Page 2 - Activitatea_1904_02_06
P. 2

A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  6
           Pag.  2.


         apropiindu-se  de  Peking  ear’  prin  aces­  aceasta  clică  ar  putea avea şi intenţiuni   cum  ei  în  Reuniune  să  păstreze,  ser­  reservat  unuia  din  cei  maî  buni  decla-
                                                                                                                                        matori-dramatici  ai  noştri.
                                                                                              veşte  ca  dovadă  vie  pentru  număroşii
         tea  însuşindu-şi  aproape  dominaţia  pe   obiective,  a  venit  din  depărtare;  şi  ce   visitatori  ai  Reuniunei  pe  de  o  parte
         peninsula  „Liav-Tongi“.                  s’a  isprăvit?                                                                             20  bucăţi  cărţi  şi  cărticele,  dărite
                                                         S'a  făcut  din  causa  reorganisârii   despre  hărnicia  şi  destoinicia  meseria­ de  Reuniune,  sortate  au  fost  între  cele
              Prin  ocuparea  provinciei  chineze                                             şului  nostru,  ear’  de  alta  despre  feliul   111  persoane  presente,  după  cari  pre­
         Mandjuria  şi  provinciei  ruseşti din  spre   clubului  o  comedie!  o  glumă  poastăl   cum  meseriaşul  nostru  cu  recunoştinţă   sidentul  Tordăşianu  mulţumeşte  tutu­
         Nord,  Korea  este  din  partea  uscată în-     S ’a  ales  de  preşedinte  dl  Dr.  Ioan   ştie  se  fie  faţă  de  binefăcătorul  seu.   rora,  declară  şedinţa  de  încheiată  şi  in­
         cunjurată,  ori  şi  când  poate  fi  ocupată   Mihu,  despre  a  cărui  merite  am  vorbit   Presidentul  priveşte  atât  în  acest  nou   vită  la  cea  din  Faur,  care  după  putinţă
         şi  adnexă  la  imperiul  rusesc,  ocupând   deja;  şi  care  însuşi  ar  fi  declarat  —  şi   dar,  cât  şi  în  albumul  cu  iscăliturile   împreunată  va  fi  cu  o  şezetoare.
         şi  forturile.  Acum  cere  dela  Korea să-i   aceasta  îi  serveşte  spre  laudă  —  că   tuturor  membrilor  meseriaşi,  ce  ’i-s’au                     > Rândunică*.
         cedeze  portul  Mazampo,  de  abia  40     adevărat  fiind,  că  el  n’a  luat  parte  nici   dăruit  la  onomastica  sa,  nu  atât  cin­
         miluri  departe  dela  insulele  japoneze,   când  la  viaţa  congregaţională,  nu  pri   stirea  sa,  cât  cinstirea  meseriaşului con-
         ca  staţiune  de  cărbuni  pentru  vapoară,   meşte  »presidiul  onorific«  şi  nu  să   ştiu  de  chiemarea  sa,  şi  priveşte  în
         apoi  Csemulpo,  un  alt  port,  ca  să  cro­  amestecă  în  treburile  aceste  Moţa-Vla-   aceste  mai  pe  sus  de  toate  întărirea   Intre doi săteni.
         iască  un  al  doilea  Gibraltar  faţă  de   diste.                                  legăturilor,  ce  trebue  să  domnească  în­
         japonezi.  Cu  un  cuvânt  a  condus  tre-      II  înţelegem  pe  dl  Dr.  Mihu,  că   tre  toţi  membrii  Reuniunei,  fie  ei  mă­
         bile  acolo,  că  Korea  încă  a  ajuns  sub   nu  să  însufleţeşte  de  tovărăşia  unui   iestrii,  fie  calfe.  Unul  dintre  resultatele   —   Bună  ziua  vecine  Gheorghe.
         influenţa  Rusiei.                         Moţa  care  era  să-i  fie:  secretar(II)  —   binefăcătoare  a  întrunirii  măiestrilor  Da  de  unde  vii  aşa  repede.
                                                    şi  aşa  ei  amândoi  ar  fi  fost  biroul clu­
              Dacă  toate  aceste  pretensiuni  s’ar                                          din  prilegiul  predării  scaunului,  e  şi     —  I-a!  de  unde  să  viu?  De  la
         permite  Rusiei,  atunci  pacea  este  pe   bului!  Dl  Dr.  I.  Mihu  şi  Ioan  Moţa   hotărîrea  tare  luată  de  măiestri  de-a   şcoală ?
                                                    vestitul  şi  mult  pertractatul  «cassier«
         multă vreme  sguduită şi orientul extrem   al  casinei  române  din  Orăştie!  care   să  aduna  cu  toţii  (cam  100  la  număr)
         ar  fi  pururea  înarmat  şi  gata  de  răs-                                          în  fiecare  Luni  seara  din  săptămână       —  Ce-ai  mai  văzut  pe-acolo?
                                                    înainte  clevetea  pe  la  spatele  Drului   în  localităţile  Reuniunii,  unde  să  se
         boiu...                                    Mihu,  că:  Mihu  este  srticăciunea  causei   sfătuească  asupra  număroaselor  afaceri,   —  Ce  să  văd?  E  lume  multă
               Aşa  pe  temeiul  împăciuirei  cu    române  —  şi  eată  acuma  cu  sila  voia   ce  trebue  să-i  preocupe.  Meseriaşii adu­  acolo  şi  dl  învăţător  ne-a  vorbit  chiar
          China  şi  puterile  semnatare  era  dator   să-i  fie  secretar!  dacă  Drul  Mihu  nu   naţi  în  Lunea  trecută  au  decretat  şi  o   acum  că  noi  toţi  oamenii  din  sat  să
          ca  în  Aprilie  1903  se  părăsească  teri-   renunţa  la  această  relaţiune  de valoare   modestă  pedeapsă  de  20  bani  pentru   facem  o  tovărăşie,  sau  cum  îi  mai  zic
          torul  Mandjuria,  însă  nici  aminte  nu   dubioasă.                                cei  cari  ar  absenta  fără  causă  binecu­  d-lor  o  societate.
          i-a  venit  se  o  facă,  ci  din  contră,  a   O  altă  glumă  proastă este  compu­ vântată  dela  adunările  de  Lunea.           —   A!  societate!  dar  ce  este  aia,
          dus  mu  şi  mii  de  suldaţi  în  Mandjuria,   nerea  »comitetului«  ales;  —  pentru că   Reuniunea  de  aci  înainte  loc  de  că  tu  ştii  puţină  carte.
          a  îngrămădit  o  mulţime  de  miiiţie  ia   din  acest  »comite t«  sunt  eschişi  toţi
          hotarele  Korea  şi  neîntrerupt  şi-a  în­  aceia,  cari au purtat luptă  frumoasă  şi   întâlnire  este  pentru  sodali,  cari  să   —  Ei  ce  să  fie...  Ascultă  măi
                                                                                               adună  zilnic  în  orele  libere,  pentru
          tărit  flota  pe  apeie  acelea.          bărbătească  în  vieaţa  municipală;       măiestri,  cari  să  adună  în  celelalte  zile   vecine:  Societatea  este  o  tovărăşie  fă­
               Faţă  cu  aceste, Japonia  şi a  văzut  şi  sunt  »aleşi«  unii  de  aceia,  cari  nu   după  plăcere,  ear’  Lunea  în  mod  obli   cută  de  noi  între  noi,  unde  fiecare
          ameninţata  existenţa,  încă  anul  trecut,  mai  pe  dinafară  cui osc  paDtul  corni   gător,  pentru  membrii  corului  (doamne   trebue  să  punem  o  taxă  pe  lună  şi  la
          la  3  August  a  auresat  o  notă  Rusiei,  Latului,  dar’  la  congn gaţii  nici  barem   şi  domni)  şi  pentru  temeile  noastre,   timp  de  nevoie  ne  poate  împrumuta
          prin  care  arata,  ca  ea  a  retras  totul  prin  simpla  presenţă  n’a  luat  parte;   membrii  ai  despărţământului  femeiesc   cu  o  dobândă  mică  de  tot.
          din  peninsula  Liav Tongi,  acum  este  fereşte  Doamne  că  să  le  fi auzit  cineva  şi  nu  mai  restă  decât  alcătuirea  mesei   —  Şi  cât  puneţi  la  societate?
          la  rând  ca  şi  Rusia  se  golească  Mand  graiul!                                 învăţăceilor,  ca  astfel  cunoştinţă  să  pu­
          juria,  după  cum  promisese.  De  oare-ce      Apoi  nu-i  asta  o  glumă  cât  se  tem  face  cu  tot,  ce  aproape să  găseşte    —  Acum  la  început  punem  câte
          nu  vede  nici  un  semn  de  atare luci are,   poate  de  proastă!?                 de  meseriaşul  nostru.                    3  lei  de  fiecare  om  (membru),  pentru
          ba  din  contră  în  continuitate  işi  întă­   Cu  cele  trei  posturi  t>presidiale«.   Masa  învăţăceilor  ar  fi  una  din   cheltueli  de  registre  şi  mai  pe  urmă
          reşte  posiţia  în  Manujuria  şi  chiar  şi   un  preşedinte  şi  doi  vice-preşedinţi,  cele  mai  folositoare  creaţiuni  ale  reu­  punem  regulat  pe  fie-care  lună  câte  2
          guvernarea  o  a  luat  uni  mâniie  impe-                                                                                      lei,  iar’  cine  voeşte  şi  are de  prisos,  pe
                                                     ni-se  pare  că  iară  s’a  făcut  o  glumă  niunei.                                 lângă  aceşti  2  lei,  poate  pune  10,  20
          ratului  Chinei,  sub  astlei  de împrejurări,   proastă  —  adecă  mai  bine  zis  o  apu
          este  constrânsa  a  uigita  golnea  JVland                                               Din  sumarele  şedinţelor  adminis­ 30,  50,  100,  etc.,  până  la  500  lei  pe
                                                     câtură  proastă;   anume:                 trative,  cetite  de  harnicul  notar,  dl  I  an,  cu  dobândă  de  6%   pe  ari.  Plu-
          juriei,  şi  doreşte,  ca  Rusia  să  se  de
                                                          S ’a  ales  dl  Dr.  Mihu  de  preşe  Apolzan, aflat-am cum Reuniunea noastră,  câ  fiecare  mai  are  parte  la  câştig,  po­
          oblige  contractual  a  respecta  indepen
                                                     dinte,  pentru-că  sa  ştiut că nu va primi,  asemenea  reuniunei  române  de  înmor­ trivit  cu  capitalul  seu  şi  cu  timpul.
          denţa  Koreei  şi  întregitatea  Chinei,
                                                     ori  nu  va  lua  parte  la  acţiune,  apoi  mântare,  cu  vrednicie  ’şi-a  împlinit  da-
          ceea-ce  din  partei  încă  este  aplicată.   dl   V.   Dămian  de  vice-preşedinte,  torinţa  faţă  de  adevăratul  nostru  mu­     —  Aceasta  am _ înţeles-o  vecine,
          După  aşteptare  de  10 săptămâni, Rusia   pentru-că  s’a  ştiut  că  locuind  în  Brad  cenic,  de  pie  memorie  Andreiu  Balteş,   dar’  să  te  mai  întreb  ceva.  Când  vrei
          cu  toată  curtuasia  a  răspuns,  că  nu  o   nici  dânsul  nu  va  putea  presidia,  şi  memoria  căruia  în  veci  neuitată  va  ră­  să  te  împrumuţi  la  societate,  ce  do­
          pricepe  pe  Japonia.  Ea  —  Rusia —  îşi   aşa  apoi:  ar f i   rămas  leul (? )  tuturor  mânea  pentru  noi  toţi,  dat  fiind,  că   bândă  îţi  cere?
           va  isprăvi  singură  trebile  cu  China  şi
                                                     Românilor  Dr.  A. Vlad  singurel  preseş!  el  ca  mucenic  a  trăit  şi  ca  mucenic  a   —  Dacă  eşti  membru  în  socie­
           Korea.  După  două  luni  tot  cam  acest   carele  apoi  alăturea  cu  „secretarul"  I,
           răspuns  a  primit.  La  aceste  Japonia  a   Moţa,  erau  totumfactorii,  disponenţii   murit.                                tate,  îţi  ia  dobândă  de  10%  pe  an,
           mai  adresat  o  a  treia  notă  la  13  Ia­  clubului  comitatens !                      Programul  seratei  a  fost  cât  se   iar’  dacă  nu  eşti  îţi  ia  20%   pe  an.
           nuarie  a.  c.  la  Petersburg,  însă  după    Moţa  şi  D r  Vlad  hazlie  condu­   poate  de  variat,  interesant  şi  instructiv   —   Va  să  zică  mult  mai  eftin  ca
           aşteptare  de  3  săptămâni,  în  care timp                                          din  toate  punctele  de  vedere.  El a  fost   la  dl  X...  din  comuna  noastră.
           Rusia  cu  mare  grabă  îşi  sporea armata   cere !  ar  rîde  lumea  de  bietul  club!  următorul:
           şi  să  pregătea  de  ale  răsboiului, răbda­                                             Sodalul  pantofar,  Nicodim  Rusu         —  Dumneata  nu  vezi  că  e  foarte
           rea  Japoniei  s’a  frânt,  nu  s’a  lăsat  să                                       ne-a  predat  poesia  «Domniţa  şi  păs­  eftin?  Căci  dl  X...  îţi  lua  un  leu,  ba
           fie  şi  mai  departe  batjocorită,  şi  fiind         S E R A T E                   torul»  de  Ioan  A.  Lăpădat,  ca  întot­  chiar  şi  2  la  pol  pe  lună, ceea-ce  vine
           vorbă  de  existenţa  sa,  şi-a  încredinţat                                         deauna  cu  pricepere;  sodalul  pantofar   *ntr’un  an  60  de  leişori,  bani  uscaţi, ca
           dreapta  causă  armelor  sale.               de-ale  meseriaşilor  români.           Vasile  Dimitriu,  a plăcut predând poesia   dobândă  la  100.
                Aceste  sunt  motivele  răsboiului                                              «Unui  duşman«  de  Vlahuţă;  notarul  I.       —  Ei 1  acum  ce  mai  zici  despre
           Ruso-Japonez,  ce  acum  este  în  desvol-      Cu  ziua  de  28  Ianuarie  n.  c.   Apolzan  a  cetit  la  înţeles  instructiva  societate ?
           tare,  după  cum  luatu-le-am  şi  noi  la  «Reuniunea sodalilori români  din  Sibiiu«,   lucrare  a  lui  I.  G.  «Meseriile  şi  nego­  —  Ce  să  mai  zic,  bine  s’au  gân­
                                                                                                ţul»  (publ.  în  «Foaia Poporului«); mem­
           cunoştinţă  din  foile  mai  mari  şi  zilnice  ’şi-a  început  noul  caclu  de  şedinţe  li­                                   dit  oamenii  să  facă  o  soeietate,  căci
                                                                                                brul  ajutător,  dl  G.  de  A l g y a   a  ce­
           ale  presei.                               terare.  Cum  la  acea  tă  dată  s’a  ţinut   tit  mai  multe  poesii  împrovisate  de   numai  aşa  putem  să  scăpăm  de  sărăcie
                In  numărul  viitor  vom descrie cele   prima  şedinţă  din  a.  c,,  presidentul   d-sa; mica  şcolăriţă a  dlui  Candid  Popa,   şi  de  datorii.
           două  puteri beligiromte, din  toate punc­  Tordăşianu  punând  la  inima  tuturora   Elisabeta Nicola,  a fost  nu  se poate  mai
           tele  de  vedere,  întemeiate  pe  datele   causa  Reuniunei,  îi  îndeamnă  pe  toţi   drăguţă în predarea poesiei «Limba mea«;     Hai  că  merg  şi  eu  să  mă  înscriu.
                                                      şi  pe  toate  la  înteţită  muncă şi  în  noul                                           —  Binel  Aşteaptă  puţin,  mă  duc
           statistice.                                                                          sodalul  măsar  Laurenţiu  Boldor,  cu
                                                      an.  Trecând în  revistă  evenimentele mai                                           până  acasă  să  iau  3  lei  şi  pe  urmă
                                                      de  căpetenie,  petrecute  în  sărbătorile   vervă  şi  cu  mult  sentiment  ne-a  decla­  putem  merge  împreună.
                                                      Naşterii  Domnului  şi  în  ale Anului-Nou,   mat  «Sentinela  română«  de  Alexandri;
                 GUinje  proaste.                     arată  resultatul  obţinut  de  despărţă­  Nicodim  Rusu,  ne-a  umplut  de  veselie      —  Apoi,  dute  mai  repede.
                                                      mântul  femeiesc  întregitor  al  Reuniu­  cu  anecdota  „Ce vânat  mânca’i-aş ochii**,   Vlad, rămâind  singur, îi plăcu foarte
                                                                                                 după  care  a  urmat  cetirea  prin  dl  De-
                 O  ceată  de  oameni  cu  marii  con   nei,  în  causa  adunării  de daruri, împăr­  metrie  Axente,  culeg,  de  litere,  foiţei   mult  despre  ceea-ce  ii  vorbi Gheorghe,
           ducători:  I.  Moţa  şi  Dr.  A.  Vlad  în   ţite  între  săraci  în  ajunul  Crăciunului;   «Andriu  Balteş«,  scrise  şi  publicate  de   vecinul  său,  şi-l  aştepta  cu  nerăbdare.
           frunte,  folosindu-se  de  privilegiile  far-   ne  nominează  pe  diferiţii  dăruitori  şi   dl  Dr.  Valeriu  Branişte  în  ziarul  «Dra   Pe drum, Vlad întreabă pe Gheorge.
           şangului,  când  multe  nărozii  să  permit   să  opreşte  la  noul  act  de  recunoştinţă,   pelul«.  Cum  dl  Branişte,  în  această   —  Dar  actele  (hârtiile)  societăţii
            şi  li-se  iartă  oamenilor,  —  s’au  apucat   ce  ’i-’l-au  adus  de  data  aceasta  mem­  «Filă  comemorativă»,  trece  pe  dinain­
            şi  au  făcut  şi  ei  o  glumă  proastă.  brii  mai  în  vârstă  ai  Reuniunei,  măies­  tea  ochilor  sufleteşti  a  cetitorilor  şi  as­  cine  le  întăreşte?
                                                      trii  cu  ateliere  proprii,  în  seara  Anu­
                Noi o  considerăm de  glumă proastă,                                             cultătorilor  un  număr  însemnat  dintre       —  Păi...  n’ai  auzit?...  Tribunalul.
                                                      lui-Nou.  Vorba  este  de  «Scaunul  de
            pentru-că  din  lucruri  serioase  numai   onoare»,  lucrat  de  dibaciul  măestru   persoanele  marcante,  unele  în  vieaţă,       —  A!..  Tribunalul?  Păi  atunci
            glume  proaste  şi  nu  glume  potrvite  să   măsar  dl  Emil  Petruţ  şi  decorat  cu   altele  trecute  la  cele  vecinice,  persoane   trebue  să  fie  ceva.
            pot  face;  —  ei  însă  privesc  „acţiunea'*   perini  de  catifea,  confecţionate  cu  mult   noue  aproape  toate  cunoscute  şi  de  a
            lor  comitatensă  de  un  lucru  serios  şi   gust,  de  vechiul  şi  nu  mai  puţin  diba­  căror  nume  legate  sunt  multe  lucruri   Ajunşi  în  şcoală,  Vlad  strigă:  în-
            »bine  chibzuit«(!),  ceea-ce  e  urmarea   ciul  nostru  tapesier,  dl  Nicolae  Marcu,   frumoase  şi  azi  în  fiinţă,  lucrarea  dlui   scrie-mă  şi  pe  mine,  dle  învăţător.  Pof­
            firească  a  grandomaniei  să  caracteri-   din  mâniie  căruia  ies  lucrări  din  acea­  Branişte,  cetită  frumos  de  fostul  coleg   tim  3  lei  şi  să  dea  Dumnezeu  într’un
            sează  pe  aceşti  colpurtatori  de  floscule   stă  breaslă,  mobile  de salon,  madrasuri,   al  sărmanului  Balteş,  ascultată  a  fost   ceas  hun.
            şi  frase  goale.                          etc.,  pentru  cele  mai  sus  puse  familii   cu  multă  pietate  de  numărosul  auditor.   —  Să  te-auză  Cel  de  Sus.
                 Precum  să  ştie,  a  convocat  pe  din  toate  naţionalităţile.  Acest  scaun,   Drăgălaşa  Elenuţa  Şut  a  plăcut  tutu­                         D ela  Borcea.
            toţi  membrii  români  a  congregaţii  co­ predat  presidentului  cu  mare  solemni­  rora  prin  predarea  cu  multă  naivitate
                                                                                                 a  poesiei  «La  oglindă«  de  compatrio­
            rn itatense  Ia  o  consfătuire.           tate  şi  în  fiinţă  de  faţă  a  unui  mare
                                                       număr  de  meseriaşi  şi  a  soţiilor  lor,  tul  seu  Coşbuc,  Punctul  final  a  fost
                 Puţini  seduşi,  cari  au  crezut  că
   1   2   3   4