Page 3 - Activitatea_1904_01_01

Nrul 1 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

nţelege cu nimic, scnrtea ta z ce, că numai NOUTĂŢI văzând că şi el şi românul rămân mai-mai
când furi te poţi pricopsi». flămânzi, zise :
Omul rămase zăpăcit, în odae, cu gân­ La începutu-începutului, ci-că popoarele — Aoleo, taica parinteo, buna lege ai I...
dul de a pleca spre casă. Dar’ eată bătrânul, Tuturor colaboratorilor, abo- nu erau despărţite, trăiau aşa la un loc, ha- Mânca i şi peştele meu şi mielul lui Mihai.
care-1 întrebă despre cele-ce i-au spus ursi- nenţilor şi cetitorilor noştri le landala, fără nici o deosebire în firea lor. Dumitru Stincejcu.
torile. dorim an nou fericitI Nu hotărîse încă Dumnezeu apucăturile na­
— Ce să-mi spue ? Uite banii aceia, ţiilor, nu le rânduise menirea în lume. Bulgarul şi grecul.
ce sunt pe firidă, au z'<s că pot să-i fur. Intr’o bună zi, meşterul dă poruncă să
Altfel nu mă pricopsesc. C oncertul, ce l-a dat un grup de vie la el toate neamurile ca să le hărăzu- Un Bulgar mergea pe malul Dunărei,
— Ia-i şi pleacă, dacă au zis astfel. ească partea de bine şi de rău pe pământ. cu un măgar de căpăstru. Măgarul nu mer­
teologi din seminarul »Andreian« a doua zi
Plecând omul, ursitorile observară lipsa Turcu mai cu grije, se scoală mai de gea mai de loc ; mai mult târîş îl ducea,
de Crăciun aici în Orâşt'e, a fost peste mă­
banilor şi zor să plece să-l ajungă. D-zeu vreme şi după-ce să curăţă şi ’nchină, por­ mergând aşa Bulgaru, se întâlni cu un grec
sură succes. Atât productiunea tuturor pie­
însă le opri zicănd: -dacă soartea îi scrie neşte cătră scaunul Atotputernicului. In drum care ungea cu smoală topită un şlep.
selor din program a corului vocal, cât şi
aşa, lăsaţi să se împlinească voia ei». solo de flaută, cântat de di V ic to r M u- nu s’abate pe nicăiri: soldat, nu alta. Cum — Mă rog, domnule, zise grecului, nu
In aşa chip omul sărac de odinioară a ajunge, se şi înfăţoşează. ştii vr'un meşteşug prin care să faci, ca mă­
răşan, apoi solo de violină, cântat de dl garul ăsta al meu să meargă mai repedeI
rămas cu banii şi din acea zi, nu numai că Dumnezeu îl întreabă:
Laurenţiu Curea, a dat dovadă de tot atâtea — Cum nu 1 răspunse Grecul. Vino
avu cu ce trăi, dar’ (negreşit tot prin hoţie) — Ei, ce vrei ?
deprinderi solide, cari încetul cu încetul pot mai încoace cu el, şi ridicâ-i cu mâna
astăzi se numără printre archimilionari. — Bine Doamne.
ajunge la perfecţiune. coada în sus.
Se vede treaba, că mulţi chiaburi dm — In bine să trăeşti.
D-na Victoria Dr. Erdălyi a acompaniat
z;ua de azi s'au Îmbogăţit astfel. .Intră Grecu: Cum ţinea Bulgarul, coada măgarului
pe tinerii diletanţi la pian cu tactul d-sale
> — Tu pe ce ţi-ai mai pus gândul ? în sus, Grecul luă un linguroiu de smoală şi
recunoscut şi dovedit de atâtea ori pe scena — Eu gândesc tot Ia bine. Atotştiu- îl tufli sub coadă. Măgarul frigându-se începu
din Orăştie.
IMITARE LA ABONAMENT Concertul a fost peste aşteptare bine torule. a sări şi a smâci; îl ţinu Bulgarul cât îl ţinu:
— Te-o luat înainte Turcul. dar ne mai putându-l ti dete drumul. Fugea
cercetat, încât nici chiar un loc numai era
— Norocu lui. bietul măgar de îşi scotea ochii.
Cu începere dela / ianuarie 1904, de dat. — Noroc să ai. Văzând Bulgarul că nu-1 mai poate
Sala spaţioasă, logile şi galeria era în-
se deschide nou abonament treilunar Vine Jidanul: ajunge, se întoarse la Grec şi îi zise: Te
desuită de publicul oră tian şi a împrejurimii.
semestral fi anual pentru ziarul — Da tu ce vrei? rog, dle, fă-mi şi mie, ceai făcut măgarului,
Dansul a urmat până dimineaţa în bune
— Binele, Luminate. să-’l ajung, că rămâi fără el.
„ACTIYITATEA" disposiţii. — Binele l’a luat Turcul.
Preţul de abonament pentru Monarchie: C oroane eterne. In amintirea mult — Aleii Vânzarea ursului.
regretatului Ândreiu Balteş, cate cu vărf — De lei să nu te mai saturi.
pe o ju m ă ta te de a n . . . . 3 cor. S’arată şi Bulgarul: — Ia joacă-1, vataşel
p e u n a n ........................................6 cor. şi îndesat şi-a împlinit datorirţa de român, — Să-’l joc.
presidentul «Reuniunii sodalilor români din — Ţie ce-’ţi pofteşte gustul?
Pentru România şi străinătate — Binele, Meştere. Şi vătaful Stanciu începii să cânte tare,
»
*
Sibiiu» di Vie. Tordăşianu, a dăruit fondului
pe an 12 franci. văduvelor şi orfanilor meseriaşilor români, în­ — O venit Turcul mai de dimineaţă. şi să bată din dairea:
— Ei ce -prost am fost, că n’am ve­ Şuie,
Ear’ pentru plugari-ţărani fiinţat de numita Reuniune, 2 cor.; Dr. George
pe 1/9 an 2 cor. şi pe un an întreg 4 cor. Proca, secretariu cons 2 cor.; S lvestru Mol- nit eu întâiu. Şuie,
dovan, red. «Foaia Poporului», 2 cor.; Pan- — Prost să rămâi. Nadaral
Administraţia. Românul se mai oprise pe la nişte tufe Dăiculiţă fal
taleon Lucuţa, cassariu cons., Victor Fincu,
de căpşune şi întârziase. Când să înfăţo­ De te-ai face
esactor, Aurei Tr f, colab. la «Ttl. Român»,
şează, D-zeu îi zice cam răstit: Mai baro!
Ludovic Binder, dir. tip. arch. câte 1 coroană ;
împărţirea — Da tu ce cauţi? Să-’ţi ia taica
Nicolae Mohan, loan Pinciu, George Poponea, Cisme ro...
Darurilor de Crăciun. Nicolae Stoica, loan Apolzan, Dumitru Axente, — Binele, Stăpâne. Şi cămaşe
Ştefan Duca, loan Mohan, George Trifan, Ni­ — Binele-i la Turci.
— Norocu lor. De Braşo!
colae Roşea, L. Devan, cul.-tip., câte 50 fileri;
Săracii noştri d n Sbiiu: învăţăceii me­ Precum aflăm «Reuniunea sodalilor» a arbo­ — Pe noroc o încălecat Grecu. Aida mo 1
seriaşi, şcolarii şi oamenii în vârstă scăpătaţi, — Bar eu cum rămân ? Ursu juca şi mormăia din gură.
ş -au avut şi ei sărbătoarea de bucurie a Na­ rat pe casele reuniunii steagul negru, a luat — Darnic. — Să calce pe cineva, să vedem ce ştie.
şterii fiiului omului, venit î..tre noi pentru a măsuri pentru punerea unei coroane pe si­ — Să calce.
noastră mântuire. Despăţământul femetsc în­ criul decedatului, adună daruri întru eterni- S’au părîndat Ruşii, Nemţii, Ungurii şi
treg tor al »Reuniunii sodalilor români din sarea memoriei iui şi participă corporativ la le-a dat Dumnezeu ce-a apucat. Ţiganul, Şi îndată o femee, care suferea de
Sibiiu», ajutat de simţul de jertfire a celor înmormântarea aceluia, care nu pentru sine, găsise de dimineaţă o ciupercă, şi până a mijloc se lungi cu faţa în jos, înaintea
cu durere pentru cei cari nu din a lor causă scăpărat de-a înjghebat foc s’o coacă, îl cârcimei.
trăesc în miserie, şi-a împlinit în ajunul Na- ci pentru noi a trăit şi a murit. luase ceilalţi înainte. — Lasă-te ca pana.
şterei una din datotinţele sale bineplăcute şi
oamenilor şi lui Dzeu! Una din saletele loca­ V iito r u l com ite (fo isp ă n ) a l co­ lntr’un târziu se duce şi el: Ursul călca uşor.
— Ţie ce să-’ţi mai dau? — Lasă-te ca peatra de moară.
lului reuniunii avea înfăţişarea unui magaz n m ita tu lu i H u n ed o a ra . După cum cetim
bogat, bine asortat. La un loc aşteptau pe în foile din Budapesta ministrul-preşedinte — Să-’mi dai binele, Măria Voastră. — Aoleo 1 AoleoI Mori
noii lor stăpâni vestmintele complete, ghetele — L’a luat Turcu. — Ce dai?
şi pălăriile, toate noue şi după măsură lucrate s’ar fi declarat pentru actualul comite al — Dar’ eu? — O cupă de vin
ale celor 13 învăţăcei de meseriaşi şi şcolari, Udvarheiului dl Hollaky Atihur. încât am — Si-o sucitură de tutun ?
într’altă parte erau stofele pentru îmbrăcă­ avut prilej a cunoaşte activitatea dlui Hollaky — Darul i-al Românului.
— Alei! — Dau.
mintea celor 6 fetiţe de şcoală şi părech le ca primpretor şi vice-comite în acest comitat
de ghete, tot noue şi tot pentru acestea gă­ în un lung şir de ani, apoi tactul şi cunoş­ — Şi leii ţi au scăpat din mână. — Las’o, Ganciulel
tite. Pe marea mulţime o aştepta tixitul ma­ — Apoi nu-i batjocuri asta, să mă — E bun.
gazin de rocuri, pantaloni, veste, paltoane de tinţele sale vaste pe terenul administraţii po- laşi aşa pe dinafară? — Citeşte, logofete, contractu
earnă, căciule, pălătii, rorh i şi bluze, câte litice-publice, apoi o alegere mai nimerită
3—5 metri de mai multe bucăţi stofe pentru nici că să poate face. — De batjocură să fii cât îi trăi. — Având tn vedere, considerând..
haine femeeşti, cămeşi, şaluri cisme, ghete şi Să pricepe de sine, că dorinţa noastră Vezi că dela Dumnezeu îi lăsat, că ţi­ — Ce tot spui?
In fine colăcei, prăjituri, bomboane şi jucării ar fi fost o combinaţie de tot alta. Adecă ganul să fie de rîsul lumii. Zi:
pentru copii. Cu un cuvânt de toate şi pen­ Eu vataful Stanciu
tru toţi. să fi avut d! ministru în vedere legea de na­ — Am scris.
ţionalităţi şi întemeiat pe aceasta, să fi făcut S N O A V E
Ora 5 d. a. fixată pentru Începerea — Am vândut pe ursu Ganciu...
sărbării de împărţire, a găsit la un loc 2—300 un pas pentru o adevărată opropiere. — Am scris.
săraci, cea mai mare parte cu feţe senine
şi vesele bine ştiind, că din sfărmiturile ce­ A ncheta p e n tru r e fo m a legii Bună lege. — La vatafu Danci u
lor cu bogate jigniţe îşi vor primi şi ei păr­ electorale. Foile din Budapesta aduc ştire, Se întâmplă la un drum, un popă, un — Asa.
>
ticica. român şi un ţigan — umblau pe cale câte.şi — L’a văzut.
că ministru preşedintele Tisza cât de curând
Presidentul reuniunii, dl Vie. Tordd- va convoca ancheta, care va fi chemată a trei spre unde le era vrerea să se ducă. L'a plăcut.
fiauu, asistat de comitetul despărţământului Pe la nimezi aşa, li-se făcu foame. L’a jucat.
femeesc şi de membrii reuniunii sodalilor, elabora materialul de lipsă pentru reforma Fiecare din ei avea merinde cu el, câ L’a încercat.
avea greaua misiune de a împâiţi, şi a îm­ legii electorală. Suntem curioşi de principiile — Am zis.
părţi cu măsura dreptăţii d n darurile înma­ ce să vor depune ca basă la noua lege. aveau de făcut cale lungă. Popa avea brânză,
gazinate dela cei cu durere şi cu inimă. In românul carne de miel şi ţiganul peşte sărat. — Bani a dat, urs a luat.
vorbirea sa, dl president arată jertfele ce cu »G azeta de D u m in e c a « să cheamă Se dădură sub un pom ca să se apere — Bun.
toţii le aducem tn numele părintelui ceresc, de arşiţa soarelui, întinseră de mâncarea pe — Acum pune picătură lângă scalitura
ocrotitorul a toate şi cere, ca în schimb cu o nouă foaie, ce am primit de Crăciun şi ce o basma roşie a popii, se închinară şi hai să — Am pus.
recunoştinţă şi cu mulţumită să fim cu toţii a apărut în Şimlcul-Silvaniei (Szilâgysomlyd), — Ce atâta tevatura
faţă de binefăcătorii noştri. Cere şi dela acâria proprietar şi editor este: dl loan P. înceapă să îmbuce.
aceia, cari din pricini independente de dă- Lazar, redactor responzabil: loan Pop Re- Popa, de colo, ce să facă el să guste Şi se puseră pe adălmaş.
ruitori, nu vor fi în fericita posiţiune de a teganul, bine cunoscutul scriitor popular, Nr. şi din mâncarea ălorlalţi tovarăşi de drum?... D. Teleer.
primi ceva, să se mângăe cu aceea, că fraţi zise :
de ai lor, poate mai scăpătaţi, primi-vor ceva de probă are un format pl cut şi se extinde — Staţi, că după lege se cade când A vis.
din jertfele aduse. Trecând în revistă feliu- pe 12 pagirr. Prenumăraţiunea pe an 6 cor.
ritele lipsuri şi greutăţi şi implorând binecu- pe */a an 3 cor., pentru străinătate 14 cor. mănâncă la drum un preot cu niscai drept Subscrisa am o mafină de îmblâ-
văntarea cerească asupra dăruitorilor şi dă­ Pagina primă cuprinde o icoană a re­ credincioşi, drept credincioşii să împartă me-
ruiţilor, începe însa i împărţirea, ce durează voluţionarilor din Macedonia prinşi la gra­ rindea cu preotul. tit cu putere de apă, cu toate cele de
peste 4 or. . Mici colindători cu icoana, steaua — Dar popa nu’mparte, parinteo? in lipsă, care aşi vinde-o din mână liberă,
şi cu Irozii, vesteau şi ei bucuria zilei. O niţa Bulgariei — ear pe pag. 2 «Cuvântul trebă ţiganul. eventual aşi da-o în parte sau chit ie.
dare de seamă mai amănunţită asupra lucru­ nostru» subser s de cei mai distinşi bărbaţi Preţul cumpărării a făcut 1464 cor. şi
rilor împărţite şi asupra celor împărtăşiţi, mă binecunoscuţi din acelea părţi, face cinste — Nu, că e de ajuns cinstea că stă cu o vănd cu cor. 800 după tocmeală.
dispensează de a mai insista în scurtul meu causei. ei de mănâncă la un loc.
raport asupra binefacerilor revărsate din sim­ Dacă să va urma în tocmai programului Şi aşa gustă popa — adecă ce gustă, Se poate îmblăti zilnic 120— 130
ţul de jertfire al acelora, cari de problemă câ mănâncă cum să cade — şi din mielul ro­ de clăi şi sunt de lipsă 7 lucrători.
şi-au luat a iubi pe deaproapele lor mal mult ce să pune în perspectivă «Gizeta de Du­ mânului şi din peştele ţiganului I Vinerea, in Decemvrie 1903.
ca pe sine însuşi. minecă» va deveni o foaie plăcută şi căutată.
Ii dorim izb&ndă şi reuşită strălucită 1 Ţiganul se uita la el cum îmbuca, — yM. Ana Popa aloi Mae.
Un pion creştin. că par'câ i-se bătea zece nebuni la guri şi 2—2 Nr. casei 232,