Page 1 - Activitatea_1904_02_06
P. 1
Anul IV. Orăştie, 18 Februarie n. 1904. Nr. 6
IN SERŢIUN I: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/3 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani,
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Anonimiştii. rău şi a defăimării. Invidia le serveşte care se adăposteşte cu prudenţă trăsu s’ar domina Marea-galbină. Ansă la acest
de suliţă înveninată şi ipocrisia de pa rile negre şi încruntate, nu e smulsă, şi râsboiu s’a dat încă la anul 1894, când
văză protectoare. când se bucură de o isbândă trium a fost râsboiul Japono-Chinez.
Dintre toate plăgile de care sufere
Onoarea fiinţei de bine e ţinta fătoare, această pedeapsă nu i-se scu Bărbaţii de stat prevâzâtori ai Ja
moralmente lumea în secolul al XX-lea, poniei de timpuriu au observat scopu
lor, şi cu atât mai lesne îndreptează teşte şi-l găseşte în el însuşi.
nu e nici una care sâ fie aşa de urî- rile Rusiei, pe când încă sâ zideau lun
loviturile lor, cu cât victimele n’au în In mijlocul victoriei care încunu
cioasă şi aşa de respingătoare ca ano- gile şi coştisitoarele linii ferate, aşa nu
ei decât adversari nevăzuţi şi nu pot, nează mişelia sa, nu poate uita ruinele
nimia, şi dacă ar exista vre-o artă mite sibiriene. Au prevăzut că după
prin urmare, a se feri de asalturile pe care s’a urcat şi această gândire, ocuparea provinciilor pe rîpa stângă a
oare-care, care să vindece relele mo
lor sau a le strica planurile. ce-1 urmăreşte pretutindeni, fără înce fluviului „Amur“, şi după aceea a ace
rale ale unei naţiuni, anonimia ar pu lora de pe rîpa dreaptă, dela neputin
tea fi pusă cu drept cuvânt în capul Anonimistul nu e un duşman, care tare, e cea mai crudă tortură ce i-se cioşii Chinezi, cu timp vor a să face
declară răsboiu deschis şi care-ţi per poate aplica. Conştiinţa sa e propriul
clasificaţiunilor boalelor celor mai de domni pe întreaga peninsulă.
combătut. mite a-1 combate cu arme egale; nu seu judecător şi remuşcările ce-1 rod, Cunoscând nisuinţele Rusiei de
e nici ca nemernicul, care ţi ese în răsbună pentru totdeauna persoana
Anonimia, după-cum susţin unii, în mare putere lumească, au prevăzut şi
acord cu realitatea, e un lucru fără drum pentru a te lovi. Anonimistul, cinstită ce a căzut sub atacurile sale. aceia, că calea ferată siberiană, nu va
nume. Şi un lucru fără nume e un această viperă veninoasă, se tîreşte până Inzadar anonimistul va căuta a se avea de scop numai ajungerea punc
lângă tine, te mângăe la început, pentru desfăta în plăceri pentru a isgoni su tului extrem dela „Vladiwostok“, fără
lucru care nu se spune şi de care ai
roşi cunoscăndu-te ca autor. Tot astfel a te împunge mai sigur. Nimic nu-1 venirul crimei sale, căci apropiindu-i-se aceia va fi condusă până la „Port-Ar-
tur“, cel mai extrem şi însemnat port
anonimistul e un om fără nume, un opreşte, nimic nu-1 face a se da în la ciasul morţii, când îi va trebui un adio maritim chiar şi din punct de vedere
om, care nu se poate validita şi care turi ; conştiinţă nu are, sau cel puţin acestei lumi, unde n’a trecut decât strategic, la care ajuns, va fi domnul
cu atât e mai de temut, cu cât nu se îşi ascunde strigătele sale de indignaţie; pentru a face rău, ultimul seu moment golfului „Pecili“ şi — Pekingului. Atunci
cunoaşte. căci dacă omul poate să-şi întrebuin va fi încă tulburat de remuşcările ce-1 neputincioasa împărăţie Korea îi va
Cu drept cuvănt se zice, că omul ţeze simţurile şi voinţa sa la satisface vor urmări până la mormânt. cădea în poală de sine, şi chiar inde-
fără de lucru poate căpăta toate năra rea patimilor sale, nu face nici un pact Şi aproape nu geme societatea pendinţa Japoniei va fi numai întrebare
vurile rele; anonimia, vom adăuga, e cu conştiinţa sa; va putea vorbi con noastră românească de aceşti anoni- de timp.
muma tuturor crimelor şi anonimiştii, tra conştiinţei sale, dar nu-i va impune mişti, cu toate-că unii dintre ei par Pentru aceasta a pretins Japonia
dela bătuta Chină peninsula Liav-Tongi,
printre rău făcători, sunt aceia, ale că nici odată tăcere. a susţinea, că toată activitatea lor e
declarând şi garantând întregitatea Chi
ror lovituri sunt mai sângeroase. Anonimistul e totdeauna un am dată pe faţă. nei, numai cu scop de a pune stavilă
Faţă de un miserabil, care într’un biţios şi un poftitor, el loveşte totdea E timpul suprem, ca toţi aceştia Rusiei la ocuparea provinciei „Mandjuria11.
moment de violenţă sau de ură ar de una reputaţiunile cele mai neîndoelnice, să fie stîrpiţi din mijlocul nostru, până Observând Rusia intenţiunile Ja
veni asasin, ar trebui arătată o oare situaţiunile cele mai cinstit câştigate. a nu ajunge să formeze majoritatea poniei prin cari s’ar pune pedeci pla
care milă; unui nenorocit, care ar fura, Cu cât victima sa se bucură de o con- într’o partidă sau alta, căci atunci to nului de expansiune, la anul 1895 a
pentru a da pâne familiei sale, ar tre sideraţiune mai bine câştigată, cu atât tul e perdut. adresat o notă diplomatică, prin care
bui sărit în ajutor; fără îndurare ar muşcătura sa e mai adâncă şi spuma îi dă sfatul să abzică de posesiunea
peninsulei „Liav-Tongi“. In aceste ve
trebui purces însă faţă de acela, care gurii mai îmbelşugătoare. deri propunerea Rusiei a fost spriginită
sub cuvânt de răsbunare, s’ar folosi de Aceşti oameni fără nume, cari Resboiul ruso-japonez. şi de Francia şi de Germania.
anonimie. aruncă necinstea în familii şi cari răs -----mm — Dela anul 1895 începând, Rusia a
Anonimia e arma laşilor, şi anoni pândesc întristarea în inimi şi discor Rîvna de expansiune prea bine edificat pe bani francezi calea ferată
miştii trebue puşi la carantină. Acestor dia în societate, trebuesc pecetluiţi. cunoscută a Rusiei, a dat naştere aces continuitiv din Siberia dealungul pro
tui răsboiu început în săptămâna tre vinciei ocupate dela China, Mandjuria,
oameni, cari au declarat răsboiu la tot Dar precum virtutea are totdeauna
cută, care va fi unul dintre celea mai şi a forţato a-i ceda cel mai însemnat
ce e frumos şi bun, la tot ce e meri- răsplata sa, anonimia trebue să-si ia
crâncene, întrucât două puteri mari punct strategic „Port-Artur“, pe care l’a
tos şi de lăudat, nici un mijloc nu le şi ea pedeapsa. Atunci chiar, când mâ- stau faţă în faţă. transportat în cetate neopugnabilă,
e respingător şi mănuesc cu o egală nile criminale ale anonimistului nu sunt Este vorba despre ocuparea Penin dealungul drumului a zidit întărituri şi
dexteritate săgeţile calomniei, vorbirii de desvăluite, când masca înşelătoare sub sulei Liav-Tongi, prin porturile căreia a ocupat cu o vorbă Mandjuria întreagă,
F01Ş0ARA sebite. învăţământul nostru clasic, care nu lunatice eşti osândit sg duci casă, ba chiar ror celorlalte! Nimeni nu-’şi cumpără clac,
frac, lac, când n’are haine de purtat.
creazâ decât funcţionari, este un rău chiar şi sg trăefti fericiţi
pentru băeţi, cu toate că ei îşi mai pot Este foarte instructiv şi caracteristic, în
Dacă te-ai putea ajuta la gospodărie
VIAŢA PRIVATĂ găsi aplicaţie în societate, ear’ pentru fete această privinţă, răspunsul, ce l’a dat o cu franţuzeasca, sau la creşterea copiilor cu
mai totdeauna este o nenorocire. Şcoala, care doamnă bucureşteană unui tinăr, care-i peţi-se
piano, n’aşi avea nimic de zis. Ce le pasă
o fac azi fetele noastre, nu numai nu le dă fata. Tinărul acesta, ce-i drept, nu era bogat părinţilor de asta. Ei vor să aibă fete cochete,
(Urmare). mai nici odată mijlocul de a-şi uşura lupta nici de familie(l), dar’ cult şi cu existenţa ca să placă altora, ear’ de bărbatul fiicei lor,
pentru existenţă, dar' le face adese-ori inca asigurată prin munca proprie. Era prin ur
Şi să pun toată ziua, ei cu toţi cunos puţin să sinchisesc. Mai mult decât atât.
pabile de a-şi îndeplini cinstit şi serios fru mare un tinăr frumos, în înţelesul poetului
cuţii lor, pe capul bieţilor profesori, rugân- Sunt părinţi, cari în loc să Ie înveţe gospo
mosul lor rol social. care zice: > Frumos e omul, Doamne, când
du-i, implorându-i să nu le nenorocească dăria, îşi trimit fetele, înainte chiar de a eşî
In adevăr, care este rolul social al fe- mintea e regină etc.« Doamna respectivă,
odorul, că copil mai bun şi mai deştept ca din şcoală, în vizită, unde întâlnindu-se mai
meei ? De sigur să fie bună gospodară, ma care, pe când trăia prostul de bărbatu-so —
al lor, n’a lăsat D-zeu altul pe pământ. multe la un loc, — adesea fără părinţi! —
mă adevărată şi soţie demnă, adecă să ştie D-zeu să’l ierte — cheltuia la Sinaia câte fac petrecere cu dans, dela care fireşte nu
Şi părinţii aceştia, cari n’au cea mai
conduce toate lucrurile casei, să aibă dragoste 30.000 lei în două luni de vară şi la 10 lipsesc nici tinerii minori. Alţii cred, în ado
mică idee, de ce va să zică: conştiinţă, drept pentru copii şi priceperea de a-i creşte şi să Maiu întrecea pe regina cu toaleta, ear’ azi
şi datorie, sunt aşa de convinşi că profesorii rabila lor naivitate, că-şi vor mărita fetele cu
ţină, mai pe sus de toate, la cinstea casei şi n’are ce mânca, — eată cu ce vervă justi
poartă vina, când nu trece un elev, că dacă atât mai uşor, cu cât vor frecuenta mai re
binele familiei. Şi unde învaţă ele toate aces fica refuzul tinărului peţitor: »Cum să-mi dau
nu te ameninţă sau nu caută să-ţi facă rău gulat toate balurile. In fine, sunt şi de aceia,
tea? Acasă? Dar’ mumele lor, când nu să eu fata după un mojic, când ea-i perfectă în
întotdeauna, apoi mai nici odată nu scapi de cari — fideli legendei răsuflate: că tot ce-i
pricep sau nu-şi fac de ris familia, să ţin limba franceză, perfectă în limba germană,
a fi făcut direct şi singur răspunzător, şi de strgin e mai bun — îşi închipuesc, că vor
numai de lux şi de vizite, ear’ fetele, în ca perfectă In piano!« asigura mai bine viitorul copilelor lor, ţinân-
vinovăţia lor şi de prostia şi negligenţa co şul cel mai bun, când nu se iau după mu Ei bine, vă întreb cu cea mai perfectă
piilor lor. du-le în institute străine, fie în ţară, fie in
mele lor, citesc acasă, fără nici un control, seriositate, dacă toate aceste trei perfecţii străinătate. Trista realitate însă nu întârzie
Dacă educaţia copiilor în general lasă cele mai perfecte romane pornografice. In ale domnişoarei au, pentru vieaţa conjugală,
foarte mult de dorit, apoi educaţia fetelor în şcoală? Acolo învaţă de toate, numai ce le mai multă valoare, de cât o perfectă ciulama? mai nici odată, a le arăta rătăcirea şi a le
special este cu totul falsă. trebue nu, căci de şcoala profesională sau Evident că nu. Dar’ câţi bărbaţi sunt atât de da cea mai categorică desminţire. Au trecut
vremurile acele, când, în această binecuvân
După cum viaţa noastră este, cel puţin de alte meserii degradatoare fug ca dracul nebuni, ca să întrebe, când să însoară, dacă
tată ţară, chiar şi ţigăncile puteau fi nem
în aparenţă, uniformă, cu toată deosebirea de tămâie. Din şcoală es cu multe fumuri, viitoarea lor consoartă este perfectă în limba
ţoaice la copii noştri.
mijloacelor materiale, tot astfel şi educaţia cu puţină franţuzească, cu un sdrăngănit de lui Moliăre sau în arta lui Mozart? Al nu
(Va urma).
celor două sexuri este la fel, deşî distanţa piano şi visează numai cu prinţi şi Don Juani, zic, că aceste nu pot fi folositoare, dar’ cu
naturală şi rolul lor social sunt aşa de deo de cari au cetit la romane. Şi cu aceste fiinţe o singură condiţie: ca să nu ţie locul tutu
