Page 2 - Activitatea_1904_01_02
P. 2
Pag. 2 .' A C T I V I T A T E A Nrul 2
cad cele mai grele sarcini. Eată care A P E L A 15-a adunare generală crările săvîrşite în cursul adunării generale’
este valoarea clasei noastre ţără Aci s’a vorbit despre chiemarea, ce o are
c A t r ă r o m â n i a „ReuDiunii rom. agricole din Sibiiu“
neşti ! însoţirea, despre dragostea, ce trebue să
unească la împreună lucrare pe inteligentul
Cum stă burghezul în această pri (Urmare şi fine.)
Secţiunea etnografică a Museului şi pe ţăranul nostru, dacă vorba este ca lu
vinţă ? Tiranul burghezificat P adecă crarea noastră roade să aducă. In cursul ban
Naţional roagă pe d-nii preoţi, învăţă Raportul luat de adunare la cunoştinţă,
boerit, odată cu modul său de vieaţă tori şi pe tot poporul românesc să bi- în scopul censurării socotelilor s’a esmis co- chetului domnul Gligore Dancu să înscrie în
s’a schimbat şi rolul membrilor familiei nevoiască: misiunea consistătoare din membiii: Giurgiu, şirul membrilor pe vieaţă ai Reuniunei, sol
sale. Bărbatul a rămas singut muncitor 1) a trimite toate obiectele, lucră- director şcolar în Orlat, Bratu, dir. şcol. în vind taxa de 80 cor., ear’ alţi fruntaşi pri
Tilişca, N. Iosif, înv. în Aciliu şi V. Pop, miţi au fost în şirul membrilor ordinari.
şi mai departe, ba încă îndeplinind o rile, ce poartă pe sine — şi dau bucu
notar în Săcel. Adunarea din Săcel ne-a servit cu o
muncă şi mai grea, pe când cucoana s’a po ros — colindătorii ca vifleim, steauă, dovadă mai mult, cât de folositoare este
comanac, zale, sabie, iasă, păpuşe, ins înainte de a-’şi termina comisiunea agen
menit deodată suspendată în aer, fără dele sale, adunarea exprimă condolenţe prin Reuniunea noastră agricolă, mai ales acum,
trumente musicale pe lângă descriere
nici o atribuţie specială, neavând nici ridicare pentru decedaţii membri ai Reuniu- când chestiunile economice au să cuprindă
scurtă. Acei d-ni cari cunosc notele si
un rol activ, nici un rost în distribui nei, ia la cunoştinţă numirea membrului în un loc din ce în ce de mai mare însemnă
pună pe (un glas) note cântările, co
rea muncii sociale. Pe când ca ţărancă lindele şi altele ce se vor mai ivi. comitet, a dlui Pan t. L u c u ţ a , de vice- tate în transformaţiunea actuală a poporului
president în locul mult regretatului fost viee- dela sate. De încheiere mai remarc, că d-na
muncia prea mult, ca burgheză nu mai
Se mai trage luarea aminte a celor president Dr. D. P. Barcianu şi Întregirea Aurelia Pop n. Florian, Flucuş, Dicu, Dancu,
munceşte nimic, dar chiar nimic. ce voesc să steie in ajutor Muzeului
comitetului prin numirea dlui P. Dr a g h i t s , Patachi, Iosif (Aciliu) şi d-şoara Macrea au
Naţional pentru a face cunoscut obi
Şi aceasta nu ,numai pentru că prim-pretor, de membru în comitet. Conform ţinut să asiste în tot timpul la lucrările Reu
ceiurile şi credinţele strămoşeşti ale po niunei.
n’are ce, dar nu vrea. Probă că nici pnnctului 3 şi 4 din programul cuprins în
porului românesc, adecă: » Neghină*.
ceea ce ar putea sau ar trebui, nu convocător, presidentul Comşa ne vorbeşte
2) să descrie acele datini, mistere, despre cultura nutreţurilor măestrite (trifoiu,
face Aşa copiii îi lăptează doicele, îi
jocuri, şedinţe şi alte obiceiuri popo luţernă, napi etc.), cari chiemate sunt a ne S E R A T E
cresc guvernantele şi-i instruesc străinii;
rale dela s. sărbători în mod cronolo îmbogăţi şi grajdurile ş1 pungile. In ce pri
tot meritul cucoanelor — dacă este şi gic, începănd cu S. Varvara (4 Dec.) veşte reînfimţarea viilor afacerea să lasă în de ale meseriaşilor români.
acesta un merit — este de a le fi dat până la Intimpinarea Domnului (2 Fe îngrijirea şcoalei economice, ce e în înfiinţare
vieaţă. Foarte multe caută, prin mij bruarie). în Sălişte, pentru a cărei susţinere comitetul A 12-a şi cea din urmă şedinţă
loace criminale, să se scape de acest In fine binevoitorii să; Reuniunei a esoperat dela comisia economică literară din 1903, s’a ţinut Joi la 31
a comitatului, o subvenţie anuală de 1600
singur rol natural, chiar cu risicul de 3) descrie pe larg felul şi numele Decemvrie n. în localităţile » Reuniunei
coroane.
a se scăpa unele şi de vieaţă. Bărbatul mâncărilor pregătite cel puţin din ajunul sodalilor români din Sibiiu*, care a
Trecându-se la punctul privitor la în fost loc de întâlnire şi în 1903 pentru
Crăciunului, Crăciun şi Anul-Nou. ^
târgueşte de-ale mâncării, ear cucoana
semnătatea «însoţirilor de credit săteşti sis sute de oameni iubitori de progres.
doarme. Menajul îl lasă pe seama slu Tot ceea ce s’ar trimite să se pa- tem Raift'eisen*. pentru care Săcelenii erau Aici măiestrii cu cunoştinţe, câştigate
cheteze bine şi să se trimită neplătit
gilor, ear dumneaiei îşi petrece vieaţa bine pregătiţi dela întrunirea agricolă, ţinută în cursul vieţii, destul de sbuciumate,
pe adresa aceasta: Seemayer W illibald,
în trândăvie, să ocupă cu mofturi şi a. tr. în Mag, după-ce presidentul Comşa îşi expun experienţele, din cari tineri
igaz gatâ, Budapest, I X Csillag utcza.
adesea face ruşine familiei. Trebue să expune roadele, la care au ajuns însoţirile mea îşi croieşte ogaşele de urmat în
Acei domni, cari binevoiesc a tri până aci alcătuite, apelează la fruntaşi să viitorul apropiat; socialii (calfele), da
fie o temee săracă, să aibă o educaţie
mite obiecte Muzeului să lipească pe pună temeiu şi în Săcel unei asemenea în mele din cor şi alţii, distracţii folosi
şi o cultură aleasă sau un bărbat cult
fie care obiect un bilet pe care să fie soţiri. La acest obiect mai iau cuvântul în toare ne procură tuturora prin cetirea
şi energic, ca să facă excepţiune dela scris numele obiectuli, comitatului, cer văţătorul N. Iosif, cassar al Insoţirei din Aci de bucăţi alese, prin predarea cutării
această tristă regulă. cului pretorial şi al comunei în româ liu şi secretarul V. Tordâşianu, după ceea-ce poesii frumoase şi prin cântări, ce ne
neşte, fiind-că Muzeul cumpără bucuros fruntaşii hotărăsc înfi nţarea Insoţirei, la care înveselesc inimile. Dealtfel, o spun
Din acest punct de vedere, între
obiectele trimise, de aceea sunt rugaţi s’au înscris aproape 50 proprietari, cari s’au pentru obşte, un asemenea aşezâmânt,
ţărancă şi burgheză este acelaşi raport
toţi acei d-ni şi d-ne cari binevoiesc şi declarat încă în cursul adunării de adu cu chiemarea de-a ţinea mulţimea la
ca şi între găină şi raţă: găina con a trimite câte ceva să scrie şi preţul nare generală constituantă. S’a ales president un loc şi astfel a o pune în posiţiune
sumă puţin, nu cere nici odată de lucrurilor trimise. Preţul obiectelor se al Insoţirei not. Val. Pop, president al comi de a se manifesta ca un întreg, ce sâ
mâncare, ouă mult, îşi scoate şi-şi cre va trimite în ziua următoare prin man tetului de supraveghere parochul A. Flucuş, respectă şi respect aşteaptă şi dela alţii,
dat postai, după-ce interesul expedia- ear’ în direcţiune şi în consiliul de supra numai prin continuă acţiune s6 poate
şte singură puii, expunăndu-şi vieaţa
torului este ca să-şi scrie în formă ce- veghere aleşi au fost tot fruntaşi unul ca susţinea, căci în muncă este vieaţă.
pentru apărarea lor; raţa consumă mult,
teaţă adresa. unul. Cissar a fost proclamat marele pro Cunosc pe mulţi din cercurile Reuniu
te pune foc dacă nu-i dai într’una de prietar G l i g o r D a n c u cu proprietăţi în nei, cari conduşi sunt de devisa »Roa-
Acei domni însă cari nu doresc
mâncare, ouă puţin, scoaterea şi îngri Rusia, România şi în comuna Săcel. Dânsul gă-te şi munceşte«. Faptele, ce Reu
răscumpărare în bani pentru obiectele
jirea puilor o lasă tot pe seama biete- a oferit drept garanţie un libel cu 10.000 niunea le îndeplineşte, sunt de natură
trimise să amintească aceasta, că unii
cor. depunere la «Cassa de păstrare din Să- de-a împintena pe toţi la lucrare. Tre
telor găini, ear când este ameninţată ca atari vor primi dela ministrul culte
lijte«. Pusă în astfel de mâni soartea Inso- când în revistă lucrările mai de căpe
să dă de a gata în gura eretului, fără lor şi instrucţiunei publice drept răs
ţirei din Săcel, ea va fi un mijloc de ridica tenie, sâvîrşite în cursul anului, presi
să facă cea mai mică împotrivire. Şi plată o frumoasă diplomă de mul rea morală şi materială a Sâcelenilor.
ţumire. dentul declară şedinţa deschisă.
când te gândeşti, ce frumoase, ce deli
Comisiunea de revisiune într’aceea prin Notarul Reuniunei dl I. A p o 1 z a n,
cate şi ce cochete sunt burghezele de Prin aceşti bani se poate pune raportorul seu Bratu propune, ear’ adunarea ceteşte protocoalele şedinţelor adminis
basă şi chiar mări biblioteca şcolară.
raţe, pe lângă ţărancele de găini. De dă comitetului absolutoriul pentru raţiociniile trative, din cari am aflat despre hăr
aceea plac ele poate şi eretului mai Ceea-ce priveşte descrierea tuturor pro 1902, încuviinţează budgetul pro 1094 nicia, cu cari damele din despărţămân
datinelor, misterelor, jocurilor, şedinţelor şi exprimă mulţumită protocolară comitetului tul întregitor al Reuniunei lucrează
mult de cât găinele. N ’are gust prost
şi altor obiceiuri — în româneşte — central pentru lucrările sale închinate binelui pentru a face din sărbătorile Naşterii
ertele, dar ce-i de vină stăpânul?
să se trimită pe adresa sus pusă. ţăranului nostru, Domnului, zile de adevărată sărbătoare
Bogatul banchet, început după orele 4 pentru săracii noştri; despre număroa-
d. a., nou prileju a fost de-a continua lu sele cărţi dăruite bibliotecii prin stima-
In societatea noastră se afla şi un grec, curie mai cauza bietului italian şi o crâncenă din apropiere, se îndrăgostise într’o femeie — Nu ştiu ce s’a mai întâmplat şi’mi
care călătorise foarte mult şi ştia multe să durere, rupându-i-se o măsea. de-a lui. Prin ajutorul unei servitoare, o ară- pare râu, că n’am putut fi iniţiat despre
povestească. Nu ştia destul de bine româ —■ Dar n’am vrut să vă spun asta, ne poaicâ, de câte-ori Harun pleca la Constan- drama ce s’o fi desfăşurat atunci în casa
neşte şi faptul acesta ne făcea să rîdem din zise grecul, când noi începurăm să rîdem, tinopol, călugărul se strecura în casa turcului turcului. Dar în ziua următoare am aflat, că
când în când de câte-o expresie întoarsă şi ştiu o întâmplare mai interesantă, pe al cărei şi rămânea acolo ore întregi. Fără îndoială, în noaptea aceea Harun încă cu doi servi
foarte hazlie de-a lui. erou l’am şi cunoscut. că arăpoaica în urma serviciilor aduse celor tori duseră pe bietul Don Juan dela mănăs
El ne-a spus, cum a stat d o i l uni la Şi aprinzendu’şi o ţigară, începu: doi îndrăgostiţi, îşi câştigase un număr nu tire legat, la ţărm, acolo îi mai legară şi o
un sat în Helveţia şi cum a prins într’o seară — Era în vara anului 1895. P’atunci tocmai neînsemnat de lire turceşti. peatră mare de gât şi’l aruncară în mare.
t r e i c o p i i de b r o a s c ă . eram elev la un gimnasiu din Constanţa şi Şi ţinu dragostea asta romantică, peri — Dar cu femeia ce s’a întâmplat?,
Când să plecăm însă, începu o furtună, vacanţele le petreceam mai întotdeauna la culoasă, în decursul căreia la fie-care dintre întrebarăm noi curioşi.
un vânt rece şi o ploaie deasă şi măruntă, un unchiu bogat din Smyrna, în Asiâ-rhică. cei doi îndrăgostiţi, i-se ţinea viaţa de-uu fir — Nu ştiu nici eu; unii spuneau c’ar
încât ne fu peste putinţă să ne mai suim în Acolo aveam tot felul de petreceri, uhch'ul de păr, ca a lui Damocle, câte-va luni. Dar fi omorît’o ori c’ar fi isgonit’o, alţii, că ar fi
noaptea aceea pe Postovariu. Din causa asta meu ducându-mă peste tot locul şi arătându’şi soartea, care nu vrea să ştie nimic nici de rămas tot în casa turcului. Se spunea, că era
renunţarăm la proiectata noastră escursiune toată dragostea faţă de mine. îmi aduc aminte, ce rauguri nici de măriri, nu vrea să ştie nici o femeie de-o frumseţe desăvârşită şi de ori
şi pentru a înlocui petrecerea ce-am fi avut’o mult îmi plăcea să stau seara la ţărmurul de dragoste. In culmea fericirii Romeu-lui gine creştină.
acolo, ne adunarăm toţi la grecul, la o mării şi să privesc nenumăratele corăbii şi va călugăr şi a Juliettei lui, veni o vreme îngro Dar de bietul călugăr şi acum îmi mai
c e a i a d ă. poare, cari tieceau mereu pe dinaintea mea. zitoare, pe care n’o doresc nimănui. Aproape, aduc aminte. Par’că’l văd, cum ne plimbam i
Petreceam bine, cu toate vijeliile ce De multe-ori aş fi vrut să stau în port până întotdeauna aşa se întâmplă : după zile fru în multe seri de-aiungul unui şir de granaţi i
erau pe-afară şi după al doilea ceaiu făcu dimineaţa; toată circulaţia şi toate sgomo- moase şi senine vin cele mai mari furtuni şi în apropierea ţărmurului mării. Eram prietini
răm planul, să istorisească fie-care dintre noi tele din port îmi făceau o plăcere nespusă. după o mare fericire vin cele mai crud buni, ca să zic aşa, şi’mi povestea multe. ■
câteceva. Lângă casa unch ului meu, o vilă de-o decepţii. Păcat de e l! Era om frumos şi vesel şi
După-ce mai aprinserăm câte o ţigară, adevărată frumseţe, se ridica casa unui turc Intr’o zi Harun sosi acasă cu o săptă cânta bine. Avea un cal arăbesc, adus din :
începu mai întâiu grecul cu enaratea f ap tot aşa de bogat, ca şi unchiul meu. Pe turc mână înainte de a fi aşteptat. Călugărul era Egipet cu ocasia unei călătorii Ia piramide, ;
tul ui , cum zicea el, a păţaniilor unui artist ii chiema Harun şi era comersant. Era tînăr acolo. Toate sforţările arăpoaicei, ca să-’l o minune în întreg oraşul. îmi aduc aminte, ’
italian la curtea Şahului Persiei. Intr’o seară, sdravăn, cu faţa mai mult neagiă decât albă, scoată pe unde-va, rămaseră cu totul zadar că i-a oferit odată un ofiţer turc o sumă
după-ce artistul îşi isprăvi concertul, Şahul cu ochii cam încruntaţi, din cari par’că irşeau nice şi călugărul, aproape ameţit de spaimă, foarte mare pentru calul acela, dar călugărul
încântat ne mai ştiind cum să-şi exprime fulgere ; un typ de turc în sfârşit. dete ochi cu stăpânul. Vă puteţi închipui, cu nici un preţ n’a voit să’l vîndă. De altfel,
mâi bine mulţumirea, dete ordin să i-se um Cum era comersant şi lipsea în multe ce-o fi fost atunci 1 ce-i mai trebuia Iui bani? Moştenise foarte
ple cât se poate mai bine gura artistului cu rânduri de-acasă, cine ştie prin ce împreju- Povestitorul ne mai turna câte-un ceaiu mult dela o rudtn:e. Mă mir cum mai sta
monăte de aur, ceea-ce pe lângă marea bu , rări, un tînăr călugăr grec, dela o mănăstire şi continuă: la mănăstire. Nu-i vorbă, să te ferească
