Page 2 - Activitatea_1904_01_03

_*_»_

Pag- 2. ACTI VI TATEA Nrul 3

Situaţia terii
maghiare din comitatul Bihorului, care bărbătească şi prin păşirea D-Tale co­
«Comandanţii de trupe au sg se
s’a presentat înaintea ministrului Tisza rectă, coadă de topor speculanţilor îngrijească, ca piin înfiinţarea de cur­
Sgptgmâna trecută s’au produs din spre ai aduce omagiile comitatului Mangra—Russu—Ciorogar şi Meyer— suri de limbă sg fie posibilă câştigarea
nou gălâgii în dieta.ţării. Vineri şi Sâm­ Bihor. In aceasta deputaţiune s’a îm­ Goldiş ? acestor cunoştinţe.
bătă obstrucţioniştii au mai împins sta­ bulzit a lua parte, şi vicarul Mangra,
înainte de a continua, dăm cuvân­
rea de Ex-lex încă pe cât-va timp. mai luând cu sine şi pe protopopul tul d-lui Dr. Branişte. «Dar chiar şi la trupe cu soldaţi
Aceste le cetim în presa bine infor­ Roxin. exclusiv germani trebue oficerii sg cu­
mată din capitală. Foile oposiţionale Ce au căutat vicariul Mangra la Alimpiu. X noască în mgsură suficientă încă o
ameninţă în mod vehement guvernul Pesta? Am avut noi bihorenii lipsă de limbă a Monarchiei, şi comandanţii mi­
Tisza. «Budapesti Hirlap« de Luni aceasta umilire ? litari teritoriiali au sg ia disposiţiunile
scrie: Din toate părţile să asigură, că Am aşteptat, ca pressa indepen­ necesare în privinţa alegerei limbei şi
săptămâna în care suntem deja va aduce dentă română, precum -»DrapeluU şi Limba regimentelor. împărţirea oficerilor şi cadeţilor în cur­
cu sine schimbări în situaţia politică, sul de limbă.
luând un alt curent. Sau se vor des­ » Gazeta« sg infereze după merit aceasta — — «In cursurile de limbă trebue sg
purtare neruşinoasă a vicarului-ambulant
chide prospecte pentru mersul regulat (sg vede, câ Mangra nici în postul de Ordinul ministrului de risboiu cătră se înveţe mai ales în mod practic; sg
al treburilor în parlament despre re­ vicar nu sg poate desbăra de înăscutu-i comandanţii militari teritoriali nrul se pună deosebit pond pe alegerea în-
>
comandarea statului de recruţi, sau mi­ pracs. 7946 din 19 Noemvrie 1907. vâţâtorilor şi orele de instrucţiune sg
nistru-preşedinte va perde ori ce spe­ naturel de voiageur ambulant, aşa d. e., fie astfel fixate, ca prin ele sg nu fie
ranţă de a mai putea guverna cu par­ în treacăt fie zis, astă-vară în haine «Valoarea înaltă, ce o are capaci­ scurtat timpul liber al oficerilor (cade­
lamentul de ţaţă. civile deschise cutreiera cafenelele din tatea de a veni în contact cu soldatul ţilor).
Viena.
Ministru-preşedinte va admonia în N’a înfierat presa noastră acest în limba lui maternă, e exprimată în «Cunoaşterea suficientă a limbei
zilele aceste pe obstrucţionişti, că a fapt ruşinos afară de »Libertatea« şi disposiţiunile regulamentului de serviciu regimentului trebue constatată înaintea
sosit ora a i 2> care demândă depune­ şi aceasta într’un mod fin, pentru-că şi de avansare, apoi în regulamentul .unei comisiuni, designată de comanda
rea armelor. Ştie ministrul-preşedinte Moţa şi Russu-Şirianu şi deci şi Mangra despre compunrea listelor de caulifica- militară teritorială presidiată de un co­
înainte, că va fi un strigăt în pustiu, şi Goldiş Laczi una sunt. ţiune. Şi totuşi nu se pune pretutinde- mandant mai înalt. Dar şi această exa­
ştie că grupul obstrucţionist nu’l va nea destul pond pe cunoaşterea limbei minare trebue făcută în mod emina­
asculta. Cu toate aceste va atrage aten­ înfierând după merit acest act regimentului din partea oficerilor şi ca- mente practic şi are sg aibă ca obiect
ţiunea ţării la aceia, că a făcut totul mangrist, nu putem sg nu stăm de deţilor. în prima linie adevgratele instrucţiuni
pentru restabilirea mersurilor regulate. vorbă puţin cu puritanii dela »Drapelul«. «Deprinderea actuală în luptă se ale soldaţilor negermani asupra ordine­
lor, ce sg dau în serviciul de câmp şi
După atâta demonstraţie este decis, câ S’a întâmplat adecă astă-vară, câ basează pe educaţiunea individualisă- în luptă.
la volnicie să aplice earăşi volnicie. oraşul Timişoara prin o deputaţiune toare a soldatului la acţiune indepen­
(din care a făcut parte şi cei 2 pro­ „Pentru a câştiga calcul suficient1*
Să zice, că înainte de toate va dentă; aceasta însâ presupune in prima la examen, trebue oficerul sg fie în
propune modificarea regulamentului de topopi români din Timişoara) sg ofere — linie cunoaşterea limbei corpului de stare a face şi supraveghia în limba
casă, şi anume astfel, că va face în mandatul oraşului contelui Khuen. trupă din partea instructorilor. Tălmă­ regimentului instrucţia teoretică şi a da
formă de propunere, despre care tre­ „Drapelul‘‘ pe 4 pagini în articol cirea rgmâne totdeauna un surogat ne­ învgţături înaintea frontului la serviciul
buie să se voteze în aceeaşi şedinţă — de fond inferează această purtare a controlabil, care conduce în multe ca­ de câmp şi in luptă. întărirea cunoş­
dacă s’ar ţinea o şedinţă şi de trei ori protopopilor români, scriind între altele: şuri la neînţelegeri. Pentru o creştere tinţelor de limbă la acei oficeri (cădeţi),
câte 24 ore. — raţională e deci indispensabilă cunoaş­ cari cunosc deja în mgsură suficientă
»Noi considerăm pe preoţi de condu­
terea limbei materne a soldatului.
După modificarea regulamentului cători fireşti ai poporului nostru şi profităm o a doua limbă, nu trebue sg fie lăsată
casei urmează unii articlii privitori la de fie-care ocasiune, ca să îndemnăm popo­ »Dar chiar şi în serviciul de câmp din vedere.
trebuinţele statului; acestora va urma rul nostru la ascultare şi supunere faţă de este necesară această cunoştinţă din «Oficerii de ştab (dela major în
disolvarea dietei. preoţi, şi combatem cu asprime toate ten- partea superiorilor, deşi disposiţiunile sus) trebue sg premeargă oficerilor mai
denţele îndreptate spre deslipirea poporului punctului 95 din regulamentul de ser­ tineri cu bun exemplu şi sg se ni-
In urma acestora nouele alegeri
se vor face pe la finea lui Aprilie sau de preoţii sei. viciu pentru armata ces. şi reg. partea sueascâ a învgţa după cea mai bună
începutul lui Maiu. Ei bine, dar cum vom mai putea face I. referitor la facerea rapoartelor scurte putinţă limba regimentului, pentru ca
aceasta, când aceşti conducători fireşti deser- (Meldung) în limba germană, râmân în sg poată controla în instrucţie organele
Despre toate aceste — zice-să — tează făţiş în tabăra adversară ?1 vigoare, totuşi nu se poate trece cu lor şi sg poată da instrucţii înaintea
ar avea deja împuternicirea în portfoliu Am înfierat pe cei păcătoşi, i-am espus vederea, că soldatul, care nu-i tare în frontului. Ei trebue cel puţin sg fie în
ministru! preşedinte Tisza. dispreţului public, am arătat cu degetul pe limba germană, ori-cât de zelos ar fi stare a da ordine scurte în limba re­
cei călbejiţi, ca toată lumea să ştie, că aceştia în serviciu, nici odată nu poate în de­ gimentului şi a pricepe rapoarte (Mel­
sunt negri, că de aceştia trebue să se ferească cursul luptei sg-şi spună nemţeşte im­ dung) în limba regimentului.
Cu două măsuri. fie-care Român de bine. presiile câştigate aşa, precum le-a pri­ «Dela oficeri (cădeţi) în reservă

Cum vom mai putea-o face aceasta în mit. De aici resultă uşor rapoarte ne- nu se poate, ce e drept, pretinde cu­
viitor?! Cum vom putea cere dela părintele adevârate; de sigur că cu mult mai noaşterea limbei regimentului, ei trebue
Oradea-mare 3|16 Ian. 1904.
din Jabăr, care la alegerea trecută se tolănea bune suut rapoatele în limba maternă totuşi sg se nisuească a-şi însuşi cunoaş­
Măchnit până în adăncul sufletului cu alegătorii turmentaţi, ca să găsească in­ ceea-ce însg pretinde ca primitorul a- terea acestei limbi cel puţin într’atâta,
meu, vin a Vă relata un caz, care în­ trare la urnă — zicem — cum vom putea cestor rapoarte sg priceapă limba sol­ ca sg poată primi la serviciul de câmp
tre noi românii bihoreni a făcut cea cere dela acesta să fie superior protopopilor datului. rapoarte în limba maternă a soldatu­
mai penibilă impresie, un caz, pe care dela Timişoara?! lui şi a da în această limbă ordine
presa noastră l’a trecut cu vederea. Cum vom mai putea înfiera deserţiunea «Cunoaşterea limbei regimentului scurte, precum şi instrucţiuni înaintea
Iată de ce este vorba! unui preot, când protopopii le premerg cu face posibil apoi contactul imediat al frontului.
comandanţilor cu acei supuşi ai lor,
In ajunul sărbătorii Naşterii Dom­ astfel de exmple?! cari nu vorbesc nemţeşte, ceea-ce e «Suboficerii trebue sg fie stăpâni
nului, când fie care creştin, dar cu deo­ — Cum ?! de mare însemnătate pentru serviciul pe limba regimentului în mgsură sufi­
sebire preoţii datori sunt să cerceteze Nu există scusă pentru fapta celor doi în genere şi în deosebi pentru exer- cientă, pentru a-şi putea validita influ­
sf. biserică şi să se pregătească pentru protopopi. Nu există, mai ales că ambii sunt ciarea dreptului penal disciplinar. Dar enţa necesară asupra soldaţilor. Dacă
sfintele sărbători — vicarul V. Mangra bărbaţi luminaţi, oameni cu studii, cu vază şi cea mai mare alipire se poate câş­ caracterul, capacitatea şi creşterea mi­
lasă biserica în ştirea Domnului, să face şi cu posiţiune socială independentă. tiga cu mult mai degrabă atunci, dacă litară face de dorit numirea de subofi-
coadă de topor al monstrei deputaţiuni Ambii au comis un marepăcat naţional.. soldaţii ştiu câ superiorii îi înţeleg şi cer a unui soldat, în caşul acesta ne­
Şi acest păcat trebue ispăşit, atât in in­ cunoaşterea limbei germane nare să
dacă superiorul poate sg vorbească cu
teresul bisericei cât şi al poporului.... fie pedecă pentru avansare.
ciumar sau băcan, ca să-l tragă şi pe el pe ei în limba lor maternă. Mai ales în
Vestejim în puterea cuvântului nesoco­ «Acest ordin îl primesc toate co-
Sfoară. De aceeaşi păpuşerie şi falsă pietate situaţiuni grele e încurajarea în limba mandele militare teritoriale»*.
sunt stăpânite şi când fac parastase pentru tinţa păcătoasă a celor doi protopopi români, maternă de valoare însemnată.
cari în aceste zile de grea cumpănă şi-au
vr’un răposat, de care adesea le pare poate
bine multora, că a scăpat. încaltea la înmor­ părăsit turma, încredinţată îngrijirei lor, ca «Pe basa celor premise este de
prin presenţa lor în deputaţiunea partidului enormă însemnătate pentru serviciu, edu NOUTĂTI
mântare se petrec lucruri nostime de tot.
liberal să ultragieze aspiraţiunile generoase caţiune şi conlucrare în cas de luptă
Rudelor trebue să le cumperi costume de
ale poporului român». cunoaşterea limbei materne a soldaţilor
doliu, ca să asiste la prohod. După înmor­ B a tjo cu rirea în arm ată. Este cu­
mântare cer să le pui masă şi lăutari şi îi Haptak d-le Dr. Branişte! din partea oficerilor şi suboficerilor. noscut din viaţa de toate zilele, că unii ofi­
trag la chef de n’ai crede că răposatul a La o eventuală Introducere a serviciu­ ceri şi suboficeri din armată sâ obicinuesc a
Ai înfierat pe protopopii pgcătoşi,
murit, ci mai curând că s’a făcut... depu­ lui militar de 2 ani e însg nu numai batjocuri pe soldaţi, când nu fac toate pe
dar cum rămâne cu păcătosul vicar
tat! Odată cheful isprăvit, încep parastasele, de însemnătate, ci şi de o necesitate placul prepuşilor lor şi încă cu cuvinte de-
Mangra, care a comis un păcat cu mult
cari să succed regulat mai mulţi ani de-a imperativă, căci fiind scurt timpul de jositoare şi ofensătoare adresate la naţiona­
mai mare ?
rândul. N’aşi avea nimic de zis asupra aces­ serviciu nu poţi numai sg faci pe sol­ litatea şi legea soldatului. Pilreick, mitiislrul
Protopopii au comis pgcat mare, daţi a’şi câştiga cunoştinţe de limba comun de risboiu a dat ordin aspru, ca pre-
tui frumos şi umanitar obiceiu, dacă nu s ar
dar ce fel de pgcat a comis vicarul- germană, ci totodată trebue sâ-1 instruezi
abuza de el. înţeleg să faci pomeni în toate puşii să nu folosească expresiuni vătămătoare
ambulant Mangra? Pgcat mic, care nu cu mult mai intensiv, ceea-ce e posibil
zilele, dacă iţi dă mâna, dar să profite să­ faţă de supuşii lor şi să nu batjocurească
racii de ele. In realitate, ştiţi cum să face merită înfierare? Sau poate chiar lau- numai prin contactul direct între ins­ cu deosebire naţionalitatea şi legea solda­
datoriu ? tructori şi soldaţi.
parastasul? Să cumpără obiecte scumpe, să ţilor, ci din contră să se năzuească a câş­
Ai veştejit d-le Dr. în toată pu­ tiga iubirea şi încrederea soldaţilor.
fac mâncări luxoase şi să împart tuturor ru­ «Cunoaşterea unei limbi negermane
terea cuvântului nesocotinţa pgcătoasă Superiorii, cari îşi bat joc de cei su­
deniilor celor mai bogate. Aceste fireşte nu a monarchiei, cel puţin întru cât pre­
a celor doi protopopi11, dar de ce nu puşi lor în timp de pace, nu pricep şi nu
Ie mănâncă, ci le dau cânilor sau, în caşul tinde serviciul, trebue deci în viitor
veştejeşti cu toătă puterea cuvăntului,
cel mai bun, slugilor, cari, slavă Domnului, promovată în mgsură mai potenţată. au nici idee despre acele vremuri, când ar­
de ce nu inferezi cu fier roşu nesocotinţa
au totdeauna ce mânca. Mai mult. Dacă să mata să află pe câmpul de răsboiu. Atunci,
de o sută de ori mai păcătoasă a vi­ *La trupele cu soldaţi negermani şi numai atunci ştiu ei — îngâmfaţii — să
întâmplă, ca pomana să aibă cel mai mic
cusur, te şi critică, în loc să zică bogdaproste carului Mangra, de ce mâsuri d-le au să înveţe în decurs de J ani oficerii stimeze pe gregarul, care facându-şi cruce, îşi
Dr. cu douâ mâsuri, şi de când te-ai şi cadeţii limba regimentului, ear la
şi D-zeu să-l ierte. Este aciasta pomană sau împlineşte cu devotament chemarea de ade­
făcut şi D-Ta, care de atâtea ori ai trupe cu 2 limbi de regiment una din
Scandal ? (Va urma). vărat soldat I
ştiut st ne însufleţeşti prin ţinuta D-Tale ele.