Page 2 - Activitatea_1904_02_07
P. 2
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 7
unde interesul şi invidia mediocentăţi- candidat, îţi promit că nu te voiu în Cu toate acestea, inspectorul regesc de apoi să fie împedecaţi întru împlinirea subli
lor posede organele publice. jura*. scoale din Deva, în toamna anului trecut mei şi sfintei lor chemări.
*
* * ^ Oare să nu fi observat dl Russu 1903 ca din senin a alăturat pe cei din S i me r i a , la 20 Februarie n. 1904.
Ş. surisul acela cinic pe buzele unora? Toltia-mică la şcoala de stat din Jeledinţi
Planuri de alegeri!.. — »Şi apoi în întreg vastul comitat al Hunedoarei sin Manasie Iar,
Cum să trădează omul cu o vorbă scă
cum cugetaţi că vom reuşi — întrebă pătată ! gurul sat locuit în preponderanţă parte de preot gr.-or.
pe dl R. Şirianul un pessimist. Unguri, — dar’ Unguri cu cântece, jocuri şi
Şi apoi mai zice dl Russu Ş. că
«Cu toate instrumentele de cari «Activitatea* înjură petru că a cutezat obiceiuri întocmai ca marea de Români cei
dispunem! II întrebi pe ţăran, ce-ţi tre- Împresoară.
se ridice valul despre unele afaceri ne ALEGEREA
bue bade, pădure ori vale ? Amândouă
cuviincioase dela »Ardeleana«! Ca preot şi director şcolar, la timpul DE PREOT DIN LIGET
i-le promiţi! Dar’ nu trebue se îţi şi * său, pentru apărarea şcoalei confesionale în
ţii promisiunea*). * * credinţată pazei şi conducerei mele m’am
Şi în fine cum se rămână nedis
Apoi unde nu poţi alt-cumva, acolo aruncat îu luptă cu primăria comunală din Voind a fi imparţiali şi cerânduni-se cu insis-
cutate şi sinoadele bisericeşti? Doar dl
aduci o anchetă asupra notarului şi Jeledinţ, cu scaunul şcolar tot de acolo şi tinţă, facem loc şi acestui respuns la notiţa publi
i
apoi pe toţi notarii îi poţi găsi cu Russu Sirianul destul hal are cu ele. chiar şi cu însuşi inspectorul regesc de scoale cată în nrul trecut al foaiei noastre, în care se vor
Numai atunci, maioritatea tinerimei s’a bea despre alegerea de preot din Liget.
mâna în sac, etc. Ce despect îţi câş din Deva, — dară înzadar, căci totuşi copiii
tigi prin asta înaintea naţiei, care pe sculat şi s’a dus. Nu ştiu observatu-o din Toltia-mică, de frică umblă la şcoala din Mult stim ate dle R edactori
notar îl ţine de mai mare domn*. aceasta dl R. Şirianu. Jeledinţ.
Un punct interesant al convenirei Referitor la raportul, publicat în
Sărman Român! Iţi trimiţi copii l'am uitat cu totul. Toastele! Au fost învăţătorul dela şcoala de stat ain Je ultimul număr al mult preţuitei dvoastre
la şcoli ca să înveţe, ear’ ei învaţă numai două însă a-şi putea vorbi încă ledinţ, neavând ce să-mi reflecteze cu temeiu, foi, care e atât de răspândită, Vă rog
răul dela străini perzând tot ce a dus şi mai mult despre ele. şi vrănd şi el a să împotrivi dreptei mele să binevoiţi a publica următoarele, spre
cu sine dela vatra părintească! Irvsă când l’a salutat dl Birăuţiu lupte — a zis cătră mulţi şi între mulţi, că a clarifica toată chestia:
Dară poporul român numai cu nu s’a cugetat oare Russu Şirianul, că mai curănd voiu fi eu cel subscris lipsit de
astfel de apucături îl poţi însufleţi? nu a meritat atâta cinste, el care nu congruă, decum s’ar putea cei din Toltia- Nu ştiu, cine şi ce fel de »Lighezan«
Oare prin vorbe înţelepte, pline mai prin frase a ajuns de a să numi mică despărţi de şcoala de stat din Jeledinţ. poate fi respectivul, care a glorificat în
raportul său grandios întru atâta pe dl
de iubire nu am putea capacita pe ţă «primul gazetar român de acum«? Căci Pe numitul învăţător, pentru asemenea, Pinciu cu alegerea-i de preot dela renu
ran, ca să voteze pentru un consân- să nu uităm isprâvurile d-niei sale. La expresiuni ameninţătoare am vrut să-’l trag mitul nost Lighet!? Cred, că respec
gean al seu? decedata »Tribună« a semănat certe, la dare de seamă publică, şi anume în foaia tivul raportor va fi numai unul dintre
Şi apoi nu să cugetă dl Russu ear’ după depărtarea sa de acolo, în ungurească »Hunyadvârmege« din Deva şi cei din jurul „Timişanei", că ca martor
Şirianul, că nu numai pe acela îl de- coloanele «Tribunei Poporului* în de spre acel scop am şi scris — ungureşte, ca ocular şi auricular la aceasta alegere,
josesc mijloacele, care să foloseşte de curs de atâţia ani mereu a batjocorit să mă înţeleagă şi priceapă bine, — foaiei numai următoarele le-ar fi putut raporta:
ele, ci şi pe acela, care le propagă? pe oamenii de valoare a-i noştri, încât ,Hunyadvârmegye“, dară înzadar, căci numita
nici unul nu a rămas nebălăcârit de foaie nu a publicat aceea-ce am rugato ca In candidaţie s’a pus, contra vo
Urmează combinaţiunile, că cine
aceasta foaie. Oare a făcut vr’un bine să publice. inţei şi dorinţei poporului, (a-1 3 -lea
să candideze? »D1 Russu Şirianul de
cu aceste atacuri? Să ne aducem a- Rog pe Onorata Redacţiune a « A c t i concurs!!!) numai Lazar Vraciu, pe
putatul cercului Siria« zise redactorul
minte de afacerea cu Măneguţiu!.. Mul v i t ă ţ i i » , ca să bine-voiască a publica ccea-ce când candidatul poporului a fost prea
«Poporului Român*.
ţumită dlui R. Şirianul care a inaugu «Hunyadvârmegye» tărâ temeiu a refusat, şi iubitul lor fiu Vaier Nicolaeviciu. Dl
Un surîs de protector jucă pe bu Vraciu, intră astfel de împrejurări şi ca
rat direcţia aceasta nouă. anume să bine-voiască a publica următoarea :
zele candidatului!., (sic) unicul candidat, a primit numai biete
Frumoasă carieră ai făcut dle R.
Frumoasă carieră ai d-le Russu Şirianul? Insă nu te invidiem! Tineri E P I S T O L Ă D E S C H I S Ă , 31 de voturi, contra 130 şi adecă şi
Şirianul Tare bine ştii trăi, te urci aşa mea care te-a primit cu atâta atenţiune cătră stimatul domn învăţător dela şcoala ele pe aceste aşa, că un om în stare bună,
iute pe scara vieţii publice! înainte de odată va vedea rodul muncei d-tale, mentară de stat din Jeledinţ, care epistola şi cu fete de măritat, câştigându-şi şi
asta cu 15 ani, sigur că nici prin vis şi atunci simpatia ei se va întoarce pe româneşte sună : pe judele şi cassarul comunal, şi-a câş
nu ţi-ai dat aminte, de aşa onoare. cătră oamenii de valoare uitaţi şi ne tigat prin aceştia pe toţi plăiaşii (ser
Adevăiat e, sau nu-i adevărat, D-ie în
Şi zău nu te cugeţi, că o poesie preţuiţi în era inaugurată de d-nia-ta. vitori comunali), văcari, purcari, ciocoşi,
văţător, că D-Ta ai fi zis că: mai curând îmi
a unui Emiuescu, cu care atât de mult — e — armigari, subuşi (boacterij, cizmaşi, co
sameni la exterior, se potriveşte în chip * voiu perde eu cel subscris congrua, decum vaci etc. şi aşa cu greu s’ar fi strins
ne mai pomonit, cu cariera d-tale şi s’ar putea despărţi cei din Toltia-mică de 31 (?) de voturi.
Felicităm tinerimea, care i-a dat Jeledinţ? Prin urmare:
că aceea poesie este Satira Iii. (înţe dăscăluţului o bună lecţie. Aşa trebue Cred că între astfel de împreju
leg partea din urmă, în cea cu lupta). Adevărat e, sau nu-i adevărat, că D-Ta
primiţi toţi grandonomii, cari îmflaţi în priveşti congrua de un mijloc, cu care preoţii rări dl Vraciu, care dispune de o ones
Un episod de alegeri! pene îşi iau aer de a pune toate la români să pot intimida sau înfrica? titate morală cu mult mai mare, şi
Când deputatul Sombati a păşit cale! Ne miră, cum şi stau la o masă care încă nu e desperat faţă de viitorul
Dacă nu-mi vei răspunde la aceste
în un cerc român, „Tribuna Poporului" cu oameni despre cari s’a scris atâtea său, nu va primi aşa o alegere, prin
juste şi basate întrebări, sub pretext că D-Ta
s’a luptat din răsputeri contra lui Som blasmeţii şi lucruri spurcate, săvârşite care părintele Pinciu a indignat şi re
îţi ţini de »sub demnitate» a te dimite cu
bati. Şi a şi căzut ungurul. Referitor de ei!? »Act.« voltat 130 de alegători, zic, 130 de
mine în polemii ziaristice, — în acel cas tă
la aceasta alegere ne povesteşte dl familii, cari cu trup cu suflet s’au in-
cerea dumitale pentru mine ar fi tot atât de
Russu Ş. trepus pentru candidatul lor, declarând
C O R E S P O N D E N T A liniştitoare şi dătătoare de directivă, ca şi
— După alegeri vine la mine că nu voiesc de loc pe Lazar Vraciu,
când miai răspunde în mod sau în înţeles
Sombati: »Bine d-le, de ce lupţi con Onorată Redacţinne! afirmativ. având pe iubitul lor „fiu", pe Vaier
tra mea, doar nu sunt eu aşa român Nicolaeviciu şi care alegere şi de altcum
Fraţii noştri conaţionali şi coreligionari Eară decumva mi-s’ar detrage relativ e protestată /
rău«. »Scuză d-le, dar’ noi nici nu
te-am cunoscut, însă păşeşte în alt cerc din Toltia-mică, pretura Orăştiei, comitatul destul de frumoasa congruă, din causă că eu („Controla"). > Un aleyetor,.
Hunedoarei, încredinţaţi conducerei şi păsto- păzesc, apăr şi mă lupt pentru interesele *
român, şi dacă nu vom avea şi noi
rirei mele, încă din anul 1884 au şcoala lor şcoalei confesionale încredinţată conducerei NB. Pentru aceia văzurăm zilele trecute pe alesul
confesională în Simeria, pe care a cumpă mele, — aşa aceea ar fi cea mai limpede popăcontabil dela „ Grăniţerul" pe aici cu deputatul tutu
*) NR. Frumoasă şcoală I Auziţi acolo ror Românilor I >
fraţilor Dobrenil! Ce vederi au Ruşii-Şirianii rat-o şi o susţin cu mari jertfe, dimpreună dovadă, că congrua cu deosebire e, pontru-ca
despre voi II! cu cei din Toltia-mare şi Simeria. cu ea să se ţină preoţii români în frâu şi
un adevărat ghiveciu naţional: două vorbe Curagiu deci, tinere Don Juan, şi Şi pe feţe mai alese; Mare adunare socialistă in Budapesta.
româneşti şi trei franţuzeşti, şi toate aceste înainte, vecinie înainte, presentul este al tău, Când ajunge tocmai colo:
într’o limbă stricată. Când discuţi, trebue să viitorul îţi suride, trecutul........ a trecut. «Şi pe voi pe toţi« să zică,
Budapesta, 14 f ebruarie st. n. 1904.
zimbeşti într’una, sau să-ţi iai o poză cu T. Raica. Hop, colo şi preoteasa
atât mai gravă, cu cât spui cele mai perfecte La el ochii şi-i ridica. Ordinaţiunea prim-ministrului Tisza
banalităţi. In lipsă de ori-ce altă ocupaţie — Preoteasă găsişi iapa? referitoare la oprirea adunărilor socia
serioasă, e necesar să înveţi tot felul de Zice el; ear’ ea răspunde, liste a produs un viu resens în toate
<&&sâşi i& ţa . cercurile, socialiste din patrie. Nu pen-
dansuri şi jocuri de hazard. Mai ales balurile Supărată şi-obosită
să nu-ţi scape nici odată, căci nicăiri nu vei — Aş! gâsit’o! dar’ de unde?!. tru-că doară i-ar tare jigni pe matadorii
găsi la un loc adunaţi aţâţi oameni neserioşi, — N’ai găsit’o! face densul; socialişti violarea unui drept cardinal
—■ Pân’ mă duc de fac eu slujba cetăţenesc, ci pentru-că nici-cum nu să
cari să-ţi admire arta ta de comediant. La Or fi prins’o nişte hoţi!
Preoteasă, uite, tu pot împăca cu noua stare de lucruri
cărţi, la table, la popice, în dueluri, în fine, S ’o ia dracu — ...şi-apoi încheie:
Mergi în ţarnă, prinde iapa; creată prin aceasta ordinaţiune. Cum
ori unde îţi poţi pune în evidenţă calităţile Cântând: «Şi pe voi pe toţi«...
Uite-i vreme chiar, te du. adecă ? Să li-să ia lor pe un tâmp oare
tale particulare, profită de ocasie, ca să vază Th. D. Speranţia.
Eu, cum vin, în ham şi haide, care posibilitatea de aşi continua ren
lumea că totuşi n’au cheltuit părinţii tăi de
Mergem azi la târg şi noi tabila meserie a „luminării" poporului,
giaba banii pentru tine.
d) In fa ţa creditorilor. Jucându-ţi bine Poate-că ne-ajută sfântul meserie, care numai eela oropsitul po
Ca să vindem azi cei boi. . C U G E T A R E por român din corn. Aradului şi Biho
rolul tău de Don Juan, vei găsi în totdeauna
Poate-o vrea, acuma sfântul rului a adus în punga lor 68.000 co
cercuri naive, cărora să le impui. Odată sim
In sfârşit de s’o întâmpla Cel slab de inimă, faţă de cei mai slabi roane în decurs de vre-o câte-va luni?
patia admiratorilor tăi asigurată, nu uita să
Să putem şi noi cu dânşii decât el e curagios, arogant, aspru şi despo E uşoară de înţeles „indignarea" dom
profiţi de ea la nevoie. Soarta omului e
Să ’ncălţăm pe cineva. tic, — ear faţă de cei mai tari decât el e nilor „ţuţilişti". Au şi hotărît să „pro
schimbăcioasă şi vieaţa nesigură, de când a
cap confus şi aplecat, e cu cutremur şi spaimă testeze" cu toată energia în contra pro
Intrat moartea în lume. Când te împrumuţi,
şi are spinare de cele mai flexibile. cedurii „ilegale" a contelui Tisza, spre
nu te mai gândi la plată. Asta o fac toţi După ce vorbeşte astfel,
Din contră, cel tare de inimă, faţă cu care scop au convocat pe 14 Febr.
proştii; tu eşti croit doar din altă stofă. Popa slujba să-şi înceapă
slabii şi neputincioşii e milostiv şi generos, în ţara întreagă vre-o 200 de adunări
Dacă ţi-să taie creditul, poţi la nevoie falsi Spre biserică porneşte;
eară cu cei mai tari decât el să prinde la poporale. Astfel au înscenat în ziua
fica iscăliturile creditorilor tăi. De puşcărie Preoteasa după iapă. luptă cu firma speranţă că va învinge, cel
să nu porţi grije, că te va scăpa partidul Merge popa iuti cu suljba, aceasta şi în Budapesta o mare adu
puţin moraliceşte. nare în colosalul local acoperit numit
dacă l’ai slujit cu credinţă, chiar de-ai fi rui Dar’ cu sfintele când iasă,
nat o piaţă întreagă I Sapienţi sat. Pomenind pe toţi cei mari „Tattersal", unde s’au înrtunit la 30,000
