Page 3 - Activitatea_1904_01_02

A C T I V I T A T E A Pag. 3.

preaiubitul şi neuitatul nostru soţ, tată, • Cartea Românului» nu este numai un
bila d-na Emilia Dr. Raţiu, despre in- Originea reului.
ginere, şi trate D r. loan Petran, preot, simplu Călindar, ci făcând abatere dela aron­
teresul, ce asesorul consistorial Dr. M. ' ------
profesor la institutul ped.-teologic gr .-or. darea celorlalte scrieri de felul acesta, au­
I. Cristea îl poartă causei meseriaşilor, Un pustnic trăia într’o pădure fără să
rom. şi catichet la Liceu, în al 40-lea torii au pus în mâna poporului sătean — în
mijlocind aplicarea a lor 7 băieţi ori- se teamă de fiarele sălbatice; el vorbea şi să
an al etăţii şi în al 14-lea al căsătoriei formă de călindar — o carte foarte bunâ şi
ginari din Topliţa română, la diferite înţeleg ia cu densele de minune,
sale, împărtăşit cu sfânta taină a cumi­ nepreţuit de folositoare.
meserii în Sibiiu, Avrig şi Sfilişte, cum Intr’o zi pustnicul se întinse sub un
necăturii, după un morb scurt, dar grav, Deci să nu Întârzie nimenea a procura
şi despre urcarea taxei pentru folosirea r0pac; tot acolo se adunară, pentru a pe
— a trecut din vieaţă la cele eterne acest op folositor tot omului — câci pe lângă
cărţilor din bibliotecă la 6 bani s6pte- trece noaptea, un corb, un porumbel, un
Duminecă, în 17 Ianuarie, seara la 10 aceea că va afla de cetit multe lucruri bune
mânali de exemplar etc. cerb şi un şerpe. Aceste animale începură a
ore. Remâşiţele pământeşti ale neuita­ şi folositoare ; dar va mai învăţa a cunoaşte
Bogatul şi variatul program al se- discuta intre ele asupra originei răului in
tului defunct sâ vor aşeza, după ritul şi pe cei 3 bărbaţi conducători ai Sălagiului
ratei a fost următorul: Sodalul cismar jume
bisericii gr.-or. române, în cimiterul din 'George Pop de Băseşti, Alimpiu Barboloviciu
dl V a s i l e F r ă ţ i l ă predă cu multă Corbul zise:
loc spre odichnă vecinică n. a. Mercuri, şi Andreiu Cosma) ale căror portrete sunt
vervă una din cele mai grele poesii a — Eacă dela foame ne vine tot răul.
20 Ianuarie, la 9 ore. Fie-’i ţârîna foarte frumoase şi bine nimerite. — Tot
iubitului nostru G. Coşbuc, harnica Când îţi poţi găsi hrana şi mănânci în
uşoară şi memoria binecuvântată! asemenea de nimerit este şi portretul dlui
şcolăriţă Elisaveta Nicola, ne predă cu ]înişte agăţat de o cracă, totul îţi suride,
A r a d , la 18 Ianuarie 1904. Ştefan Oian Havaşi precum şi cela al ban-
multă dulceaţă în pronunţare pe »Şco- totul e bun şi îmbucurător. Dar ia să ajunezi
membrul
lăriţa mică« de I. Grozescu; ineinorui i numaj Jouă zile şi ai să v«.zi că nu-ţi dă Aurelia Petran născ. Onu, soţie. cei *Stlvania« şi bisericei din Şimleu.
ajutător dl George de Algya, ceteşte jnjma njcj măcar să priveşti natu>a Te simţi Miron Onu şi soţia Sidonia născ. Mo- In partea instructivă sunt cele mai
improvisaţia sa întitulată »Oda sodali-1 agitatţ nu-ţi găseşti loc, n’ai un minut de I nioran, socru şi soacră. Veturia şi Co­ alese bucăţi de cetit şi poesii scrise anume
lor români din Sibiiu«, m care sâ laudă 1 imiste. — Dacă ai vedea atunci o bucată de I dolan, fii. Maria Petran măr. Tâmis, pentru acest product literar.
hârniciile meseriaşilor, grupaţi în jurul | carne e şj maj rgu; je repezi asupra i fără | soră, Petru Tămas, cumnat Din cuprinsul «Cartei Românului» pe
Reuniunei; sodalul faur, dl Vasile Lu- să te mai gândeşti. lângă biografiile bărbaţilor sus amintiţi mai
caciu, orijinar din părţile Dejului, care remarcăm următoarele bucăţi instructive: Spi­
Poate să te sdrobească cu pietri, să tel Schim bare de nume. »Râvaşul
sosit la Sibiiu înainte cu 3 luni, când cuiri dm istoria Sălagiului. Numai cu vitele
sfâşie cânii şi lupii, tu nu-ţi laşi prada. scrie: »Tribuna« din Sibiiu are o soarte
abia ştia sâ pronunţe în limba maternă poţi scoate sărăcia din casă. Ce să poate şi
Câţi dintre noi n’au perit astfel I foarte jalnică după moarte. Pe când
câteva cuvinte, şi-a făcut intrarea în ce nu să poate cuprinde dela sătean, plu­
— Tot rgul, deci, vine dela foam e! cel mai credincios slugitor al ei moare
şirul declamatorilor noştri cu o lungă gar? Rachiul. Lucrul şi păstrarea. Ştiinţa eco­
poesie poporală întitulată «Blăstăm de Porumbelul zise: în spital, şi casele i-se vând la licitaţie, nomului. Gunoiul. Rotaţiunea în cultura bu­
i mamâ«, predată cu o pronunţă româ- După mine nu dela foame vine răul. fără a putea acoperi toate cheltuelile, catelor. Boala lipicioasă de gură şi picioare
nişte oameni speculanţi îi iau numele
nească, ce cinste poate face chiar şi I r^,Jl v,ne (Ie,a dragoste, la vite, ş. a., apoi poesii alese. Sfaturi şi
în deşert, în America, şi în Arad. In
unor vechi membri ai Reuniunei; dl Dacă am trăi singuri, n'am avea Glume.
America un oare-care Praşca scoate o
I. T. Vasilichi, ne-a delectat cu frumoase atâtea de îndurat I Am fi cel puţ.n singuri ca
foaie de sâptâmână cu numele ei, ear Atragem deci atenţiunea publicului nos­
arii executate, la violină; harnicul so-1 suferim I Dar vezi că noi trăim întotdeauna
Arad o altă foaie de speculă în­ tru şi în deosebi a dlor preoţi şi învăţători
dai cismar, dl Filimon Delorean a făcut 'n companie şi-ţi iubeşti atât de mult soţia,
cearcă a-şi înoi faţa cu numele răpo­ asupra acestui Călindar, care pe lângă aceea
mult haz cu predarea bucăţii »Tot cu încât te uiţi pe tine, n’ai nici un minut de
satei. Nu ştim cu ce drept? Au cum- ă este cel mai frumos, dar este tot-odatâ si
rînduială şi cu chibzuială« de Sandu linişte, nu te gândeşti decât la ea : A mâncat
:ea mai ieftină şi mai folositoare carte pen­
pungă goală; dl Nicolae Neagoie, so- «are? Ii este destul de cald? Când se de-I Perat rraScau urepiu
tru poporul nostru.
rial rroitor. si cunoscut dela reoresen- I pSrteazâ niţd de tine te simţi cu totul per-1 c0™ tetU' P1'0)™ '3'',. »n s au angajat
va
trtpumit u.autut., u “ T I me-nir o «an ră a fncf nrincis m I avea mai bună trecere sub noua firmă,
tâmânt poesia »D orm i in pace« de Via- menit-o, sau ca a tost prinsă de oameni. Te , , . . , ,.
I .. r T ____ r- ...JLa J- ____I l„„i în Mntar», ai el t„ î„ „.„„x c- I după ce de atâtea ori au hulit-o Şl Ş'
huţă. O altă poesie predată de unul Pul ,n căutarea ei şi cazi tu în cursă, fie în A S A - I L U M E A
ocărît-o ? Sau vreau sâ mai aibă un
dintre cei mai buni declamatori ai noştri, porumbarul altuia, fie în vre-un laţ. Dacă
steag de închinat şi un organ pentru
ne-a estasiat pe toţi. Dl Dem. Axente, ţ‘-se Perde părechea, nu mai mănânci, nu
articoli ungureşti. Prea pun dumnealor O fetiţă nostimioară,
a avut ideia fericită a ne preda »Oda m3* beai, nu tac> aha decât s’o cauţi, şi sâ
la încercare răbdătorul public românesc. Captivată de iubire,
la iubileul de 25 ani al Reuniunei so- plângi. Câţi nu mor astfel dintre noi I Deci
dalilor români din Sibiiu«, de regreta- rguî nu vine dela foame, ci dela dragoste, Tam nesam, îşi face seama
Nouă bancă românească. Sub firma
tul Z. Boiu, prin ce dovadă a dat, că — Şarpele zise: Şi se duce ’n nemurire...
• Comuna», institut de credit şi de economii,
meseriaşii cu plăcere îşi revoacă în — Nu, râul nu vine dela foame, nici De ce oare?.. Uite d’asta
memorie binefăcătorii lor; iubitoarea dela dragoste, ci dela răutate, soc. pe acţiu" 1 în Căvâran, s’a înfiinţat o Că iubitul n’o mai place.
bunelor declamaţiuni, drăgălaşa Elenuţa — Dacă am trăi liniştiţi împreună, da- nonă bancă românească cu capital social de Fapta e urîtă... Insă
Şut, de data aceasta ne-a predat fru- că nu ne-am căuta gâlceavă, atunci toate ar cor’ 12 000’ împărţit în 60 de acţiuni â cor. >Aşa-i lumea n’ai ce-i face!*.
mos pe «Vestitorii primăverii« de Coşbuc; merge bine; dar e destul ca numai un lucru 200‘ P'recţlunea este compusă din domnii:
dl Nicolae Işan, unul din cei mai vechi să nu ţi să facă după plac şi iacă-te supărat, Eftim*e Făpâduc, Vicentie Ţăran, Gerge Fran- O cocoană măritată
cântăreţi de data-asta şi-a arătat căi- înfuriat; n’ai alt gând, decât să-ţi scoţi nă-1 lescu ?i N ‘colae T gran Nici urîtă, nici frumoasă,
dura inimei sale prin mai multe cân- cazul pe cine-va şi atunci te svîrcoleşti ca Intr’o zi de-acasă fuge
tece, ce au plăcut foarte; încă o cân- un turbat şuerând şi căutând să muşti. Nu Crim ă înfiorătoare. In sărbătorile Şi copii ’n jale lasă...
tare de violină şi o declamaţiune au mai ai milă de nimeni; ai muşca pe tatăl şi Crăciunului sa descoperit în Braşov De ce oare?.. Căci iubirea
format punctele ultime ale programului, mama ta; te-ai muşca pe tine însuţi. Această StuP>ne ° criină înfiorătoare, comisă Clandestină nu-i dă pacel
«Protocolul de presenţă« avea nu- stare nenorocită îţi scurtează zilele. de sa?a Martin Gobl şi Johann Stolz, Fapta e urîtă.., Insă:
mărul curent 115, între cari s’au sortat | — Tot răul vine dar dela răutate. | servitori la stupinarul Tomoşoiu, om » Aşa-i lumea, dai ce-i face!*
cele 14 cărţi folositoare dăruite de Cerbul zise: singur, fără familie. Intre 4— 11 De
Reuniune. I — Nu, nici dela răutate, nici dela dra-1 cemvr*e sh n‘ (ziua anumită nu sa pu Un moşneag s’amoresează
De încheiere presidentul mulţu-1 goste, nici dela foame nu vine răul; el vine I constata) Gobl şi Stolz au ucis pe Dup’o fată răpitoare
meşte tuturora, cari în tot decursul dela trică. Ducă s’ar putea să nu ne fie frică, Tom oşoiu, aruncându-i seara un ghilţ Şi de dragostea ce simte
anului sprijin au dat Reuniunii şi îi totul ar fi bine. * în grumazi şi sugrumându-1. După aceea Calcă totul în picioare. —
roagă a fi şi pe viitor colaboratorii cău­ — Noi putem alerga cu uşurinţă; sun- h ’au SCOS din Casă ?» 1>au tîrait Pe Jos PtiuI la naibaI.. De ce oare?..
şelor bune, îndeplinite de Reuniune. tem viguroşi, ne putem apăra contra unui ^a Şură, distanţă cam 16 metri Apoi de... amor şi pacel
>Neyhină*. animal mic cu o singură atingere de corn. unde *'au ma* da^ câteva în cap CU Fapta e urîtă... Insă:
_______________________________________________ De cel mare fug rn. Cu toate acestea murim c*om ag uj) a P°* 1 au pus pe căruţă şi » Aşa-i lumea, dai ce-i face !*
Dumnezeu de călugărie ca a lui. De altfel, de frică- O ramură de trosneşte în pădure, o duP^.. n.0ptU lau d " s în hvadea
vorbea lumea multe despre el. Atât ştiu şi foaie de sS mi?câ. spaima te cuprinde. Inima ing r0Pa t- îndem n la acea- O nuroră oare-care
I înrene ti-ss bats pa «î ar ma) cii I înfiorătoare crimă li-a fost doru Soacra sa ş’o otrăveşte,
eu să vă spun: îi cam plăcea băutura si fe- mcepe se *l se Data’ ca ?' când ar voî
de a pune mâna pe banii şi averea Sau un ginere pe soacra
meile frumoase. S3ră dm si ° ruP* la fugă ca ° săgeată.
lui Tomoşoiu. Ucigaşii se află acum O tot bate de-o snopeşte...
Grecul spunea acestea pe larg, înfrum- Altă-dată vre’ un epure trece pe lângă tine,
închişi în temniţa din Braşov. »T . R. De ce oare?.. Uite d’asta:
seţându-le cu mulţime de episoade, de amă- vre ° Pasere d^ d‘n ar’P'* sau vre-o ghindă
Soacra nu-i lasă în pacel..
nunte aşa, că istorisirile lui ţinură mult. Nici cade d'n coPac Ş> ţ'e ţ'-se pare, că eşti go­
nit de vre-o fiară sălbatecă, şi fugând, dai Fapta e urîtă... Insă:
nu observarăm, că era tâiziu de tot şi, că M aşină nouă de vapor. Englezul
» Aşa-i lutnea dai ce-i face!*
zorile dimineţii erau foarte aproape. p,oaja peste nenorocire. Alte-ori, speriat, alergi fără Thornley Petru a cerut patentă pentru o
aădea încă de-a binele şi vântul nu încetase, să ştii unde; faci o săritură greşită şi te.pră- nouăamaşină de vapor, care, de se va sfeti
Era aceeaşi vreme, ca şi seara, când am vrut buşeşti în vre-o prăpastie, unde ţi-se curmă va întrece toate maşinele purtate cu vapor Un bâiat crescut pe perne
să plecăm în escursiune. zilele. Somnul nu te prinde; cu ochiul aţintit I de până acum. Cualitatea motorului e de aşa, E stricat, nu ’nvaţă carte
— Dar tu, când ne istoriseşti ceva?, la tot ce te înconjoară, cuprins în veci de că cuprinde foarte puţin loc şi totuşi des Şi-şi petrece toată vremea
îmi zise grecul, când să ne despărţim. frică, n ai linişte nici un minut. voaltă o putere extraordinară de mare, de<' In plăceri d’ale deşarte...
— Mâine I Mâine veniţi la minei — Tot răul vme deci dela frică. consumă abea a opta parte aţâţa cărbuni ca Cine-i vina ? Vai, părinţii
— Bine, mâine la tine 1 Veni şi rîndul pusnicului. El zise: maşinele de până acum. Thornley a preparat Că îl cresc urît, şi pace!..
— La revedere I — Nu e nici foamea, nici dragostea, un model, care este mică, ca o şatulă şi to Vina lor e mare... Insă:
— La revedere I nici răutatea, nici frica rari dau loc la neno- tuşi desvoaltă o putere de opt cai. Invent 'Aşa-i lumea, dai ce-i face!*
rocirile, noastre ci numa dela natură şi propriul torul voieşte a ajunge cu maşina sa acel
Br aş ov , Decemvrie 1903.
nostru temperament ne vme ori-ce rău, căci în scop, ca vapoarele maritime să traverseze Unul ş’aitul, — mii exemple
Stellan RttSSP. | ele domneşte foamea, dragostea, răutatea şi j Oceanul-atlantic în restimp de trei zile. Pot să ’nşir eu pe hârtie
frica. Care-care, mai de care
G u s t u r i .
Mai cu moţ cu nerozie...
— Doi ţărani discutau, câ ce poate „Cartea Românului”. — Călindar pe Dar sătul sunt cu atâtea,
fi mai dulce în lume. — Un sărut al N0UTĂTI anul 1904. — Să vesteşte tuturor Românilor, Şi le dau la toate pace,
Susenei mele e mai dulce decât ori ce, că a eşit de sub tipar cel mai frumos Călin­ Căci îmi zic, cum zice lumea:
— zice unul. — Atunci să vede, că dar al Românilor de dincoace de munţi: «Car­ » Aşa-i lumea dai ce-i face!*
M oarte. Cu inimă frântă de du­ tea Românului» şi să poate procura dela ti­
n’ai mâncat nici odată slănină cu pâne
rere aducem la cunoştinţa tuturor ru­ Marja»,
caldă, — răspunde celalalt. pografia «Victoria» în Şimleu (Szilâgysomlyd)
deniilor, amicilor şi cunoscuţilor, câ cu 60 fileri,