Page 1 - Activitatea_1904_02_07

Anul IV. Orăştie, 25 Februarie n. 1904. Nr. 7

IN SERTIUN I: ABONAMENT:
ĂCIIYIIĂIEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/i an 3 cor.
reduse. Pentru plugari— ţărani pe an

M anuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru Rom ânia şi striin ltate
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n

tia, numai pe lângă aceste se poate oameni-bărbaţi cu însuşiri egoistice, plini nu o voiu putea caracterisa mai bine,
VIAŢA SOCIALA aştepta o adevărată viaţă socială edi- de interese particulare, avari, cari.sunt decât prin povestirea unor episode, cari
ficătoare! aserviţi banului, pentru câştigul căruia înaintea multora trec neînsemnate.
*
— +c»— Se ilustrăm cele de până-acum cu vinde prietin, frate, tată şi mamă, mo- * *
un cas concret, pe cât de condamna­ uopoiisatori şi propagatori ai nepotis­ Alegerile!.. Dr. VladL cum să nu
Le place unor scriitoraşi, de eri
bil, cu atât mai regretabil: mului celui mai cras, da, aceasta o în­ vină pe tapet punctul culminant al poli­
alaltăeri, a se lăuda cu viaţa socială
Junimea săsească din loc cu prile­ ţelegem. Aceste le vom timbra şi pe ticei noastre de azi!
de acum, şi se încumetă a critiza tre­
jul închierii carnevalului, pe lângă balul Dl Russu Şirianul povesteşte des­
cutul, de care nici ideie nu au, ba nici viitor. A te face însă coadă la topor,
mascat usitat, care s’a bucurat tot­ a te băga slugă la dîrloagă, a face haz pre alegerea din Dobra. Ne arată cu
chiar informări dela ai lor nu posed. ce uşurinţă a fost ales Dr. Vlad.
deauna de o frecuenţă mare din par­ de ai tăi, asta nu o înţelegem. Aşa să
Ar fi cu mult mai consult a se »Am auzit, că Dr. Muntean şi-a
tea tuturor naţionalităţilor de aici, a vede, că societatea română a apucat
sbiciui necruţător viţiurile bădărane, ce dat voturile lui Vlad« — cutează unul
edat de astâ-datăjşi un număr de foaie, pe un povîrniş foarte pieziş şi ştie D-zeu
zilnic s6 ivesc în jurul societăţii noastre dintre ascultători să observe.
numită » Transsylvania Kickcrv. constă-
româneşti aproape în toate localităţile. când va mai lua alta direcţie. Un singur vot a avut răspunse dl
tător din 2 coaie, format pătrat, cu 8 Aşa aici, aşa pretutindenea!
Trebuie să recunoaştem, că lipsa de Russu Şirianul — numai atâta a câştigat
pagini. Foaia de prilej conţine multe
creştere morală în familie au contribuit pentru cele 2.500 fi. ce ia mâncat
glume şi satiră abundantă, cari mai acolo *).
mai mult la aceste destrăbălări, atât
toate sunt scoase din viaţa orăştiană.
de uricioase şi infectate, cari mai peste O convenire — deocheată. ... Ce răutate vădită I Pentru-că un
Unele sunt chiar bine nimerite şi fac
tot locul sunt în creştere şi să ivesc om cu inima la loc, a prevăzut roadele
mult haz, la toţi aceia, cari sunt în funeste ale pasivităţii şi a propagat
zilnic, spre ruşinea elementului mai cult, Budapesta, 1 Faur 1904.
curent cu întâmplările, la cari să fac prim u l activitatea, (NR. şi încă,
cu care asemenea ne lăudăm, că spo­ Năcăjiţi sărăcuţi cum suntem,
alusiuni. Sunt inofensive, plăcute şi pe faţă, cu acelaşi program ca şi Dr.
reşte în mod vădit. modeste. totuşi când e vorba de inpinarea unui Vlad şi suita lui), pentru acea hulă şi o-
Chiar şi aceea, ce creşterea mo­ Mai sunt şi de acelea, cari sunt patriot ca bucurie ne adunăm la „un cară asupra lui. Căci cred că nici d-nii
rală în familie a creat bun, societatea mai agresive la adrese, cari — trecând- pocal de bere“. tribunişti nu vor nega, că dl Dr. Mun­
de cele mai multe-ori a stricat. O ur­ mergând — poate că au meritat atare ce Aşa s’a întâmplat şi deunăzi, când tean a propagat primul activitatea.
mare firescă, că buruenile sunt feţii cei tractare, la care înşii au dat anză. Nu sosise vestea că earăşi ne vine un pa­ ... Tristă soarte au capacităţile acolo,
triot. Bucuria noastră, că vom putea
buni ai pământului, pe când plantele ne impoartă. vedea un om care vine din ţara noas­
nobile şi dătătoare de vieaţâ sunt feţii Nu ne putem închipui cele 8 zi tră, unde numai cu cugetul mai pu­ *) N. R. Afirmarea Şirianului este o
minciună sfruntată şi în ce priveşte cheltuiala
maşteri. opt tractate, asupra unor domnii, cari tem străbate. Ne şi adunasem vr’o 30 de 2500, şi votul dat dlui Dr. A. Muntean.
Societatea stângace, condusă de stau mai departe de societatea tinerimii de universitari, şi cu nerăbdare aştep­ Dacă retragerea lui Dr. Muntean nu
tam pe dl Russu Şirianul, căci el era urma numai decât, după-ce s’a constatat forţa
oameni fără cultură de inimă, schimbă săseşti, despre acăror provenienţă numai organelor oficioase pentru reuşita lui Dr.
mult aşteptatul patriot.
mult, schimbă totul, în cercul seu su­ mai târziu am înţeles. Ear’ două per- Faikas Băla, la tot caşul cei vr’o 52 alegă­
De-odată numai iată’l soseşte!... tori, daţi lui Dr. Vlad, erau de ajuns ca să
fere numai pe acela, care nu i-se opune, siflage, din firul foii umoristice, sunt
Cu păru’i negru, faţa’i palidă; par’că schimbe resultatul, pentru că 5 alegători — di-
totdeauna se acomodează şi doreşte a productul unei destrăbălări sociale, cu ferinţa între cei doi candidaţi rămaşi — să
vedea’i pe Eminescu. Oare şi interiorul
străluci şi el, şi a se folosi de bine­ cari autorul putea să debuteze în Vo- seamănă cu genialul poet?.. puteau câştiga pe ori şi ce cale. — Avem
dovezi şi putem documenta cu mai mulţi
faceri numai — şi cine să dedă de burgurile atârui ce oraş mare, unde Toţi priveam la el cu aşteptare aderenţi de ai lui Dr. Farkas, cari să rugară
tot acestui Moloch, ’şi jertfeşte cele mai îşi afla adrese acomodate. — A te însă dumnialui venise cu sânge rece de Dr. Muntean să-i cedeze alegătorii sei
sfinte simţeminte şi convingeri. Drept vîrî în mod aşa laş în sanctuarul unei cătră masă şi indiferent să recomandă acestuia. Dr. Muntean şi oamenii sei au avut
fiecăruia. insă în vedere causa pentru care a militat
a zis Socrates »Societatea celor buni familii cinstite, înseamnă a fi desbrăcat aceasta foaie dela început. De altcum unui
Se aşează la masă şi vr’o patru
este deprinderea în virtute, a celor de ori ce pudoare. Aci vieaţa socială om, ala Russu Şirianul, care zilnic este de
conversau cu el, ear’ ceştialalţi încă altă părere, şi care azi e naţionalist, mâne
r ii este stricarea-nimicirea virtuţu«. înceată şi vine destrăbălarea în deplina
priveau din când în când cu oare-care Kossuthist, nici de vorbă nu stăm. «Chiar
In fiecare societate este totodeauna sa lumină întunecoasă, murdară şi vred­ curiositate. şi această notă am scris-o ca informaţie pen­
cu scop a lăuda şi recomanda: sinceri­ nică de perhorescat. Şi acum când mă silesc a vedea o tru bravii universitari, cari au ştiut cum să
tracteze pe acest gură-spartă şi poltron po­
tatea, simplicitatea, dragostea şi modes­ înţelegem a sbiciui caractere slabe, icoană vie a convenirei aceia, cred că litic*.

FOIŞOARA ţia (?) în străinătate, odată cu criza de bani însă totdeauna Ia spate, ceva ca desche­ teaptă să te salute el întâiu ear’ tu ajunge
raniţa cine-va, indiferent de vîrstă sau cultură, aş­
aduce în ţară şi criza morală. Vine cu astfel soldatului. Şoşonii
lasă-i
anume
de moravuri şi apucături rele cari, dacă nu-i iaţi, ca să zornăiască după tine ca lanţurile să-i răspunzi miltâreşte, mai ales dacă-i su-
dau totdeauna dreptul de a fi candidata puş­ după puşcăriaşi. In loc de guler la cămaşă rîzi graţios şi-l agrăeşti pe franţuzeşte, pro­
VIAŢA PRIVATĂ
căriei, apoi o fac să fie o adevărată primej­ pui o manjetă, mai ales că gulerul dela haină nunţând coalea mai pe nas. Dar’ a te plimba
die pentru societate şi ruşine pentru familie. îl porţi de obiceiu sus. Când şezi pe scaun, pe jos nu face, pentru un adevărat Don Juan,
(Urmare şi fine.) Deşi dispreţuiesc aceste paiaţe ale so­ ridică-ţi binişor pantalonii dela genunche, nu chiar dacă ai şti, că împrumuţi banii de
cietăţii, în interesul causei voiu încerca să doar ca să nu se facă cute, dar’ ca să se trăsură sau te aşezi lângă un prietin, care
Nu e mirare, dacă tinerimea noastră,
le fac aici portretul, pe cât îmi va permite vază, câ ai ciorapi de mătasă. Lanţul dela are trăsura lui. Odată urcat în trăsură picior
ajunsă în vieaţa publică, prezintă aşa de pu­
bunul meu simţ şi puţina mea experienţă în ciasornic, manjatele, pieptul cămeşii, batista peste picior — dar’ aşa ca să se vază şi
ţină garanţie morală şi-şi îndeplineşte aşa de
asemenea materie de contra-bandă socialo- din busunar, dacă-s destul de albi chiar şi talpa ghetii şi ciorapul dela piciorul de sus
gerşit rolul social. Din aceşti tineri uşuratici,
moralâ. Eată deci, în trăsuri cât se poate de dinţii e bine ca să se vază totdeauna afară. — trebue să faci negreşit vizitele de etichetă,
cari în vieaţa lor n’au ştiut ce e munca se­
palide, cam care ar fi portretul Don Juanului In sfârsit, omul vrea să i-se vază tot ce are, cari nu pot fi mai puţine de 30 pe oră.
rioasă, nici n’au avut parte în familie de o
român, pe care veţi bine voi a-1 complecta şi să nu se crează, că ar mai avea ceva, ce Eşind pe bulevard, nu uita să-ţi arunci pri­
pildă bună sau de o povaţă sănătoasă, să
înşi-vă în mintea D-voastră, care aveţi mai nu să vede. Buchetul de flori să nu-ţi li­ virile tale dispreţiuitoare de suveran, asupra
recrutează aceea clasă de Don Juani despre
multă cunoştinţă în causă, psească dela piept, chiar dacă ţi-ar lipsi din­ plebei, care să plimbă pe jos; dar’ cu fe­
cari zice poetul:
a) In îmbrăcăminte. Don Juanul ro­ meile, mai ales cu cele deochiate, să fii po­
ţii din gură, doagele de sub pălărie sau go­
»La Paris la ’nvăţătură
mân trebue să poarte costumele cele mai loganii din buzunar. Mustaţa I Ahl mustaţa liticos: fixează-le obraznic şi dacă educaţia
Se duc mulţi din Don Juani
extravagante, după ultima modă speciale si trebue să fie cu chichirez. Ziua suceşte-o în- îţi permite — şi de ce nu ţi-ar permite un
Şi când vin îs cască-gură
proprii fiecărui sezon. Ca să stea hainele tot­ tr’una, mai ales când treci pe lângă cucoane, lucru, care-ţi lipseşte? — le poţi trimite ad-
Eată dar’ criza de bani. <
deauna întinse, îţi comanzi expres pentru noaptea aşaz’o într’o maşină comandată ad- hoc şi câte nn semn convenţional.
Dar’ lor puţin le pasă de criză de bani noaptea un manechin, care deşi e de lemn, hoc, ear’ dimineaţa încreţeşte-o cu fierul roşu E şi mai bine dacă ai trăsura ta, sau
Ştiu ei să pună revolverul în pieptul tatălui asta nu’l împedecă câtu-şi de puţin să te astfel, ca să semene cu corniţele de berbec cel puţin o gabrioletă, ştii coalea mai rococo,
lor, să-i fure banii, sau în caşul cel mai le­ înlocuiască cu prisosinţă sub toate raportu­ sau cel puţin cu coada de răţoiu. de care nu poate avea ori-ce om sdravăn.
gal, să-l dea în judecată, ca să le scoată bani rile. Jobenul este de rigoare, chiar dacă n’ar b) L a plim bare. Când îţi aduci insulta
Când ţi-s’a urît şi cu ea şi crezi, că lumea
din fundul pământului. Toate aceste caşuri fi nimic sub el. Mânuşile să impun. Dacă de a te plimba pe jos, să nu apuci nici odată nu te bagă destul In seamă, aşază-ţi caii u-
şi alte multe Ia fel s’au petrecut şi se petrec
sunt rupte sau murdare, întoarcele pe dos şi bastonul de cap ca lumea, ci totdeauna de nul după altul, ear’ nu unul lângă altul, cum
zilnic chiar şi în oraşul nostru. Această »Ti­
strânge-le mototol, lăsând, doar să se vadă coadă. Ear când n’ai baston plimba-te ţi- face toată lumea. Atunci succesul celui mai
nerime generosă« — mai mult roasă de cât un colţ mai curat. Pardesiul poartă-1 pe nându-ţi cele două degete groase agăţate de nediscutabil ridicol îţi este asigurat.
generoasă, — care de regulă îşi face educa­ mână, chiar când n’ai nevoe de el, ţinându-1 partea de subţioară a vestei. Intâlnindu-te cu c) L a petrecere. Conversaţia ta sg frţ