Page 1 - Activitatea_1904_02_05

Anul IV „ Orăştie, i i Februarie n. 1904. Nn 5
_ -

IN S E R Ţ IU N I: A B O N A M EN T:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
M anuscriptele sunt a sendresa
redacţiei şi acelea nu să îna­
Pentru R om ânia şi strSinătat*:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REPACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
are în fiecare Joi.
D r. A urel Muntean L A U R I A N B E R C I A N

dă şi postul. Frumoase isprăvuri a torilor, în frnnte cu valorosul paroch dom­ ţimea, care peste un moment avea să umple
Triumful dreptăţii. elicei omnipotentă! Era timpul suprem nul Dr. Saftu şi numit »partidul dreptăţii« toată piaţa Prundului şi stradele suburbiului
după devisa *Trăiască dreptatea« pe care Scheiu, întorcându-se cu faţa spre biserică
să se deoache detentatorii puterii şi
şi-a luat’o, a fost cel mai puternic şi, care mulţăml lui Dumnezeu şi-’l rugă, să dea viaţă
apucăturile lor să fie date de mal.
Dacă ajungi la punctul culminativ a trebuit să învingă. De vreme îndelungată lungă şi în bine vrednicilor bărbaţi, şefilor
a gloriei, nu mai stai pe fundaînent tare, Pentru ilustrarea acestora lăsăm
auzea pretutindeni prin Braşov cuvintele ».partidului dreptăţii*: Drului Saftu, diaconu­
mai curend cazi de acolo, decât se ie poţi
să urmeze două corespondenţe din » Trăiască dreptatea«, cari în timpul din urmă lui Prişcu, directorului gimnasial Oniţiu şi
scoborî. — Macrobius.
partea celor drepţi şi abea învingători: se lăţiră aşa de mult, că deveniră un salut. profesorului G. D.ma, urmând cuvintele Sfin­
Este prea hine cunoscută publicu­ Nu se mai zice *Btinâ ziua!*, se zicea ţiei Sale un puternic »6V trăiască /« al mul-
lui din afară afacerea cu manipularea Dela biserica Sf. Nicolae din Braşov. » Trăiască dreptatea /« ţimei.
i
averei celei mai avute biserici din me- (Corespondenţă particulară a .Activităţii.), In decursul sinoadelor de mai înainte Se auzeau poporenii, cari spuneau rî-
tropolia gr.-or. însă nu s’a putut isprăvi mult, cu toată energia zând, că să tragă clopotele dela biserica
Este vorba de biserica Sf. Nicu- desfăşurată de ^partidul dreptăţii«. Nu s’a neagră pentru îngroparea lui Sterică şi să se
Br aşo v, 1 Februarie 1904. putut, fnnd-că partidul contrar, al cârciuma-
lae din Scheiul Braşovului, care are un pună la poarta cârcmei lui un steag negru
Nu sunt orientaţi, pe cât ştiu, cetitorii rului Sterică, se lupta mereu, căci multe bu­
venit anual de mai multe sute de mii »Activităţii* despre tot ceea-ce s’a petrecut şi un butoiu de rachiu. Să vedeau femei cari
toaie de rach u — gratis — îi făcuse în­ veneau repede să întrebe de resultatul sino­
coroane. la Braşov de câtă-va vreme şi voesc să schi­ demn la luptă. dului şi aflându-1, făceau cruci şi binecuvântau
înainte cu câţiva ani s’a mai su- ţez întru-cât-va aici toată afacerea, care într’ Atunci s’a hotărît trimiterea unei de- pe Dr. Saftu.
adevăr a fost foarte întristătoare, dar' pe cât
levat unele veleităţi împrejurul încasă­ legaţiuni la Ven. Consistoriu din Sibiiu, în
de întristătoare, pe atât şi de interesantă. Oamenii cinstiţi şi de bine, cari s’au
rilor venitelor imense, ce au se încurgă frunte cu neobositul paroch Dr. Saftu, ca să luptat pentru binele Sf. biserici şi nu pentru
Biserica Sf. Nicolae de aici, care e cea se ceară un comisar, care să presideze vii­
din arînzile moşiilor din România. interesele lor personale, a trebuit să iasă
mai bogată biserică a metropoliei gr.-or. ro­ toarele sinoade. Ven. Consistoriu a primit
Omnipotenţa epitropiei bisericeşti triumfători şi a trebuit să cadă cu ruşine
mâne din ţară, a fost administrată în decurs bine delegaţiunea; se auzise de mult şi pe-
ajunse proverbială, şi bizantinismul, de de zeci de ani de nişte oameni, în contra acolo isprăvile administratorilor dela Sf. Ni­ compania contrară.
dare să foloseau detentatorii averei bi­ cărora s’a revoltat de câtă-va vreme toată colae, şi a delegat de comisar pe On. domn Fiat luxl
sericeşti, era un mozaic de diferite co­ parochia şi a dat pe faţă, pur şi simplu şi Ivan, asesor consistorial.
lori, cu cari profesional se năzuiau pu­ cu o energie pe care am admirat’o, toate Duminecă în 31 Ianuarie s’a ţinut în Sfârşitul alegerilor şi triumful complet al
greşelile şi faptele cu adevărat condamnabile „partidului dreptăţii‘1
ternici a ţinea în eşec pe toţi aceia, biserica Sf. Nicolae şedinţa hotărîtoare a si­
ale lor.
cari chemaţi sunt a-se interesa de bi­ nodului, sub presidiul On. domn Ivan. A
Au trebuit să fie date pe faţă odată durat această şedinţă dela 11 ore a. m. până
nele obştesc a acelei biserici. Br aşo v, 7 Februarie 1904.
lucrurile acestea şi administratoii bisericii — la 5 ore p. m. S’au vorbit multe. Am re­
Bizantinismul detentatorilor merse, In archivele bisericii Sf. Niculae vor fi­
aceşti »mati binefăcători« ai neamului şi ai marcat între altele vorbirea plină de amă­
pe vremuri, până acolo, că fără învoirea bisericii noastre, cari dispuneau de biserică nunte interesante a domnului profesor Panţu, gura în veci, ca nişte lucruri de o importanţă
lor nici profesori mai luminaţi nu să şi de averea ei, ca şi când acestea le-ar fi prin care s’a ridicat mult în ochii tuturor. deosebită, luptele desfăşurate aici cu ocasia
rămas lor moştenire dela părinţi şi ar avea fostelor sinoade. Nu s’a văzut de mult, nici­
puteau alege. Şi după-ce »infalibilii* administratori
drept să facă ce voesc cu ele — au trebuit odată poate, însufleţire şi convingere mai
Bărbaţi învăscuţi cu puteri aievea au fost martori la expunerea tuturor isprăvi- mare pentru pretensiunile juste ale «partidu­
să fie daţi de ruşine, prinşi cu mâna în sac,
intelectuale, oameni versaţi în ale învă­ rilor făcute de ei în decurs de zeci de ani lui dreptăţii* din partea majotitâţii parochie-
cum să zice şi pentru totdeauna şterşi din
ţăturii, tineri academici, chemaţi a da societatea bună românească. cu averea Sf. biserici, cu toate silinţele lor nilor acestei biserici, ca acum. Dar’ n’au fost
şi-ale partidului lor, ca să iasă totuşi de­
un avânt şcoalelor din Braşov, au fost Cine a fost la sinoadele ţinute cu oca- asupra şi să nu cadă cu ruşine, numărendu- numai parochienii acestei biserici însufleţiţi, au
pururea huiduiţi din partea celor mici siile acestea s’a putut convinge despre toate. fost şi parochienii celorlalte trei parochii ro­
se voturile, ori-ce om cinstit şi de bine cu mâne gr.-or. de aici, au fost toţi românii din
la suflet însă mari în a-le monopolisării Acela a auzit, că nu se ştie ce s’a făcut cu bucurie şi însufleţire a auzit, că »partidul Braşov.
venitelor bisericeşti. — Intră cei mulţi zeci de mii, că lipsesc atâtea şi-a-tâtea chi­ dreptăţii« a învins.
tanţe şi documente de valoare, că nu s’a S'a anunţat pentru Dumineca viitoare Nu s’au văzut mai bine aceasta ca as­
chemaţi, şi aleşi era cât pe aci să deie
stabilit încă nici budgetul pe anul 1903 şi a noauăle alegeri de administratori şi curatori tăzi, Duminecă în 7 Februarie n„ când a fost
afară, mai daunăzi, chiar şi pe valoro­
inai văzut şi feţele — în colorile curcubeului, ai bisericii şi cu o frumoasă vorbir; On. ultima şedinţă sinodală şi la care a fost de­
sul director V. Oniţiu, ear’ fala nea­ cum se zicea — pe cari le schimbau neîn­ domn Ivan, ca comisarul Ven. Consistoriu, a numit de comisar din partea Ven. Consistor
mului în a-le musicei, pe profesorul cetat »binemeritaţii* administratori. din Sibiiu dl protopop Droc.
încheiat şedinţa.
distins şi neîntrecut, G. Dima, l-a ţinut Şi s’au ţinut câte-va sinoade şi s’au La poartă, când să iasă din curtea bi­ De dimineaţa de pe la ceasurile 10,
suspendat şi era cât pe aci să-’şi pear- format partide. Partidul contrar administra­ sericii, dl asesor cons. Ivan, urinat de mul­ când terminându-se serviciul divin în biserică,

meni nu să mulţumeşte cu cât produce, ni­
de pe strade şi murdăriile ce se scurg în voie parte, şi-au făcut şcoala în viaţa practică.
FOŞOARA mănui nu-i place să se întinză numai câtu-i de prin pescării, tăbăcării etc. Fiind-că lor n’a fost cine să le dea instruc­
ajunge plapoma. Proprietarul îşi ipotecează ţia şi educaţia necesară, îşi conduc şi copiii
Când creditorii străini observă, că «ma­
casele şi moşiile până în al şaptelea rang; după acelaşi calapod, fără să observe, că pe
VIAŢA PRIVATĂ rii noştri bărbaţi de stat< duc ţara la fali­
fucţionarul îşi scontează leafa pe mai multe
ment, cu risipa lor nesocotită, îi pun frumos ei iau făcut, ceea-ce sunt astăzi, nevoile vie­
luni înainte, negustoru-i trage la poliţi, până ţii, pe când copiii lor sunt boieri, sunt co­
sub interdicţie şi le refuză creditul, iar aceştia
(Urmare). ce ajung cu toţii la acelaşi numitor comun, pii de bani gata, cari habar n’au ce este
vin şi ne cer să facem cu ori-ce preţ eco­
Şi când, în trăsuri generale, aceasta tste care, în codul comercial, se chiamă faliment. sărăcia.
nomie, deşi în casă nu mai avem nimic.
viaţa burghezimii noastre, ne mai plângem Toţi să îngrijesc să aibă copii mulţi, prea In familie li se tolerează şi satisfac
de criză? Dar cum să n'avem ciizl, când la puţini să gândesc să adune pentru ei, dar Vina fireşte că este a bancherilor, cari toate capriciile şi relele deprinderei, doar
noi de regulă aceia duhnesc mai mult, cari foarte mulţi să cheltuească în locul co­ se poartă cu «marii noştri bărbaţi de stat», din când în când, sunt ameninţaţi cu şcoala,
produc mai puţini Din acest punct de vedere, piilor lor. întocmai cum fac unii părinţi cu copiii lor că vor vedea ei pe diacul acolo.
este foarte justă observaţia uneia dintre cele risipitori, pe cari îi iau de urechi şi îi pun Astfel le inspiră copiilor idea, că şcoala,
Dar’ hs că şi dacă ajunge banul eco­
mai bine crescute fete de ale noastre: că în la carceră, fără să observe, în furia lor ne­ pe cari părinţii o cunosc mai mult din au­
nomisit pe mâna unor copii, cu asemenea
cercurile fem eilor nici odată na auzit discit- bună, că micii lor copilaşi au toate calităţile zite, ar fi un fel de poliţie, iar când părăsesc
părinţi, apoi şi-a luat D-zeu mila dela ell
tăndu-se cum si câştigă banul, ci numai cum de a deveni nişte «mari bărbaţi de stat* I familia, nimeni nu-i mai controlează tot anul
si cheltueşte mat uşor! Ca să ţii eebipagiu Când aceşti particulari, cu asemenea ce fac şi unde merg. Copiii absentează cu
Dacă burghezimea noastră, în majori­
şi casă luxoasă şi să stai în relaţii cu elita principii de gospodărie, ajung în calitatea lor nemiluita şi mulţi, în loc să se ducă la şcoală
tatea ei, nu ştie să-şi conducă, cum să cade,
societăţii, rând isvoarele tale de venit sunt de »mari bărbaţi de stat*, să conducă afa­ adesea apucă pe bulevard sau în altă parte.
propria gospodărie, vă puteţi închipui cum
mai mult de cât modi ste, nu-ţi rămâne alt­ cerile comunei, judeţului sau statului, fireşte Părinţii şi tutorii — de multe-ori de
se va purta ea în cestiuni abstracte mai
ceva de făcut, de cât să furi, când ai banul cea dintâiu grije a lor este să contracteze grele, ca instrucţia şi educaţia. Aci purtarea contrabandă — în loc să se intereseze de
public pe mână, sau să te îngropi în datorii, datorii de milioane atât pentru comună şi purtarea şi situaţia copiilor, Ie dau bilete de
celor mai mulţi părinţi este un adevărat de-
până ce mat ai credit. Iată pentru ce la noi judeţ, cât şi mai ales pentru Stat. Iar când motivaţie chiar pentru un an întreg, dacă
sastru pentru societate.
mai toată lumea, care nu sufere de vizanti- se găseşte de pildă câte un primar cuminte, li-se cer. Iar când elevii negligenţi sau cu
In adevăr, temeiul educaţiei să pune
nism, este cufundată în datorii până în gât. care ştie să facă pavage şi fără împrumuturi, purtarea rea sunt eliminaţi sau lăsaţi repe­
în familie şi când copiii au vârsta legală, fa­
Şi vînătoarea asta după banul nemuncit, e luat peste picior de toţi fiii cei rătăciţi şi tenţi la finele anului, abia acum îşi deschid
milia trebee să meargă mână în mână cu
după avutul străin este aşa de mare, că mulţi timbrat de retrograd. Iar ei, întocmai ca cu­ ochii şi părinţii. In loc însă să-şi ia copii ia
şcoala.
parcă nici nu să simt oameni, în tot caşul coanele cari înlocuesc săpunul cu pudra, fac răspundere, învinovăţesc tot pe profesori, că
nu fac parte din elita socială, dacă nu da- cu banii publici lumină electrică în loc de Acest lucru atât de elementar nu poate îi persecută. (Va urma).
toresc cel puţin de două ori atât cât au. Ni­ canalizare, ca să se vază mai bine noroiul fi înţeles de părinţi, cari, în cea mai mare