Page 1 - Activitatea_1904_01_01
P. 1
/"** 1 .... .
mjmcA camu '■
Anul IV. ( •*a <u O f ă ş t i e , 14 Ianuarie î l 1 9 0 4 .
iî!.. ini nb e bfiumo-; iişoi-.rrhaio ‘di fciixd
■■'9 h, i /m.ino:iVi;i •*[ mumor) nh ijiEoe
i ABONAMENT iubi'/
INSERTIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1 /, an â cor.
se plătesc cu preţuri fonrt -
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
M anuscriptele sunt a se adresa
Redacţiei şi acelea nu se îna Pentru România ţi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
*
Un număr costă 12 bani
Kpisttile nefrancate nu se primesc.
RED ACTOR RESPONSABIL :
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR:
A p a r e în fie c a re Joi. ^
L a u r i a n B e r c i a n
D r. A u r e l M u n t e a n
Vorbele frb imoase. mai cu minciuna, nu fac absolut nimic Patim a judecăţilor. lună, apoi trebue să ne pierdem vreme
cu ele?
altceva, decât vorbesc la inimă şi în
Multe lucruri sunt pe lume, şi bune şi
- - 4 0 — schimb le cade aurul în pungă. Nu ne duce pre noi în ispită şi ne iz folositoare, dar fiecare e bun la locul lui şi
Nimic mai urît in lumea asta, de Pentru cine sunt valabile vorbele băveşte de cel viclean : aşa zicem când ne la vremea lui. Omul trebue să ştie în tot
frumoase? închinăm lui Dumnezeu. Se roagă omul lui deauna a se ch bzui cum trebue să-şi aleagă
cât vorbele frumoase. Vorbele frumoase
Vorbele frumoase au trecere înain Dummzeu, se roagă să-l izbăvească de cel mai bine ceea ce poate să-i fie de folos.
au ajuns atât de îndoelnice, încât abia
tea acelora, cari le iau drept fapte şi viclean, dar se roagă oare cum lui Dumne Omul trebue să caute a-şi alege numai
li-se mai dă crezământ. zeu, ca Dumnezeu să oprească ori să împie ceea-ce îi trebue, ştiind că dacă alunecă să
înaintea acelora, cari iubesc aplausele
Sunt, nu-i vorbă, şi vorbe frumoase, dice pe cel viclean de a se apropia. Omul! aleagă şi ce nu-i trebue, apoi el se poate
adevărate, dar numai acelea, ce vin din pentru faptele lor rele. îşi închipue că cel viclean e în afaiă, e în obicinui cu această alunecare şi ajunge să
Ce îngânfare trebue să simtă rău
inimă şi merg la inimă. colo departe, şi dacă nu s’o apropia de el, alunece în totdeauna şi să aleagă numai
Când e vorba să linişteşti pe ci tăciosul, care numai rău face în vieaţa atunci nu va aluneca spre păcat. răul.
lui, şi cu toate acestea are vecinie în Trebue să ştie însă omul că apucăturile Să caute deci omul a se cunoaşte pe
neva cu vorba, când nu mai tolosesc
jurul seu mameluci care-i cântă aleluia cele rele, ura, răzbunarea, lăcomia, acestea srne ca să vadă ce e rău în el şi să se gân
faptele, atunci ar fi păcat să nu-ţi dai
şi-i strigă ura! Sau credeţi că nu-i fru sunt cel viclean, şi acest viclean este chiar dească la acest rău, la acest viclean când se
toată silinţa ca cu o vorbă bună să-l in inima lui. Şi de acest viclean nu poate roagă lui Dumnezeu, ca să-l izbăvească de
moasă vieaţa aceluia, care nu face de
mângâi, căci de multe-ori o vorbă fru scăpa omul altfel decât numai când îl bagă cel viclean-
cât rău şi lumea nu-1 vorbeşte decât Th. D. SperaHţw.
moasă la locul ei, e mai mult vrednică de seamă şi ia măsuri ca să nu-’l asculte şi
decât tot aurul din lume; ea schimbă de bine ? S’a mai văzut om în lume să nu-i facă pe voie.
care să-şi mărturisească fapta rea, sau
de-odată soartea rea a unui om, întoc Să se roage omul lui Dumnezeu ca UNUL CA O SUTĂ
mai ca o ploaie bună venită la timp, cel puţin să nu caute a şi-o justifica? să-l izbăvească de cel viclean, dar să bage
Urîte mai sunt vorbele frumoase! de samă omul, că cel viclean sunt chiar apu Uite, de-ar fi lege’n ţară
întristarea agricultorilor în bucurie. Pe
Cu cât cine-va dispune de mai căturile lui cele rele; să le bage de seamă, Să popim pe toţi aceia
când vorba urîtâ, pustieşte inima unui să fie cu ochii la ele, să roage pe Dumne Cari fac vinului ocară
nenorocit, întocmai ca un uragan săl puţine fapte bune, cu atât e mai bun zeu să-l ajute să le înfrângă şi să fie cu Şi zoresc, că-i om nebun
batec pădurile falnice şi câmpiile mă de gură şi cu nimic nu poţi înlocui gândul la ele ca şi cum ar zice Hunului Cine crede ’n hori şi ’n fete —
noase. mai nimerit sărăcia faptelor, decât cu Dumnezeu : Doamne, acestea sunt cel viclean Eu pe cinstea mea vă spun :
D. e. te-ai îmbrăcat azi cu un bogăţia vorbelor. de acestea izbăveşte-mă. De m’aţi bate ’n toată ziua,
rînd de haine nouă. Nici n’ai pus piciorul De aceea bine să cercetezi cât se Aceste apucături rele sunt cel viclean, Nici de dascăl n’aş fi bun !
Insă, de-ar eşi vr’o lege,
bine în stradă şi te întâlneşti cu unul, poate de adânc inima, dar mai ales şi acest lucru l’au ştiut până şi păgânii, căci Că nevestele de-acuma
care n’are să-ţi spună altceva mai bun, trecutul unui gura li1/, înainte -de z-i da u„~ înţelept păgân, înr? dm vechime a zis Nu bărbaţii vor alege
omului : Cunoaşte-te pe tine, adecă sileşte-te
decât că costumul te prinde grozav crezământ. Pe primar, şi că-i iertat
de-ţi cunoaşte apucăturile, căci mai mari şi
Cele mai multe amiciţii din lumea
de rău. mai primejdioase sunt greşelele cari le poţi, Să se caute vrednicia
Un rînd de haine nu e tocmai asta modestă se susţin partea cea mai face tu însuţi decât neajunsurile cari ţi-le Numai după sărutat:
un lucru mare în lumea aceasta, pri mare prin vorbe frumoase, şi cea mai pot face alţii. Căci de cele ce-ţi pot face De v’aţi pune’n cap cu toţii,
vind în fond, dar’ pentru-că ele sunt veche şi mai sinceră amiciţie se strică alţii te păzeşti mai mult, iar în tine ai toată Eu aş fi primar în sat I G. Cofiue.
___________
făcute pentru ochii lumii, câştigă prin pentru vecie prin o singură vorbă urîtă, încrederea şi unde te împinge patima te duci
ca orbul. Deschide-ţi dar ochii şi nu fii orb,
aceasta o însemnătate cu totul vred mai ales dacă e adevărată. desihide-ţi ochii şi te uită la tine în cotro A 15-a adunare generală
nică de luat în considerare. Prin haine In contra vorbelor frumoase nu mergi şi ce apucături rele ai. a „Reuniunii rom. agricole din Sibiin!'
vrei să placi, ba şi mai mult, vrei să este nici o ureche destul de tîmpită, Această orbire şi vinovată încredere în
întri în rîndul oamenilor de consideraţie. nici o inimă destul de împetrită, nici sine face pe mulţi oameni să-şi piardă vre Dacă Reuniunea noastră agricolă şi-ar
Ei bine, cum ţi-ar veni, când ţi-ar spu un spirit destul de ager pentru a le mea în judecăţi, cu gândul de a face rău ţinea adunările sale generale după-ctim se
ne mai mulţi, că costumul te cuprinde cunoaşte numai decât unde ţintesc. altora, pe când la urmă îşi tac rău numai lor. ţin de obiceiu asemenea adunări ale altor
cât se poate de rău? Nu-ţi vine de N’avem decât să lăpădăm dela noi Dacă ocârmuirea ţării a întocmit jude aşezăminte, anume după un program cât se
multe-ori să stai acasă şi să nu mai ori-ce slăbiciune dejositoare, cu deose cătorii, unde la mare nevoie să se ducă omul poate de sec, în cadrele căruia nu încap de
ca să-şi caute dreptatea, vezi astăzi pe la
ieşi între oameni ? Şi fiind-că hainele bire vanitatea, această mărire micşoră- sate mai ales şi prin tîrguşoare că pentru cât presentarea raportului despre activitatea
costă bani, nu ţi-se pare că ai aruncat toare, şi numai decât vom începe a din anul trecut şi socotelile anuale, apoi da
toată nimica oamenii aleargă la judecată. rea ab<olutorului şi cel mult punctul de pro
acei bani în vânt? auzi cu alte urechi. Las cam să-l învăţ eu pe cutare ! Las cam gram «Propuneri eventuale', rămas cam de
Deci: lăsând gluma la o parte să-i arăt eu lui cutare I Aşa zic mereu şi regulă fără obiect, ar fi suficient să înregis
zicem: cine critică cu voia hainele al -Oe fim ţerani români. mereu umblă prin judecăţi şi până să-i arate trăm, că adunarea s’a ţinut la locul şi ora
lui cutare, ori pânâ să-l înveţe pe cutare
tuia, dovedeşte că este rău crescut. obicinuită şi după convocatorul publicat.
Să fim ţărani, cu hărnicie aleargă degiaba pe drumuri şi cheltueşte
Fie-care om criticat, se supără, şi In cei 15 ani de existenţă şi de rod
Pământul să muncim, vreme şi bani, pierzând zile întregi pe la ju
cu tot dreptul. nică activitate, Reuniunea agricolă voind să
Să fim Români, şi ’n armonie decătorii. fie la toate ocasiunile cât se poate de folo
Sunt apoi unii oameni, cari intere- Cu toţii să trăim. Şi dacă i-o arăta lui cutare, adecă cu
sitoare obştei, a Introdus obiceiul, ca pe lângă
sându-se mai mult de sănătatea altora, Să fim ţărani, să fim Români ce-n să se aleagă la urma urmei? Ce-o să datele cunoscute şi acum resumate, să ia In
decât a lor proprie, fac din sănătos Să fi n ţărani români! câştige el din aceasta? programul adunării puncte noue, din a căror
bolnav, sau cel puţin mai bolnav decum Pământul hrană dă la toţi, O să-şi câştige un vrăjmaş, căci cutări desbatere să resulte pentru comuna, în care
este, uitându-se lung şi uimit la tine şi Voinici pe toţi îi face, u’o să se lase mai jos şi o să caute să-şi adunarea se ţine şi pentru oaspeţii partici
mirându-se cum ai slăbit. Voinici ţărani, voinici Români răsbune şi el. Cutare şi el când i-o veni bine panţi, lucruri şi aşezăminte noue şi folositoare.
Şi la răsboiu şi’n pace. ca să-l facă şi el se se plimbe pe la jude Adunarea din ăst an Reuniunea şi-a ţi
De multe-ori un nevoieş, care abia
Să fim ţărani, să fim Români, cătorii şi să cheltuească din nou bani şi nut-o Dummecâ la 27 Decemvrie a. c. în
se mai ţine pe picioare te face bolnav, vreme.
Să fim ţărani români I comuna Sâctl (lângă Sălişte). Din aceasta
cu alte cuvinte: te compătimeşte toc Ş’apoi câte mai pot să iasă din aceste causă fruntaşii din Săcel făcut-au tot posi
De frig, de vitor, de furtuni
mai cel mai vrednic de compătimire şi judecăţi 1 Câte învrăjbiri, câte nenorociri. bilul, ca pentru cinstea dată comunei lor, cu
Voinici ne ţinem seamă,
asta trebue să indigneze pe ori cine. Pământul patriei ne e, Bătrânii noştri şi-au dat socoteală de cinste şi cu recunoştinţă să răspundă.
Astfel de vorbe, cari nu fac nici Român’, a noastră mamă. toate aceste rele, de aceea sfântă este vorba Comitetul central al Reuniunei la aceasta
lor : »Decât o judecată, dreaptă mai bine o adunai e representat a fost prin presidentul
două parale, costă foarte mult pe aceia, Să fim ţărani, să fim Români,
învoială strâmbă'. D. Comşa, secretarul Victor Tordaşianu, din
cari sunt condamnaţi a le asculta. Să fim ţărani români I
Nu trebue să creadă nimeni că dacă Sibiiu şi prin membrul din comitet dl han
Lăsaţi faţa oamenilor în pace! Să fim ţărani I Cu hărnicie sunt judecătorii în ţară, apoi trebue numai Popescu, proprietar în Sibiel. La sosirea tre
Mult mai periculoase decât aceste Pământul să muncim, decât să ne ţinem de judecăţi. Multe lucruri nului de câlră Sibiiu, representanţii Reuniunii
Să fim Români şi ’n armonie sunt pe lume, dar nu ne ţinem numai de au fost întimpinaţi de fruntaşii comunei, în
vorbe urîte sunt vorbele frumoase, cari
Cu toţii să trăim. ele. Ce? Dacă sunt fântâni, apoi trebue să numele cărora notarul Valeriu Pop ţine o
la aparenţă sunt îndreptate cătră inimă,
Să fim ţărani, să fim Români, ne pierdem vremea să stăm numai să cărâm frumoasă vorbire de bineventare, câiuia îi
în fond însă ţintesc numai spre pungă! Să fim ţărani Români! apă? Ori dacă este foc, apoi trebue să stăm răspunde presidentul D. Comşa. Dela gară
Mulţi oameni în lumea asta trăesc nu- să facem foc mereu ? Ori dacă este soare ori
Biblioteca Judeţeană ASTRA m D ' %»****(*<* ne-am dus apoi cu toţii la sfânta biserică
îlltot- INI IIIIIIIIII
*P31406*