Page 3 - Activitatea_1904_01_03
P. 3

Nrul  3                                                                   ACTIVITATEA                                                                       Pag-  3.

             f  M oarte.  Subscrişii cu inima frântă de   Precum  odinioară  preotul  a  strigat:  dinile  sale  care i  sunt  însuşite,  tot  aşa   Şi  la  soru-sa  întră
        durere  aducem  la  cunoştinţa  amicilor  şi  cu­ „Ştefane  Măr a  Ta,  Tu la Putna  nu  mai  sta“,  şi  fie-care  pământ  nu  poate  produce   Şi  din  nou  îi  cuvânta:
        noscuţilor,  că  ncu’tatul  nostru  tata  şi  soţ  ci  vino  şi  curăţă  ţara  de  lifte,  aşa  şi  noi  cu  profit  tot  felul  de  plante;  fie-cărui   —  «Dragă  soră  Salomie!
        Ioan  Iancu,  capelan  gr.-cat.  după  grele  su­ apelăm  Ia  dl  A.  C. Popoviciu să se reîntoarcă  vegetal  îi  trebue  nu  numai  un  teren   «Hai  cu  mini  la  cununie.
        ferinţe  şi-a  dat  nob Iul  seu  suflet  în  mânile  în  patrie  şi  se  cureţe  liftele  z aristice cosmo­ potrivit,  dar  chiar  îi  este  folositor  că   «Că  lume  cât’am  umblat,
        Creatorului  Sâmuită  în  23  Ianuarie  st.  n  polite  şiriano-ciorogaro-goldişite  şi  să  aducă  acesta  sâ  fie  situat  sub  un  climat  fa­  «Ca  tini  soră  n’am  aflat
        a.  c.  în  etate  de  37  ani.  Rămăşiţele  pămân­ cu  d-sa  şi  pe  d-nul  Dr.  Srurtu,  care  cu  un  vorabil.                       «La  făptură  şi  la  stat  I»
        teşti  ale  scumpului  nostru defunct  s'au aşezat  cias  mai  iute  să  încâtărămeze botniţa promisă   Aşa  dar  toate  păşunele  nu  convin   —  «Voiu  veni  frăţuţ  atunce
        spre  odihnă  eternă  Luni  în  25  Ianuarie  la  lui  Russu-Şirianul  şi  să  mai  aducă  cu  sine   în  acelaşi  timp,  la  creştere,  la îngrăşare   «Dacă  tu  că  mi-i  aduce:
        1  oră  p.  m.  în  cimiterul  gr.-cat.  din  Ioc.  câte-va  botniţe  pentru  Goldiş,  Ciorogariu,   sau  la  producţiunea laptelui.  E de  mare   «Sfântu  soare  nănaş  mare
             Bobâlna,  în  23  Ianuarie  n.  1904.  hunfalvictul  Coste  şi  toţi  speculanţii  dela   trebuinţă  cultivatorului  de  a  şti  la  ce   «Sfânta  lună  nună  bună!
             F i e-’i  ţ ărî na  u ş o a r ă !     Arad.                                     el  de  speculaţiune  locurile  lui  de  pă­       Şi  stelele,  fetele,  „
             Fetru  Iancu,  preot,  Şefia  Iancu,  ca pă­                                    şune  se  potriveşte  mai  bine.                   Luceferii,  feciorii.
                                                        —  B u re ţii  caselor.  E ştiut, că foarte
        rinţi,  Sofia lanc7t  solie.  Victoria,  Elena,  Va-                                       Apoi,  sâ  repetăm,  că  cutare  pă­
                                                   multe  case  sufer  de  boala  bureţilor,  ceea-ce                                           El  afară  că-mi  eşea,
        leria  şi  Stefania  ca fiice.  Liviu.  Iancu,  preot,                                şune  care  dă  tinerelor  vite  o  hrană
                                                   strică  foarte  mult  locuinţele  şi  nu  află  nime                                         Pe  loc  toate-mi  isprăvea,  —
        ca  unchiu.  Dumitru  Iancu,  preot,  ca  cumnat.                                    întăritoare,  bună  desvoltârei  cherestelei
                                                   chip  să-i  stîrpească.  S’a  aflat  acum  un  leac   osoase  şi  a  muşchilor,  n’ar  putea  fi   Şi  la  soru-sa  intra
                                                   foarte  bun  şi  foarte  simplu :  sarea.  Topeşti                                           Şi  din  nou  îi  cuvânta:
             In vita re  la  Concertul  ce-’l  va  arangia                                    priincioasă  în  acelaşi  grad  îngrăşărei.
                                                   sare  multă  în  apă  şi  cu  apa  asta  speli  bine                                         —  «Dragă  soră  Salomie,
        corul  mixt  al  bis,  gr.-or.  din  Romos  Dumi­                                          Şi  de  alt-fel,  crescâtorul  propriu
                                                   locurile  unde  să  fac  bureţi.  Pe  podele  unde                                           «Hai  cu  mini  la  cununie  1
        necă,  în  18/31  Ianuarie  1904  în  sala  şcoalei                                   zis  nu  vinde  toate  vitele  sale  îngrăşă-
                                                   stă  şi  sarea  poţi  presăra  sare  măcinată  bine.                                         «Că  lume  cât’am  umblat,
        jomâne  gr.-or.  din  Romos.  Comitetul  aran-                                        torului;  unele  îi  sunt  cumpârate  ca  re­     «Ca  tini  soră  n’am  aflat,
                                                   Sarea  suge  umezeala  şi  omoară  ori-ce  urmă
        giator.  începutul  la  l71jî  ore  seara.  Preţul  în-                               produceri,  altele  pentru  lapte,  şi  altele    «La  făptură  şi  la  stat!
                                                   de  burete.
        trării:  de  persoană  60  fileri.  Din  venitul  cu­                                 în  fine  ca  vite  de  muncă.
        rat  biserica  va  procura  cele  necesare  corului                                                                                        Ea  frumos,  că  sâ  gâta
                                                                                                   Dar  mai  este  o  consideraţiune
        seu.  Oferte  marinimoase  şi  suprasolviri  să                                       încă  mult  mai  importantă.  In  agricul­        La  biserică  pleca;
        primesc  cu  mulţumită  şi  să  vor  cuita  pe   INVITARE  LA ABONAMENT               tură,  trebue  sâ  se  reînoiască  capitalul      In  biserică  întră,  —
        cale  ziaristică.  Di.pă  concert,  urmează  joc.                                                                                       Popa  prinde-a’i  cununa,
                                                                                              sâu  cel  mai  des  posibil,  realisând  în
                      PROGRAM:                          Cu  începere  dela  /  Ianuarie  igop,  fie-care  dată  un  beneficiu.                  Icoanele-a  lăcrăma,
             1.  «Sfânt*,  cor  mixt  de  N.  Ştef.  2.   se  deschide  nou  abonament  treilunar                                               Evangelia  s’a  ’nchis
                                                                                                   Aşa  dar,  cu  cât  ţinem  o  vită  mai
        »Sus  opincă*,  cor  mixt  de  I.  Vidu.  3.  «Sai   semestral  şi  anual pentru  ziarul  mult,  cu  atât  ne  expunem  a  o  pierde    Şi  luminile  s’au  stins ;  —
        Române»,  cuartet  de  T.  Cerna.  4.  »Hora                                          sau  de  a  o  vedea râu  reuşită.  Ear când      Dar’  icoana  Precestii,
        Curcanilor»,  cor  mixt  de  N.  Ştef.  5.  «Haţe-   „ACTIVITATEA"                    o   ţinem  puţin    timp,   intrăm    re­         Din  fundul  bisericii,  —
        gana*,  cor  mixt  de  T.  Popovici.  6.  »Pe  tine                                                                                     Ea  din  graiu  a  cuvântat
        te  lăudăm»,  cor  mixt  de  N.  Ştef.  7.  »Lu-  Preţul de abonament pentru  Monarchie:  pede  în  capital  care  sâ  măreşte  de  un   —  «Părinte  nu  ţi-i  pâcat ?
        gojana»,  cor  mxt  de  I.  Vidu.          pe  o ju m ă ta te   de  an  . . . .   «9  cor.   beneficiu  oare-care,  dacă  reînoim  acest   «Sâ  cununi  soră  cu  frate,
                                                  p e  u n   a n ........................................6  cor.  câştig,  cât  de  mic  ar  fi  el,  de  mai
                                                                                              multe-ori,  ne  tragem  cu  un  profit total      «Că  Dumnezeu  te  va  bate I  —
              G im n asin l  rom ânesc  în   C aran­
                                                        Pentru  România  şi  străinătate      însemnat  la  finele  anului.
        sebeş  şi  d l  L aczi  Goldiş,  sau  satul  arde                                                                                         Ei  afară  c’au  eşit
                                                               pe  an  12 franci.
        şi....  dl  Laczi  Goldiş  pentru  a  abate atenţiu­                                                                   V.  S,           Cătră  casă  s’au  pornit
        nea  publicului  cetitor  dela descoperirile  sdro-   Ear’  pentru  plugari-ţfirani                                                     Ş;  la  tântân'au  sosit,  —
        bitoare  pentru  d-sa  prin  faptul  că  a  lost  pe V>  an  2  cor.  şi  pe  un  an  Întreg  4   cor.                                  Dar  aici  când  ajungea
        demascat,  că  cărţile  D-sale istorice sunt toate                A dministraţia-                                                       Sora  din  graiu  cuvânta;
        plagiate,  după  Varga,  Meier,  Miksa  etc.  pu­                                       Xngrăşarea  repede  a  porcilor                 —  «Opriţi  voi  căruţele:
        blică  un  kilometric  articol  în  foaia  d-sale  din                                     Am  costatat  de  mai  multe-ori  că         «Că  mâ  strâng  cismuţele ;  —
        Arad  în  causa  înfiinţării  gimnasiului  român   E C O N O M I E                    cartofii  fierţi  adăogaţi  cu  puţine  tărîţe    «Şi  mâ  strâng  inelele
        din  Caransebeş.                                                                     sau  uruială,  ori  cu  ori-ce  fel  de  făină,    «De  mi  sâ  rup  dejtele  (degitele)l
             D-le  Goldiş 1  iţi  contestăm  dreptul  de                                      constitue  alimentul  cel  mai  bun  de  a
        a  vorbi  în  această  cestiune,  pentru-că  d-ta      Arăturile adenci.             îngrăşa  cu  iuţeală  vitele  în  general,  şi       Când  căruţe  sâ  oprea,
        ca  profesor  la  gimnasiul  roman  din  Braşov                                       porcii  în  particular,  mai  cu  deosebire       Ea  ’n  fântână  că-mi  sărea
        ai- competat  după  un  post  de  profesor  la   îndoita  lor  necesitate.           dacă  acest  amestec  a  fermentat  timp           Şi  din  gură  cuvânta  :
        şcoala  reală  maghiară  din  Braşov.  Când  un                                      de  o  zi  sau  douâ.                              —  «Decât  muiere  la  frate,
        învăţător  confesional,  subaltern  al  D-Tale  ca   Toţi  agronomii  practiciani  sunt  de   Mai  este  un  mijloc de a  face acest    «Mai  bini  sâ  fiu  strat  la  broaşte,  —
        secretar  consistorial,  competează  după  un   acord  asupra  a  dou£  puncte în  materie   aliment  mai  bun  încă:  acesta  consistă   Şi  rugina  pietrilor
        post  la  şcoalele  de  stat,  l’ai  numi  desertor,   de  arătură,  ceea  ce  este  că  arătura   de  a  adăoga  apă  caldă  în  care  s’a  di-   «Şi  mâncarea  peştilor 1
        ce  titlu  îţi  compete  D-tale,  care  ai  competat   adâncă,  are  scop,  în  timp  de  secetă,   solvat  aluat  ordinar.                             Gr.  B rut  Nestor.
        după  un  post  de  profesor  la  şcoala  ungu­  de  a  lecui  uscăciunea  dela  suprafaţă,
        rească ?  Ingrijeşte-te,  d-le  Goldiş,  de  darave-   făcând  sâ  se  suie  umezala  subsolului   Sâ  reînoeşte  uşor  această  alimen-
        rile  d-tale  proprii,  şi  lasă  întemeierea  gimna­  prin  atragerea  lichidelor,  şi  că  contrar,  taţiune fermentată,  lăsând în fie-care zi  o
        siului pe  sama  celor  competenţi,  căci  în  Ca­  în  sesoanele  ploioase  are  drept  resul-  mică  cantitate  la  fundul  vasului  în care
        ransebeş  veghează  neîncetat  asupra instituţiu-   tat  de  a  suge  apele  în  prisos  dela  se  face  această  hrană.  Acest  rest  con­  Un  Sas  era  prietin  cu  un  Român.
        nilor  noastre  culturale ehvul Marelui Şaguna,   suprafaţă  şi  a  le  atrage  în  stratul  de­ stitue  un  aluat  pentru  provisiunea  ce   Intr’o  sară  de  earnă  se întâmplă ca Ro­
        episcopul  Popea  şi  nu  vr’un  d’alde  Mangra   desubt.                            se  lasă  pentru  a  doua  zi.             mânului  sâ  i-se  isprăvească  fânul,  mai  de
        sau  alt  vântură  ţara.                        Afară  de  acest  îndoit  avantagiu        Fiertură,  fermentaţiune  şi  sărătura,   timpuriu  şi  ne mai având  ce  sâ  dea  la  vite,
             Când  P.  S.  Episcopul Popea  va  afla  de  aratul  adânc  are  meritul,  aerisind  stra­  acestea  sunt  cele  trei  mijloace  de  a   se  duse  la  Sas  şi-l  rugă  sâ-i  dea  o  claie  de
        sosit  momentul  pentru  înfiinţarea  unui  gim-  tul  arabil,  de  a  îmboldi  acţiunea  oxi­  mări  mistuirea  şi  asemuirea  alimentelor   fân  sau  cu  bani  sau  împrumut  până  la  vara
                                                                                                                                        viitoare.
        nasiu  român  în  Caransebeş,  de  sigur,  că  îşi  genului  asupra  îngrăşemintelor  şi  a  le   în  general.                       Sasul  naibii  însă,  deşi  avea  trei  clăi
        va  face  datorinţa.                       înlesni  descompunerea  lor.                                               V.  S.    sdravene,  nu  avu  voe  să  dea  Românului nici
             De  apărători  ai  şcoalelor  noastre,  ca   Singura  împotrivire  ce  sâ  opune                                           o  mână  de  fân,  spunându-i  că-i  e  teamă  ca
                                                                                                                                        nu  cumva,  dacă  îşi  va  împărţi  fânul  să  fie
        d-ta,  ca  Russu  Sirianul,  ca  duelgiul  Cioro-  arăturilor  adânci  consistă  a  se  zice,  că
                                                                                                                                        şi  el  siLt  să  cumpere  mai  târziu,  deoare-ce
        gariu  şi  ambulantul  vicar  Mangra,  să  ne  fe­ face  ca  pământul  sâ  fie  prea  lacom            şi                       ştie  că,  şi  după-ce  cântă  Cucu,  tot  îi  mai
        rească  D-zeu 11                           pentru  îngrăşăminte,  şi  că  nu  se  poate                                         trebue  o  clae.
                                                   decât  foarte  rar  a-i  da îndestul  pămân­           (Baladă  din  popor).              Românul  încearcă  şi  într’alte  părţi,  dar
             Speculanţii  dela  A ra d  îşi  fac  de  tului  arat  adânc.                            Frunză  verde  ruptâ’n  doauă?     nu  putu  căpăta  nutreţ  de  nicăiri,
        cap.  Pe  când  să  bat  pe  piept,  că  ei  sunt   Râspunsul  nu  face  nici  o  greutate   Face-’şi  Todor  casă  nouă,            A  doua  zi,  auzind  că  Sasul,  prietinul
        adevăraţii  naţionalişti,  pe  de  altă  parte  reco­  practicianului  inteligent.  El  sâ  mulţu­  Casă  nouă  de  hârtie,     lui,  vrea  să  se  ducă  la  lemne  în  pădure,  o
                                                                                                                                        luă  înaintea  lui  şi  se  băgă  într’o  scoiboră,
        mandă cetitorilor lor si aboneze foaia maghiar o-   meşte  de  a  întoarce  brasda  de  pământ   Zugrăvită  cu  tămâie,  —      nu  departe  de  drum,  pe  unde  avea să  treacă
        kossuthistâ-jidană  »Egyetirtis«.          capabilă  de  a  absoarbe  îngrăşemântul          Prin  fereşti,  tot  flori  domneşti,   Sasul.
             Pentru  D-zeu,  aici  am  ajuns,  ca  să  re­  ce  a  primit,  sau  care’l  va  primi;  el   Prin  ţiţini  tot  şilinini,        Când  ajunse  prietinul  în  dreptul  lui
        comandăm  noi  Românii  ţăranilor  noştri abo­  ară  stratul  inferior  fără  a-1  mai  în­  Şi  prin  praguri  măghieranuri.  —   Românul  începu  ca  cucu:
        narea  foilor  jidano-maghiare ?           toarce.  Acest  lucru  se  face  cu  plugul       Când  casele  ş’a  gătat,               —  Cucu1..  Cucul..
             Nu  destulă  hrană  rnasmatico-şiriano-   special  fără  bârţă.  In  tot  caşul  vedem,   El  frumos  s'a  d-îmbrăcat,          A,  ha!  zise  Sasul  în  gândul  lui.  De
        goldişită  liferează  «Tribuna*  din  Arad,  mai   că  arăturile  adânci  sunt  o  practică  de   La  peţite  s’a  luat.        astă-dată  o  să  se  facă  curând  primăvară.  Să
                                                                                                                                        vând  fânul  mai  de  grabă,  ca  să  nu  rămân
        e  de  lipsă  să  le  recomandăm  şi foaia jidano-   o  mare  importanţă  în  agricultură.   Multă  lume  c’a  umblat,          cu  el  mai  pe  urmă.
        kossuthistă.  „Egyetârtes“?  Dar  oamenii,  cari   Singura  împotrivire  serioasă  este      Ca  soru-sa  n’a  aflat                 Şi,  cum  să  întoarse  acasă  şi  trimise
        văd  mai  departe,  decât  lungul  nasului,  caută   că  arăturile  adânci  costă  mai  scump   La  făptură  şi  la  stat.  —   după  Român,  să  vie  la  el  că-i  vinde  eftin
        a  afla  nexul  causal  între  ,.Tribuna“-şiriano-   decât cele  superficiale.  Dar cultivatorului   Deci  din  graiu  i-a  cuvântat:  două  clăi  de  fân.
        goldişită-ciorogărească şi între „Egyetârtâs“-ul                                                                                     Românul  veni,  cumpără  fânul  şi  îl duse
                                                  inteligent  nu-i  pare  râu  sâ  râspundă,         —  «Dmgâ  soră  Salomie,
        maghiaro-jidano-kossuthist.                                                                                                     rumuşel  acasă.
                                                  că  avantagiile  acestei  practice  birue          • Hai  cu  mini  la  cununiei           Sasul  aştepta  acum  să  se  desprimăvă-
             Iată  nexul.  Pe  timpul când d-nul  Laczi
                                                  asupra  cheltuelilor  ce  sâ  cere.                «Că  lume  cât’am  umblat,         reze,  dar  trec  săptămâni  şi  nici  vorbă  de
        Goldiş  era  profesor  la  liceul  român  în  Bra­
                                                                                                     «Ca  tini  soră  n’am  aflat,      primăvară.
        şov,  şi  pasările  ciripiau,  că  d-sa  e  corespon­                L.  H.  * * *           • La  făptură  şi  la  stat!            In  cele  din  urmă  Sasul  fu  nevoit  să
        dentul  braşovean  al  „Egyetârtâs“-ului.  —  Să                                                                                cumpere  el  dela  Român  cu  preţul  îndoit  una
                                                                                                     —  »Merge-voiu  frate  cu  tine,
        vede  că  nexul  continuă, căci altcum  ce noimă                                                                                din  clăile  ce  i-le  vânduse  mai  nainte.
                                                                                                     «De  mi-i  face  până  mâne:
        ar  avea,  ca  „Tribuna  Poporului*1  se  facă  re­  Creştere  şi  Îngraş are.               «Pod  de-aramă  peste  yamă,            —  Ei,  vecine,  zise  el  cătrâ  Român,
        clam  lui  «Egyetârtâs* ?                                                                    «Pod  de-argint  peste  pământ I   uitându-se  cu  jale  la  banii  ce  îi  număra, rău
             E  trist,  e  revoltător,  ca  speculanţii dela   In  agricultură,  ca  şi în  ori-ce  lucru,                              chintat  cucul  la  mine anul  ăsta.  Să nu asculţi N
        Arad  să-’şi  facă  mendrele  şi  să  nu  să  afle  trebue  ca  cine-va  sâ  se  specialiseze,   El  afară  că-'mi  eşea        a el, că păţeşti la  dumita, cum  păţit la  ini ne  !..
        nimenet  să  le  pună  stavilă.           într’adevâr,  că  fie-care  om  are  aptitu­       Pe  loc  toat-e*mi  isprăvea                                      Cueut..
   1   2   3   4