’n  fete  —
         noase.                                     mai  nimerit  sărăcia  faptelor,  decât  cu   Dumnezeu :  Doamne, acestea  sunt  cel viclean   Eu  pe  cinstea  mea  vă  spun :
              D.  e.  te-ai  îmbrăcat  azi  cu  un   bogăţia  vorbelor.                       de  acestea  izbăveşte-mă.                         De  m’aţi  bate ’n  toată  ziua,
         rînd de haine nouă.  Nici  n’ai  pus  piciorul   De  aceea  bine  să  cercetezi  cât  se   Aceste  apucături  rele  sunt  cel  viclean,   Nici  de  dascăl  n’aş  fi  bun !
                                                                                                                                                 Insă,  de-ar  eşi  vr’o  lege,
         bine  în  stradă  şi  te  întâlneşti  cu  unul,   poate  de  adânc  inima,  dar  mai  ales  şi  acest  lucru l’au  ştiut  până  şi  păgânii,  căci   Că  nevestele  de-acuma
         care  n’are  să-ţi  spună  altceva  mai  bun,   trecutul  unui  gura li1/,  înainte -de  z-i  da   u„~  înţelept  păgân,  înr?  dm  vechime  a  zis   Nu  bărbaţii  vor  alege
                                                                                              omului : Cunoaşte-te  pe  tine,  adecă  sileşte-te
         decât  că  costumul  te  prinde  grozav    crezământ.                                                                                   Pe  primar,  şi  că-i  iertat
                                                                                              de-ţi cunoaşte  apucăturile,  căci  mai  mari  şi
                                                         Cele  mai  multe  amiciţii  din  lumea
         de  rău.                                                                             mai  primejdioase  sunt  greşelele  cari  le  poţi,   Să  se  caute  vrednicia
              Un  rînd  de  haine  nu  e  tocmai    asta  modestă  se  susţin  partea  cea  mai   face  tu  însuţi  decât  neajunsurile  cari  ţi-le   Numai  după  sărutat:
         un  lucru  mare  în  lumea  aceasta,  pri­  mare  prin  vorbe  frumoase,  şi  cea  mai  pot  face  alţii.  Căci  de  cele  ce-ţi  pot  face   De  v’aţi  pune’n  cap  cu  toţii,
         vind  în  fond,  dar’  pentru-că  ele  sunt   veche  şi  mai  sinceră  amiciţie  se  strică  alţii  te  păzeşti  mai  mult,  iar  în  tine  ai  toată   Eu  aş  fi  primar  în  sat I  G.  Cofiue.
                                                                                                                                                        ___________
         făcute  pentru  ochii  lumii,  câştigă  prin   pentru  vecie  prin  o singură  vorbă  urîtă,   încrederea  şi  unde  te  împinge  patima  te duci
                                                                                               ca  orbul.  Deschide-ţi dar  ochii  şi  nu  fii  orb,
         aceasta  o  însemnătate  cu  totul  vred­  mai  ales  dacă  e  adevărată.             desihide-ţi  ochii şi  te  uită  la  tine  în  cotro   A  15-a  adunare  generală
         nică  de  luat  în  considerare.  Prin  haine   In  contra  vorbelor  frumoase  nu    mergi  şi  ce  apucături  rele  ai.       a „Reuniunii  rom. agricole din Sibiin!'
         vrei  să  placi,  ba  şi  mai  mult,  vrei  să   este  nici  o  ureche  destul  de  tîmpită,   Această  orbire  şi  vinovată  încredere în
         întri  în rîndul  oamenilor de consideraţie.   nici  o  inimă  destul  de  împetrită,  nici   sine  face  pe  mulţi  oameni  să-şi  piardă  vre­  Dacă  Reuniunea  noastră  agricolă  şi-ar
         Ei  bine,  cum  ţi-ar  veni,  când  ţi-ar spu­  un  spirit  destul  de  ager  pentru  a  le   mea  în  judecăţi,  cu  gândul  de  a  face  rău   ţinea  adunările  sale  generale  după-ctim  se
         ne  mai  mulţi,  că  costumul  te  cuprinde   cunoaşte  numai  decât  unde  ţintesc.  altora,  pe  când  la  urmă  îşi  tac rău numai lor.  ţin  de  obiceiu  asemenea  adunări  ale  altor
         cât  se  poate  de  rău?  Nu-ţi  vine  de       N’avem  decât  să  lăpădăm  dela  noi      Dacă  ocârmuirea  ţării  a  întocmit  jude­  aşezăminte,  anume  după  un  program  cât  se
         multe-ori  să  stai  acasă  şi  să  nu  mai   ori-ce  slăbiciune  dejositoare,  cu  deose­  cătorii, unde  la  mare  nevoie  să se ducă  omul   poate  de  sec,  în  cadrele  căruia  nu încap  de­
                                                                                               ca  să-şi  caute  dreptatea,  vezi  astăzi  pe  la
         ieşi  între  oameni ?  Şi  fiind-că  hainele   bire  vanitatea,  această  mărire  micşoră-   sate  mai  ales  şi  prin  tîrguşoare  că  pentru   cât  presentarea  raportului  despre  activitatea
         costă  bani,  nu  ţi-se  pare  că  ai  aruncat   toare,  şi  numai  decât  vom  începe  a                                       din  anul  trecut  şi  socotelile  anuale,  apoi  da­
                                                                                               toată  nimica  oamenii  aleargă  la  judecată.   rea  ab<olutorului  şi  cel  mult  punctul  de  pro­
         acei  bani  în  vânt?                      auzi  cu  alte  urechi.                    Las  cam  să-l  învăţ  eu  pe  cutare !  Las  cam   gram  «Propuneri  eventuale',  rămas  cam  de
              Deci:  lăsând  gluma  la  o  parte                                               să-i  arăt  eu  lui  cutare I  Aşa  zic  mereu  şi   regulă  fără  obiect,  ar  fi  suficient  să  înregis­
         zicem:  cine  critică  cu  voia  hainele  al­   -Oe  fim  ţerani  români.             mereu  umblă  prin  judecăţi  şi  până  să-i arate   trăm,  că  adunarea  s’a  ţinut  la  locul  şi  ora
                                                                                               lui  cutare,  ori  pânâ  să-l  înveţe  pe  cutare
         tuia,  dovedeşte  că  este  rău  crescut.                                                                                       obicinuită  şi  după  convocatorul  publicat.
                                                            Să  fim  ţărani,  cu  hărnicie     aleargă  degiaba  pe  drumuri  şi  cheltueşte
              Fie-care  om  criticat,  se  supără,  şi                                                                                        In  cei  15  ani  de  existenţă  şi  de  rod­
                                                            Pământul  să  muncim,              vreme  şi  bani, pierzând  zile  întregi  pe  la  ju­
         cu  tot  dreptul.                                                                                                               nică  activitate,  Reuniunea  agricolă  voind  să
                                                            Să  fim  Români,  şi ’n  armonie   decătorii.                                fie  la  toate  ocasiunile  cât  se  poate  de  folo­
              Sunt  apoi  unii  oameni,  cari intere-       Cu  toţii  să  trăim.                   Şi  dacă  i-o  arăta  lui  cutare,  adecă  cu
                                                                                                                                         sitoare obştei,  a  Introdus obiceiul,  ca pe lângă
         sându-se  mai  mult  de  sănătatea  altora,        Să  fim  ţărani,  să  fim  Români   ce-n  să  se  aleagă  la  urma  urmei?  Ce-o  să   datele  cunoscute  şi  acum  resumate,  să  ia  In
         decât  a  lor  proprie,  fac  din  sănătos         Să  fi n  ţărani  români!          câştige  el  din  aceasta?                 programul  adunării  puncte noue,  din  a căror
         bolnav,  sau  cel  puţin  mai  bolnav  decum       Pământul  hrană  dă  la  toţi,          O  să-şi  câştige  un  vrăjmaş,  căci  cutări   desbatere  să  resulte  pentru  comuna,  în  care
         este,  uitându-se  lung  şi  uimit  la  tine  şi   Voinici  pe  toţi  îi  face,       u’o  să  se  lase  mai  jos  şi  o  să  caute  să-şi   adunarea  se  ţine  şi  pentru  oaspeţii  partici­
         mirându-se  cum  ai  slăbit.                       Voinici  ţărani,  voinici  Români   răsbune  şi  el.  Cutare  şi  el  când  i-o veni bine   panţi,  lucruri şi  aşezăminte noue şi  folositoare.
                                                            Şi  la  răsboiu  şi’n  pace.       ca  să-l  facă  şi  el  se  se  plimbe  pe  la  jude­  Adunarea  din  ăst  an Reuniunea  şi-a  ţi­
               De  multe-ori  un  nevoieş,  care  abia
                                                            Să  fim  ţărani,  să  fim  Români,  cătorii  şi  să  cheltuească  din  nou  bani  şi   nut-o  Dummecâ  la  27  Decemvrie  a.  c.  în
         se  mai  ţine  pe  picioare  te  face  bolnav,                                        vreme.
                                                            Să  fim  ţărani  români I                                                     comuna  Sâctl  (lângă  Sălişte).  Din  aceasta
         cu  alte  cuvinte:  te  compătimeşte  toc­                                                 Ş’apoi  câte  mai  pot  să  iasă  din  aceste   causă  fruntaşii  din  Săcel  făcut-au  tot  posi­
                                                            De  frig,  de  vitor,  de  furtuni
          mai  cel  mai  vrednic  de  compătimire  şi                                          judecăţi 1  Câte  învrăjbiri,  câte  nenorociri.  bilul,  ca  pentru  cinstea  dată  comunei  lor,  cu
                                                            Voinici  ne  ţinem  seamă,
         asta  trebue  să  indigneze  pe  ori cine.         Pământul  patriei  ne  e,               Bătrânii  noştri  şi-au  dat  socoteală  de  cinste  şi  cu  recunoştinţă  să  răspundă.
               Astfel  de  vorbe,  cari  nu  fac  nici      Român’,  a  noastră  mamă.         toate  aceste  rele,  de  aceea  sfântă  este vorba   Comitetul  central al  Reuniunei  la aceasta
                                                                                               lor :  »Decât  o  judecată, dreaptă  mai  bine  o   adunai e  representat  a  fost  prin  presidentul
          două  parale,  costă  foarte  mult  pe  aceia,    Să  fim  ţărani,  să  fim  Români,
                                                                                               învoială  strâmbă'.                        D.  Comşa,  secretarul  Victor  Tordaşianu,  din
          cari  sunt  condamnaţi  a  le  asculta.           Să  fim  ţărani  români I
                                                                                                    Nu  trebue  să  creadă  nimeni  că  dacă  Sibiiu  şi  prin  membrul  din  comitet  dl  han
               Lăsaţi  faţa  oamenilor  în  pace!           Să  fim  ţărani I  Cu  hărnicie    sunt  judecătorii  în  ţară,  apoi  trebue  numai   Popescu,  proprietar  în  Sibiel.  La  sosirea  tre­
               Mult  mai  periculoase  decât  aceste        Pământul  să  muncim,              decât  să  ne  ţinem  de  judecăţi.  Multe  lucruri   nului  de  câlră  Sibiiu,  representanţii Reuniunii
                                                            Să  fim  Români  şi ’n  armonie    sunt  pe  lume,  dar  nu  ne  ţinem  numai  de  au  fost  întimpinaţi  de  fruntaşii  comunei,  în
          vorbe  urîte  sunt  vorbele  frumoase,  cari
                                                            Cu  toţii  să  trăim.              ele.  Ce?  Dacă  sunt  fântâni,  apoi  trebue  să  numele  cărora  notarul  Valeriu  Pop  ţine  o
          la  aparenţă  sunt  îndreptate cătră  inimă,
                                                            Să  fim  ţărani,  să  fim  Români,  ne  pierdem  vremea  să  stăm  numai  să  cărâm   frumoasă  vorbire  de  bineventare,  câiuia  îi
          în  fond  însă  ţintesc  numai  spre  pungă!      Să  fim  ţărani  Români!           apă?  Ori  dacă  este  foc,  apoi  trebue  să  stăm   răspunde  presidentul  D.  Comşa.  Dela  gară
          Mulţi  oameni  în  lumea  asta  trăesc  nu-                                          să  facem  foc  mereu ?  Ori  dacă  este  soare ori
                                                        Biblioteca Judeţeană ASTRA    m   D '  %»****(*<*                                 ne-am  dus  apoi  cu  toţii  la  sfânta  biserică
            îlltot-                                      INI IIIIIIIIII
                                                           *P31406*
   1   2   3   4