Page 1 - Activitatea_1904_02_04
P. 1

Anul  IV.                                                  Orăştie,         4  Februarie  n. 1904.                                                        Nr.  4




                                   ĂCIIYIIĂIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
              IN SERŢIU N I:                                                                                                                                 ABONAMENT:
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  */»  an  3 cor*
                  reduse.                                                                                                                               Pentru  plugari— ţărani  pe an


        Manuscriptele sunt a se adresa
        redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru  România  ţi  strâinitate:
                  poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


        Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani








                                                   este  o  insultă  cât  se  poate  de  proastă  pidităţi,  cari  nu  pot  cuprinde  cu  min­ statului;  f)  dacă  se  pune  destulă  grije
                        1 0 %                      faţă  de  acei  bărbaţi,  cari  punând  alte  tea  că  o  minoritate  în  congregaţie  nu  pe  educaţia  religioasă-morală;  g)  dacă
                                                   lucruri  la  o  parte,  de ani de zile  au  luat  numai  cu  toba  mare  ci  şi  cu  tact  tre-   învăţătorul  posedă  în  toată  privinţa  ca-
             La  convocarea  dlor Dr.  G.  Suciu,                                                                                       lificaţia  necesară  etc.  etc.
                                                   parte  activă  la  luptele  congregaţionale ? bue  se  lupte,  dacă  vrea  să  fie  res­
        I.  M orariu  şi  D r.  A urel  Vlad  »depu­                                                                                          Controlarea  instrucţiunei  limbei
                                                        Aceasta  neghiobiă  însă  nu-i  ofen-  pectată.
        tatul  tuturor  Rom ânilor«  (!?)  s’a  adu­                                                                                    maghiare  în  şcoalele  pedagogice.  Ins­
                                                   zeazâ  pe  acei  luptători  energici,  ci-i     Pretextul,  că  pe  dl  Muntean  pen­
        nat  la  31  Ian.  a  c.  în  cuartirul  »de-                                                                                   pectorul  şcolar  regesc  este  obligat  a
                                                   caracterizează  pe  aceşti  miopi  aclimaţi,  tru  aceea  nu  l’ar  fi  putut  alege  în  co­  face  obiect  de  examinare  serioasă  di­
        putatului  tuturor  Românilor«  —   aşa  la
                                                   —  deschizând  ochii  lumii,  că  aceste  mitetul  de  zece,  pentru-că  n’a  luat  recţia  învăţământului  în  şcoalele  peda­
        botezat  protectorul  seu  I. Rusu  Şirianul
                                                   10%   de  oameni,  nu  caută  se  pună  în  parte  la  »adunătură«  în  cuartirul  «de­ gogice  nemaghiare.  Spre  scopul  acesta,
        —   cam  a  zecea  parte  din  totalitatea
                                                   fruntea  unui  club  comitatens  pe  un  putatului  tuturor  Românilor«  —   e fa ls    afară  de  visitaţiunile  ce  are  să  le  facă
        membrilor  români  a  congregaţiunii  co-                                                                                       în  cursul  anuului  şcolar,  el  trebue  să
                                                   bărbat  care  p e  acest  teren  are  trecut  şi  mincinos;  pentrn-că  doară  nici  dl
        mitatense.                                                                                                                      cerceteze,  dacă  geografia  maghiară,  is­
                                                   splendid  şi  merite  principiare  neperi-  Dr.  I.  Mihu  n’a  fost  present!  şi  mulţi
             Aceste  zece  p ei cente  s’a  simţit  a   toare,  —   ci  s i  închină  bugilarăşului  alţii  aleşi  în  comitet!         toria,  istoria  literaturei,  literatura,  con­
                                                                                                                                        stituţia  să  predau  în  mod  corăspunză-
        fi  în  drept,  ca  să  aleagă  ei un  comitet,   lui  D r.  I.  Mihu,  şi  acesta  îl  pun  de   Nu  cu  minciuni  ci  cu  motive  ade­ tor  dreptului  nostru  public  şi  de  stat.
        care  apoi  în  frunte  cu  un  preşedinte   preşedinte I                             vărate  să  vă  scuzaţi;  să  spuneţi,  că  dl   Dacă  în  privinţa  aceasta  ar  da  de
        ales  tot  de  aceste  zece  percente  în                                                                                       urmele  unor  negligenţe  de  caracter  mai
                                                        Comitatul  întreg  va  şti,  că  cine-i  Muntean  e  prea  franc,  necruţător,  dacă
        persoana  dlui  Dr.  Ioan  Mihu  —   va                                                                                         grav,  sau  de  tendenţe  contrare statului,
                                                   acel  bărbat,  care  a  arătat  atâta  zel  şi  să  întâmplă  vre-o  ticăloşie  —  prea  o
        avea  să  represinte  pe  toţi  membrii  ro­                                                                                    este  dator  a  suspenda  examinarea  până
                                                   energie  în  luptele  comitatense;  —   dar’  desbate,  şi  prea  mare  pond  pune  pe
        mâni  a  congregaţiei.                                                                                                          la  alte  disposiţiuni  ale  ministrului  şi  a
                                                   ca  să  scrie  şi  aceşti  10%   — :  este  dl  corectitate  —  deci  nu-i  omul  cu  care   face  acestuia   raport  ce   cale  tele­
             Toată  treaba  are  forma  unei  cli-   Francisc  Hosszu  L on gin ;  care  timp  să  te  poţi  înţelege  întru  toate.    grafică.
        cării  ridicole;  şi  apoi  alegerea  de  pre­  îndelungat  singur  a  purtat  lupta  obo­                                            Dacă  la  examenul  de  caulificaţie
        şedinte  in  persoana  dlui  Dr.  I.  Mihu   sitoare,  până  a  venit  în  comitat  şi  dl                                      vr’un  candidat  de  învăţător  nu  ştie
        este  o  greşeală  nemaipomenită  în  miş­  Dr.  A.  Muntean  alăturândusă  apoi  şi             Elaboratul                     vorbi  ungureşte  destul  de  fluent,  ins­
        cările  congregaţionale.                   el  vrednicului  luptător  din  toate  res-   ce  s’a  supus  spre  deliberare anchetei  pectorul  nu  subscrie  d i p l o m a   can­
                                                                                              convocată  de  m inistrul  de  culte,  pe  didatului.
              Noi  cari  nu  cunoaştem şi  nu  vom  puterile.
                                                                                              lângă  co n v o carea  m ai  m ultor  in s­
        cunoaşte  nici  când  închinarea  la  buzu­     Amintim  aci,  că  precum  ştim,  a-   pectori  reg.  de  şcoale,  asupra  căruia    Pentru-ca  inspectorul  şcolar  să
        narul  cuiva,  ci  respectăm  numai  şi  nu­  dunătura  asta;  pe  dl  Dr.  A.  Muntean  deeisiunile  au  urm at  în  săptăm âna   poată  aprecia  riguros  cunoştinţa  can­
                                                                                                                                        didatului  în  limba  maghiară,  ii  stă  tn
        mai  faptele  respectabile  demonstrate    nici  în  comitetul  de  zece,  contemplat                 trecu tă:                 drept  a  pune  candidatului,  a-1  asculta
        pe  câmpul  luptei  publice,  nu  putem    de  ei,  nu  l’a  ales;  deşi  doi  dni  dintre            —  + O f —                în  limba  maghiară  din  ori-ce  obiect  şi
        pricepe,  cum  se  poate,  că  oameni  se­  cei  presenţi  anume,  dnii  Ion  Mihaiu  şi   Visitaţiunile  şcolare ale  inspectori­  a  pretinde să  dea  răspuns  din acel obiect
        rioşi  cum  e  bună-oară  dl  Dr.  G.  Suciu,   V.  Domşa  a  pretins,  că  dl  Dr.  A.  lor.  Cu  ocasiunea  visitaţiunilor  şcolare,   în  limba  maghiară.
         apoi  on.  prota  I.  Morariu  să  aleagă  ei   Muntean  să  fie  nesmintit  susceput  în   inspectorii  trebue  să  controleze,  dacă   Inspectorul  nu  subscrie  diploma
        de  preşedintele  unui  astfel  de  comitet   comitet;  ceea-ce  era  lucru  de  sine  în­  a)  în  şcoalele  confesionale,  comunale  şi   candidatului,  care  refusă  a  răspunde.
                                                                                              susţinute  de  societăţi  şi  privaţi  să  pre­  Nu  poate  fi  considerată  ca  sufi­
         pe  un  bărbat,  altcum  cu  bani  mulţi,   ţeles.
                                                                                              dau  ori  nu  obiectele,  conform  planului  cientă  cunoştinţa  limbei  maghiare  a
         care  însă  în  vieaţa  lui  n’a  luat  parte   Dacă  s’ar  fi  adunat  nişte  oameni
                                                                                              de  învăţământ  stabilit  în  lege;  b)  dacă  candidatului  aceluia  care  în  loc  de  a
         la  lupta  congregaţională!               cu  simţ  de  dreptate;  că  doară  e  lucru  se  folosesc  cărărţile  aprobate  de  res­ vorbi  independent  ungureşte,  traduce
            Tocmai  ca  şi  când  oare-câţiva  „con­ ştiut  de  toţi,  că  dl  Dr.  Muntean  a  fost  pectiva  autoritate;  c)  dacă  nu  sunt  în  simplu  pe  ungureşte.

         ducători»  francezi  s’ar înţelege  să  aleagă  alăturea  cu  dl  Fr.  Hosszu  în  fruntea   folosire  în  institut  cărţi,  cari  conţin  lu­  Scopul  principal  a l  învăţării  lim­
                                                                                              cruri  contrare  dreptului  public  sau  legii;
         de  preşedinte  al  republicei  franceze  pe luptelor  congregaţionale.                                                        bei  maghiare  este,  ca  elevul  nemaghiar
                                                                                              d)  dacă  învăţătorul  cunoaşte  şi  propune   din  şcoala  poporală  să şi  însuşească
         —   regele  Menelik  din  Abisinia.            Că  dl  Dr.  Muntean  prin  tactul  şi
                                                                                              cu  succes  îndestulitor  limba  maghiară,   vorbirea  în  ungureşte  în  măsură,  ca  în
              Oare  să  nu  priceapă  acei  oare-  puterea  oratorică  e  popular  şi  simpatic   conform  legei  din  1879  şi  a  ordonan­  limba  maghiară  să-şi  expună  la  înţeles
         câţiva  adunaţi  la   «deputatul  tuturor  şi  înaintea  maghiarilor,  —   poate  fi  ţei  ministeriale  din  1902;  e)  dacă  nu   gândirile  lui;  să  ştie  scrie şi  cetî  corect
         Românilor»  (!)  că  o  astfel  de  procedură defect,  dară  numai  în  ochii  unor  stu­ se  observă  în  institut  direcţie  contrară ungureşte.

                                                        Lumea,  care  ne  curtează,  să  uită  la  zuită,  pe  care  ţin  s’o  constat  chiar  aici  în
                                                                                                                                         socială,  şi  anume:  femeia ţărancă să se  eman­
                 FOIŞOARA                          faţă  si  e  prea  politicoasă,  de  cât  să  se  inte­  public,  ca  să  nu  fiu  acusat  de  parţialitate,  cipeze  de  la  prea  multa  muncă  şi  femeia
                                                   reseze,  dacă  facem  baie,  şi  dacă  acasă  ţinem  Cuique  summ  I                  burgheză  dela  prea  multa  lene.  Atât  şi  ni­
                                                   săpun  sau  nu.                                 Ceteam  zilele  trecute   prin  ziare,  că  mic  mai  mult.
              VIAŢA  PRIVATĂ                                                                  în  Belgia  —   bine-înţeles  cea  occidentală  —
                                                         Dar’  iată  un  alt  cas  de  spirit  de  eco­
                                                                                                                                                         (Va  urma).
                                                   nomie,  care  la  nevoie  singur  este  de  ajuns,  s'ar  fi  format  o  societate  de  bărbaţi,  care  să
                                                   să  compenseze  ori-ce  altă  risipă  sau  lux.  combată  risipa  şi  luxul  femeilor.  Eu  cred, că
                         (Urmare).
                                                    Ceteam,nu  ştiu  în  care  ziar,  că,  la  una  din  această  nouă  societate  are  să  avorteze,  dacă
              Dar  am  fi  nedrepţi,  dacă  n'am  re­  aceste  familii,  care  face  iarăşi  mari  furori  cu  nu  se  va  desfiinţa  mai  întâiu  vechea  socie­  C U G E T Ă R I
         cunoaşte  cu  francheţă,  că  aceste  fam Iii,  cu  toaletele  sale  dela  Viena,  mergând  un  cor  tate  de  bărbaţi,  care  a  creat  şi  sprijineşte
         toată  risipa  şi  nesocotinţa  lor,  ştiu  să  facă  compusdin 50 de  inşi  cu  profesorul  în  frunte,  moda  femeiască.  D acă  fem eile  sunt  luxtase
                                                                                                                                              Aproape  nimeni  nu  cunoaşte  el
         şi  economii,  acolo  unde  cred  că,  cu  niţică  ca  să-i  cânte:                  şi  risipitoare,  causa  sunt  bărbaţii  şi  anum e:
         bună-voinţă,  pot  evita  risipa.  Aşa  un  prietin   »Bună  dimineaţa  la  moş  ajun<;  când  a)  părinţii  şi  în  special  tatăl,  care  are  în   însuşi  meritul  altuia.
         farmacist,  care  ţine  şi  articole  de  toaletă,  au  ajuns  cu  ceremonia  la  fatala  alternativă:  mână  causa  întregei  familii;  b)  Don  Juanii,   Oamenii  sunt  prea  ocupaţi  de  ei
         îmi  spunea  mai  deunăzi,  că  nu-şi  poate  ex­  »ne  daţi,  ori  nu  ne  daţi?»  —   s’au  pomenit  cari  curtează  femeile  şi  c)  bărbaţii  lor,  cari   îniş-şi  pentru  a  avea  plăcerea  a  pă­
         plica,  pentru-ce  nu-i  cumpără  nimeni  săpu­ că  le  dă  exact  45  de  bani,  adecă  aproape  o  le  satisfac  toate  capriţiile, acordându-le eman­
                                                                                                                                         trunde  şi  a  descoperi  pe  alţii:  de  aci
         nul,  pe  când  pudra,  pomada  şi  parfumul  le  para  de  om.  Coriştii,  încântaţi  de  atâta  ga-  ciparea  prin  contravenţie.  Să  se  desfiinţeze
                                                                                                                                         vine  că,  cu  un  mare  merit  şi  o  mai
         cumpără  femeile  de  le  sting.  Iar’  băieşii  îmi  lantomie,  crezând  că  poate  n’au  fost  bine  deci  acest  vinovat  sindicat  bărbătesc,  şi  luxul
         spuneau,  că  nici  odată  n'au  avut  atât-a  lume  auziţi  întâiu,  au  mai  executat  odată,  drept  femeiei  va  dispare  dela  sine  cu  ideile  ei  de  mare  modestie,  poate  fi  cine-va  mult
         la  baie,  ca  în  ajunul  Paştilor,  când  au  venit  mulţumită,  întreg  programul  sub  fereastra,  emancipare  cu  tot.  Bărbaţii,  nu  numai  nu  să  timp  necunoscut.
         mutre,  pe  cari  nu  leau  mai  văzut  din  anul  unde  luau  boerii  ceaiul  şi  le-a  mai  dat  50  gândesc  la  lucrul  acesta,  dar'  s i găsesc  unii
                                                                                                                                              Modestia  este  pentru  merit  ceea-ce
         trecut  dela  Paşti.                      de  bani,  de  astă-dată  tocmai  cât  trebuia,  —  smintiţi  cei  drept  însă  bărbaţi  —  cari   sunt  umbrele  pentru  figurile  unui  ta­
              Eu  fireşte,  care  cunosc şi calităţile  bune  parcă  i-ar  fi  numărat,  adecă  o  para  de  om.  luptă  pentru  emanciparea  fem eiei  noastre
                                                                                                                                         blou:  ele  îi  dă  torţă  şi  relief.
         ale  publicului  Ploeştean,  le-am  explicat  nu­  Acum  vine catastrofa.  Coriştii  uitând,  se vede,  burgheze.  Auzi  emancipare!  Dar’  bine  răţoi-
                                                                                                                                                                          La  Bruytre
         mai  decât  acest  fapt  natural,  care  lor  li-se  fie  de  bucurie,  fie  de  emoţiune,  să  zică:  lor,  —   că  nu  vă  voiu  zice  altfel  —  ce  fel   Femeile  sunt  extreme;  ele  sunt
         părea  o  enigmă.  Natural  — le  răspund  eu  —  sărut  mâna  şi  la  mulţi  ani  1  —   boierul  in­  de  emancipare  vreţi  voi  pentru femeie?  Poate
                                                                                                                                         mai  bune  sau  mai  rele  de  cât bărbaţii.
         fac  şi  bieţii  oameni  economie  de  unde  pot.  dignat,  cu  drept  cuvânt,  de  atâta  ingratitu­  să  aibă  dreptul  la  mai  mulţi  bărbaţi,  căci  pe
         Odată  ce  eşti  îmbrăcat,  pomadat,  pudrat  şi  dine,  le-a  luat  fireşte  înapoi  cei  50  de  bani  celelalte  emancipări  le  are  ea  pe  toate 1  Un    La ruytfţ
         parfumat,  cine  te  mai  întreabă,  dacă  eşti  şi  i-a  pus  pe  goană  cu  multă  politeţă.   Iată  singur  fel  de  emancipare  a-şi  înţelege  pentru
         spălat  sau  nespălat?                    o  economie  într’adevăr  serioasă  şi bine  chib­ femeile  noastre  în  general,  indiferent de clasă
   1   2   3   4