Page 2 - Activitatea_1904_01_01

H |T 2 . A C T I V I T A T E A Nrul 1

tixită de credincioşii comunei şi de fruntaşii „Ia ascultă-mă, jupâne, ţi-am făcut aliş-veriş, kor sokâvi harez utân altes, le-a arătat Per­ neşti din patrie, în cele confesionale
„Am luat ceasul ăl mai mare, la băiat am dat bacşiş, k kergethettek a per şilor căi ascunse şi
sosiţi din comunele învecinate. La finea ser­ gr.-or. din diecesa Aradului în toate,
„Văd că ai şi la fereastră nişte fleacuri mititele, zsâkat oroszlân szob- Perşii pe acolo au în-
viciului divin parochul A. Flucuş vesteşte ob­ Perpetuarea întrebuinţării manua­
„Alea nu stau în perete, tot n’ai ce să faci cu ele, rot emeltek a csata- cunjurat pe Spartani.
ştea, că comuna Sâcel are astăzi rara fericire „Dă’mi şi mie pe d'asupra, la vânzare, două, trei,- tăren, — Leonidas- Leonidas cu trei sute lului goldişit în şcoalele noastre popo­
de-a primi în sinul seu pe cârmacii, cari nu „Am câţi-va copii acasă, poate s’ar juca şi ei‘‘! nak, a hâromszâz hbs de viteji au murit în rale şi în viitor, după cele de mai sus
cruţă nici timp, nici osteneală, când vorba /uliu C. Săveseu. nek nevât pedig szâ- luptă, dară dintre Perşi credem, că nu se va mai tolera. Ar fi
este de a sări în ajutorul plugarului nostru zadok multân is be- încă au căzut morţi aceasta sub raportul progresului didac­
tanittattâk a spâ’tai douăzeci de mii. A-
destul de înapoiat în multe privinţe. De în­ tic o batjocură şi o ruşine, precum şi
cheiere sfinţia sa roagă pe credincioşi să nu Răspuns dlui Goldiş gyermeki-kkel, stb. tunci toţi Grecii s’au
sculat împotriva Per­ o nedreptate strigătoare la ceriu faţă
întârzie a lua parte la adunarea, ce se va ţi­ şilor şi i-au scos din de autorii noştri cinstiţi de cărţi didac­
nea la orele 11 a. m. în marea sală a şcoalei. şi o mică răfueală. ţara grecească, ear’ tice. Cei chemaţi întru aceasta sperăm,
întruniţi în şcoală bărbaţi, femei şi co­ (Urmare şi fine.) pe locui, unde s’a că nu vor întîrzia a şi face datoria, de
luptat Leonidas, au
piii de şcoală, presidentul Comşa trece în re­ ridicat semn un leu a alunga pe un speculant cu desăvâr­
vistă lucrările mai de căpetenie săvîrşite de Grecii. şi numele lui Leoni­ şire dela altarul şcoalei.
Reuniune în timpul de 15 ani, de când un Europa nâpei kb- Dntre popoarele das a rămas în veci D-lui Goldiş un cuvânt. Nu în pa­
mânunchiu de bărbaţi cu durere cătră neam, ziil elâszbr is a go- din Europa mai în- lăudat şi preamărit timi căuta causa, că am avut îndrăs-
fiinţă au dat acestui aşezământ folositor, care ibgbk vergOdttk nagy tâiu s’au făcut ves­ între Greci, etc. neală a te demasca; dacă o schinteă
chemare are să lucrtze pentru bunăstarea şi hrre. Szâmos k s or- tiţi Grecii. Ei aveau Urmează încă din istoria Grecilor de dragoste faţă de şcoală ţi-a mai ră­
-zâgot alapitotak nagy mai multe ţărişoare,
înflorirea ţăranului nostru agricultor. Mulţu­ în ambele manuale despre Solon, De- mas, vei vedea singur că am avut da-
veszâly idejân azon- dar’ la timp de, ne­
meşte pentru buna primire şi, punând în ve­ ban kbzosen vâdel- voie să apărau şi ,& mosthenes şi Alexandru cel mare. In torinţă să facem ce am făcut.
dere, că pe lângă obiectele ţinâtoare de adu­ nit-ziâkmagukat. Spâr- ajutau uni pe alţii. fiecare din manuale aceste capitole for­
Onoratului cetitor un cuvânt: Cele
narea generală propriu zisă, astăzi se va mai ta âs Athân volt leg- Oraşele cele ma: ves­ mează secţiunea primă. enumerate până acum sunt de o natură
vorbi şi despre lucruri de interes economic hiresebb orszâguk. tite ale Grecilor erau Secţiunea a doua conţinând isto­ atât de gravă, atât de brutale în reali­
Spaita şi Athena.
general, între cari şi despre însemnătatea în­
ria Românilor are următoarele capitole tatea lor scandatoasă cât onoratul ce­
soţirilor de credit săteşti după sistemul • Raif- în ambele cărţi: titor să nu aştepte nici o discusiune
feisen<, — declară adunarea deschisă. Spârtânak LykurgflS Lyknrgns.
Românii, Cincinnatus, Hannibal, Iu- cu noi din partea d lui Goldiş şi nici
Secretarul Reuniunei, dl Victor Tordă- adott torvânyeket. Ki- Legiuitom! Spartei
ţianu, făcând un resumat din raportul gene­ lâlya le hetett volna a fost Lykurgus. El lius Caesar, Isus Christos şi Constantin o justificare din partea acestuia. Cele
cel mare, dl Goldiş icueşte pe mai pu ce le-am scris, cu multă scârbă şi amă­
ral, tipărit şi distribuit între cei presenţi, arată, nâpânek de nem voia să fie soldaţi
akart ura kodni F8- toţi oamenii din ţa­ ţin de o foie şi ceva despre Daci, De- răciune sufletească le-am scris. Fără
că comitetul Reuniunii în anul 1902 s’a pre-
vâgya volt hogy Spâr- ra sa, că aşa să se cebal şi Traian. Şi în aceasta secţiune îndoeală e peste măsură deprimătoare
sentat în 3 comune (Porceşti, Mag şi Nucet) tâban minden ember poată apăra mai uşor ca şi în cea premergătoare, dl Goldiş constatarea, că persoana dovedidă cul­
la întruniri agricole, dintre cari în comuna katonânak erezze ma- în contra dujmanilor. nu face absolut nimica decât traduce] pabilă cu delicte atât de osânditoare,
Porceşti s’a pus temeiu unui pomet pentru gât s kăszen âlljon ha- Pentru aceea copii
zâja oltalmâra. Azâit a nu rămâneau acasă, rectius plagiază. ! nu este un biet învăţător simplu dela
toţi proprietarii de acolo; in Mag şi Nucet
gyermekek csak hât decât numai până la Şi aşa mai departe urmând în toc­ sate, ci unul care până acum a trecut
s’a înfiinţat câte o însoţire de credit sistem
âves korukig marad- vârsta de 7 ani, car’ mai aceeaşi împărţire a materialului, în ochii noştri drept un distins şi zelos
Raiffeisen. Cea din Nucet s’a activat în a. c., tak sziileiknâl, azutân după aceea îi adunau bărbat de şcoală, unul care pretinde a
ear' cea din Mag încă nu şi-a înaintat actele ossz gyiijtârtek âket la un loc şi îi creş­ tractând aceleaşi capitole cu acelaşi desvolta o activitate mănoasă în toţi
spre înregsttarea firmei. In comuna Mohu mint meganyi k s ka- teau împreună, învă- mers de idei, aceleaşi frase ne dă gata
tonâkat gyakoroltâk ţându-i să se lupte si dl Goldiş cea mai metodică şi mai co­ ramii intelectuali şi a da dimpreună cu
comitetul a plantat în grădinile membrilor a test tigyesâgeiben, să sufere frig şi foame respunzătoare istorie pentru şcoalele alţii de pănura sa, directivă educaţiei
de-acolo câte un altoi mâr pătul, dăruit de
ehsăg szou jusâg. hi- şi toate năcasurile. Şi poporale(l). Cartea ungurească a Iul şi politicei naţionale. E timpul suprem,
Reuniune; în comuna Pianul-român, comite­ dt g, melt g ttlrăseben tinerii spartani atunci ca în interesul culturii şi al libertăţii
tul a ţinut cursul de altoit pomi şi in fine lâradalmak elviselâ- erau mai fericiţi, când Mayer Miksa a utilisat-o până în sfirşit;’ noastre intelectuale, să întroducem o
în comuna Sălişte s’a tractat pe larg chestia sâben s a mint ndt- mergeau la luptă A- nici un capitol măcar nu există pe care scrutare mai temeinică şi o mai strictă
tek, a fegy vr rforgatâs- tunci să îmbrăcau în l’ar fi trecut cu vederea dl Goldiş. Ce
întemeierii şcoalei practice de economie de
banharczolâsban. Nem haine de sărbătoare, caută d. e. Szondy Gyorgy cu cei doi obiectivitate în stabilirea meritelor au­
acolo. is volt boldogabb a cântau şi juc u şi ni­ aprozi a-i Iui în manualul românesc şi torilor şi a valorii operelor. Numai aşa
In 1902 comitetul a dăruit membrului «partai ifju, mint ha meni nu să temea mulţi alţi Dobo, Jurisics şi alţii, niştej vom fi în stare a tace din timp în
Reuniunii, dlui Nicolae Iosif, învăţător în Aci- hâboruba mehetett. de moarte, pentru-că persoane de importanţă locală tempo­ timp un bilanţ real al mişcărilor noa­
liu, o viţea rassa »Pinzgau«, ear’ membrului Egysztrfîruhâjât ilyen- cea mai mare feri­ stre culturale, numai delăturând sinamă-
kor bibor kdpeny- cire era pentru ei casă rală şi nici de cât istorică.
Ioan Stânuleţ din Ilimbav, i-a dăruit viţeaua girea vom propâşi.
nyel cserâlhette fSl moară în luptă pen­ Pe scurt manualul maghiar e cu­
pusă la disposifia comitetului de Petru Sopa
âs szdlt a zene, folyt tru dulcea lor ţară. prins de tot în cel românesc. Greuta­ Până când Goldişi vor fi încă la
din Fofeldea, drept prima prăsilă a viţelei, a tânez, mely mânkor Lykurgus a făcut pe cârmă, îndreptare să nu aşteptăm. Să
ce i-a dăruit în 1900. Tot în 1902 membri­ tiltva volt. Senki sem Spartani să jure, că tea cea mai mare ce a avut-o dl Gol­ căutăm deci a-i delătura. Să ţinem a
diş a fost îngrijirea de ilustraţiuni, cari
lor Ioan şi Moise Beu din Apoldul-român» fâlt a halâltdl, mert a vor ţinea legile iui minte înţelepciunea strămoşească: Per
li-s’au dăruit 2 oi de rassa »Frislandeză«. Cu legnagyobb dicsâsâg- până când să va în­ din manualul unguresc lipsesc. întrebă­
nrk tartottâk, ha hc5- toarce el iarăşi acasă rile reasumare dela finea secţiunilor nu aspera ad astra.
galiţe a fost dăruit membrul Ioan Tipeiu, pro-
siesen ha'h.ittak a ho- la ai sei. Ear’ atunci constituesc nici un merit pentru dl Gol­
topresb. emer. în Sebeşul-săs. Mai făcând nârt. Lykurgus meg- Lycurgus a plecat în Arad, Decemvrie 1903.
menţiune despre activitatea însoţirilor de cre­ e«kettette nâpât, hogy ţară străină şi nu s’a diş, căci acestea, nu cel din urmă în­ P oduoreanitl.
dit săteşti şi de tovărăşiile agricole, înteme­ tbrvânyeit megtartja mai întors, ci murind văţător, dar’ fie care elev şi-le impune.
mig 6 haza nem târ. acolo, a lăsat să-i ar­ Afară de aceste ridicule diferinţe mai
iate cu concursul comitetului, insistă asupra
S mikor ktl’fbldi utjâ- dă trupul şi cenuşa aflăm ici colea, în întreg manualul pe"'
marelui eveniment: exposiţia industrială, aran- ban meghalt, vâgaka- osSmintelor sale sfi o 4 (zi patru) foi tratate unele şi altele Dintre cele zece pornnei.
giatâ în 1902 cu concursul Reuniunii sodali- ratâhoz kâpest m< gâ- arunce în toate păr­ din istoria poporului românesc. Pentru
lor români din Sibiiu, exposiţie, ce va ridica gettrk testât âs szât- ţile ca nimenea să Ce nu-ţi place ’n lumea asta, tu la alţii si nu faci,
industria de casă (lucrul de mână femeiesc) szoriâk hamvait. Senki nu mai dea de urme­ autenticitatea acestora încă nu-mi vine. Dacă vrei Sn rai si Intri şi lui Dumnezeu si placi.
la rangul industiiei profesionale. Prin răspân­ sem mondhatta tehât, le lui. A-a nimenea să garantez. Legea şi prorocii ’nvaţă pe aproape si iubeşti,
hogy Lykurgus haza- nu a putut zice, că In cât priveşte acum utilisabilitatea Şi ce vrei si-ţi facă alţii, tu aceea si doreşti.
direa în lumea cultă a albumurilor de cusă­
tă> t S| âi tâba. De mâ- Lykurgus sa întors Din poruncile prea sfinte, am călcat doui porunci;
turi şi ţeseturi litografiat în colori, cunoscută gis tartottâk tbivâ- în ţara sa si Spartanii manualului goldişit în şcoalele noastre, Pedepsit voiu fi de Domnul după moarte ’n iad cu munci.
să va face deşteptăciunea, dibăcia şi gustul nyeit. au trebuit să ţină le­ din punct de vedere al sistemului şi al S i nu furi, mi-a tot zis popa şi mereu l’am ascultat;
cu adevărat artistic al femeii noastre. Prin gile lui în veci. tractării materialului, — al pedagogiei Dar fur&ndu-mi dracul mintea, pe furiş te-am sărutat
Introducerea răsboaielor mechanice şi mai moderne adecă, cred că e de ajuns, Şi porunca cea de-a zecea, cănd ta tine am poftit,
Am călcat-o şi pe dînsa. Ce vrei, dragă, am greşit!
pe sus de toate prin întemeierea unei scoale Leonidas. Leonidas. tără a mai întră într’o analisă specială, a Dar tn lumea de vecie când vom trece picătoşi,
aminti că scriitorul acestor şire, poate
industriale de ţesetorie, pentru economul nos­ Mikor egyszer a Odată regele Per­ Dumnezeu o si ne ierte văzând ochii tii frumoşi.
tru deschide-se-va un nou şi bogat isvor de perzsâk Kiiâlya Xir- şilor Xerxes s’a su­ şi dl Goldiş ca elevi în clasele popo­ Emanoil Pârăeanu.
câştig etc. (Va urma), xes m< gharagudott a părat pe Greci şi din rale au folosit manualul lui Mayer Miksa.
gbrogokre s Azs âbdl Az a a venit asupra De atunci au trecut însă ani şi azi de
tengernyi nă| pel t6rt lor cu mulţime dâ istoria poporală a autorului maghiar pu­
C E A S U L C U C U C reâji k, a spâ ta k ki- norod. Atunci a eş>t ţini îşi vor mai fi aducând aminte. Şi poate Omul şi soartea.
râ'ya Leonidas csak înaintea lui regele aceasta va fi fost şi o causă principală,
Un bulgar ca toţi bulgarii, într’o vreme, nu ştiu când, pâr szâz emberrel Spartanilor Leonidas care l’a determinat pe dl Goldiş rivni- Era odată un om sârac, care n’avea
âllotta u jât a Ther- şi i-a ţinut calfea^ la
Pe-un Român văzând în piaţă un ceasornic cumpărând,
Un ceasornic de perete, d’âl cu Cucu, îl întreabă: mopyldk szorosânâl. pasul Thermophilelar. tor de fală goală, ca sâ-1 desgroape şi noroc, căci deşi muncea ziua şi noaptea, nu
•Asta pentru ce serveşte ? Este bun pentru vr’o treabă ? Dtihâsen izent rtâ Spartanii erau numai să’l îmbrace româneşte pe Mayer Miksa. putea să-.-i agonisească nici pănea pentru co­
Xerxes, hogy adj a ât câteva sute, ear’ Perşii
•Cum să nu«, i-a zis românul, »dînsul vremea ne arată, Dacă dl Goldiş a avut pe inimă curată pilaşii lui. Azi aşa, mâne aşa, până când
a kardjât, »gere vedd erau cât frunză şi
•Dacă este ceasul şase, el începe ca să bată, interesul şcoalei noastre, de ce nu a omul s’a luat de gânduri ce să facă, ca să
„Unu, două, pâu’ la şase, şi, astfel, putem să ştim, el«, — felelt Leoni­ iarbă. Atunci Xerxes tradus, rectius plagiat, un manual ma­ s.tape de sărăcie; aşa într’una din zile, s’a
„Dac’avem vre-o dara vere, să nu stăm, să ne giăbim1'. das. Akkor sem ijedt a trimis vorbă lui
meg mikor halotta Leonidas să-şi dea ghiar modern amplificându-1 cu cele hotărît să se ducă la D-zeu să-i spue păsul.
Foarte bun şi-a zis bulgarul, eu când duc la muşterii
hogy a sok perzsâ- sabia de bună voie, 4 foi de istorie românească! Că n’a Pe drum întâlneşte un uncluaş bătrân, care
Lapte, unt, când e la platădînşi’mi zic: „Sfeteo, să vii",
Pe la patru, pe la şase şi eu nu îi nimeresc; nak nyi âtd’ meg a ear’ Leonidas i-a răs­ făcut-o aceasta credem, că încă îşi va întrebându-1 unde călătoreşte, îi spuse sco­
Când îi caut pentru parale, niciodată nu-i găsesc. nap is elhomâlyosnl. puns: „vino şi o ia“. fi avut resoanele sale dl Goldiş şi anu­ pul, fără a-şi da seama că acel bătiân e
• Legalâbb ârnyâkl an I-s’a spus lui Leoni­
Ha, ha, dau un pol acuma, dar’ încalţe, lele-fată, me, că pentru descoperirea unui mort chiar D-zeu. D-zeu îi spuse să nu mai umble
harczolunk* vâiaszolta das şi aceea, că Perşii
Ştiu, că ori-ce data ie au să mi-o plătească ’ndată.
Când vor zice, pe la patru, pe la şase, sau ori-când, nyugodtan. Sok ro- sunt aşa de mulţi, că de mult are să dea seamă numai în de geaba, ci să asculte ce l’o învăţa el;
Cucu ese şi îmi zice: „Du-te, Sfetcule, curând"? hamot viszavert mâr, săgeţile lor vor în­ faţa tribunalului ştiinţei, nu şi în a celui • du-te la ursitori, care stau ia casa de lângă
middn Ephialtes ke- tuneca soarele. „Bine, justiţiar. Afară de aceea potlogăria s’ar fântâni, că ele îţi vor spune soartea ta, din
Şi, a?a gândind bulgarul, la ’ndoială n’a mai stat rtU6 ntat mutatott a că atunci ne vom fi descoperit uşor, renumele dlui Goldiş lumea asta«.
Şi în piaţă-a plecat. pe zsâknak k k most lupta în umbră11 —
S’a uitat în stânga’n dreapta, cumpenind în a lui minte, mmdt n oldaltol ko til a răspuns Leonidas devenea periclitat, manualul nu ar fi Bietul om s’a înduplecat şi ducându-se
Care ceas e mai cu vază, care cuc e mai cu minte. fogtâk 6t. Leon'das Lupta s’a început şi fost primit cu simpatie şi întreg geşef- unde îl învăţase bătrânul, dete peste două
In sfirşit întră la unul se togml, âs a hâormzâz spâr- Perşii nu puteau stră­ tul să dădea de mal. Edidat însă sub fete frumoase, cu aripi de foc, cari luceau
Şi târgui. tai hbsies harezban bate înainte nici de- r firmă proprie şi ajutat de o reclamă ca soarele.
La plecare însă, Sfetcu mai zărind în galantar, elesett ugyan, de cum, căci Spartanii şiriană şi de împrejurările favorabile de Cum le spune pricina, ursitroile cântară
Ceasuri mici de-argint sau aur, aur bun de icosar, huszez'jr perzsa âletâ- să luptau ca leii. Dar’
Şi cu lanţuri tot de aur, nu ştiu ce-a gândit în sine. ben keiiilt a gybze- atunci un afurisit de acum câţi-va ani manualul dlui Goldiş într’o carte numele omului şi-i spuse urmă­
Că, tuşind, şi-a şters mustaţa, apoi zise, ştii, de-a bine . letn. A gbibgbk mi- Grec, ce-i zicea EA- J şi-a făcut intrare in multe şcoli româ­ toarele: degeaba mai munceşti, că nu te poţi