Page 3 - Activitatea_1904_02_07
P. 3

Nrul  7                                                                    ACTIVITATEA                                                                       Pag.  3.


          de  oameni.   Sâ  nu  creadă  însă  nime,  un  pact  secret  şi  nici  scopul  ordinaţiunei  ar  fi  fost  al  d-lui  Gherman.   Din  contră  am  român»,  s’a  mutat  la  cele  eterne  în  9/22
          că  aceasta  imensă  mulţime  toată  ar  fi  lui  Tisza  n’a  fost  altul,  decât  să  le  arete  susţinut,  că  articolul  d-lui  Gherman  a  suferit  Februarie  1904,  Ia  oarele  8  dimineaţa,  în
          cu  trup  cu  suflet  aderentă  a  tuturor  naţionalităţilor  „pactiste", că  vrea să  facă  schimbări  operate  în  redacţia  «Tribunei».  etate  de  30  ani;  în  al  3-lea  an  al  căsătorii
          principiilor  pervesse ale socialiştilor,  fără  ceva  şi  „în  interesul  lor".  Astfel  de  Pe  aceasta  în  deplină  conştiinţă  cu  cele  pe­  sale  şi  în  al  11-lea  an  de  funcţiune  învăţă-
          Dumnezeu.    Multele  neajunsuri  zilnice,  enunciaţiuni  preţioase  a  înşirat  în  de­  trecute  am  jurat.  Şi  dacă  causa  a  ajuns  îna­ torească,  dintre  cari  al  5-lea la  aceste  scoale,
          neîndestulirea  generală  cu  actualul  sis­ curs  de  2  oare  apostulul  „Ideei  sîngură  intea  judecătoriei,  care  se  putea  încunjura,  îndepliniţi  cu  mare  conscienţiositate  şi  abne-
          tem  de  guvernare  sub  care  poporul  mântuitoare".  Mai  povesteşte  nişte  epi­  eu  nu  port  nici  cea  mai  mică  vină.  gaţiune;  lăsându-şi  în  cea  mai  adâncă  întris­
          mai  de  jos  e  cu  totul  eschis  din  ca­ soade  din  vieaţa  lui  Tisza,  între  altele   Eu  am  jurat  conştiu,  pe  când  dl  V.  E.  tare  iubita-şi  soţie,  mamă  şi  fiu.  Istovitul
          drele  constituţionale,  asuprirea  puterni­ cum  pe  nobilul  conte  îl  despărţea  într’o  Moldovan,  a  făcut  alt  ceva,  ceea  ce  abia  ar  lui  trup  să  va  înmormânta  Mercuri  în  11/24
          cilor  zilei  sunt  factorii  principali,  cari  vreme  numai  un  fir  de  păr  de  uşa  putea  cineva  crede  sau  presupune  despre  un   Februarie,  la  2  oare  d.  a.  în  cimiterul  bise­
          îi  exploatează  agitatorii  socialişti  cu  temniţii  etc.  „Să  nu  ne  temem,  stîrşeşte  om  cu  simţ  de  demnitate.  Deşi  d-sa  pe  ricei  mari  din  Sălişte.
          atâta  isteţime  spre  folosul  lor  egoistic.  jupânul  Cobi,  căci  precum  nu  ne-a  pu­ timpul  acela  nici  nu  făcea  parte  din  redacţie,   Dormi  iubite, dorm i  în  p a ce!
          Desconsiderate  din  toate  părţile,  pătu­ tut  nimici  era  tiranului  Bânffy,  aşa  vom  ba  nici  nu  era  în  Sibiiu,  căci  abia  după  6   Să l i ş t e ,   ia  9/22  Februarie,  1904.
          rile  inferioare  ale  populaţiunii  sunt  ne­ zădărnici  şi  loviturile  contelui  Tisza.  luni,  adecă  în  l-a  Ianuarie  1903  îşi  făcuse
                                                                                                                                                         C orpul  înveţătoresc
          voite  se  se  alăture  la  stindardul acelora,  Dacă  nu  ni-să  permit  adunările  publice,  debutul  în  redacţia  «Tribunei»  şi  deşi  abso-   dela  şcoalele  primare  gr.-or.  din  Sălişte.
          cari  mult-puţin,  dar  totuşi  promit  ceva  vom  ţinea  conveniri  secrete,  dar  totuşi  lutamente  nu  văzuse  nici  un  manuscris,  căci
          cu  privire  la  întoarcerea  spre  bine  a  ne  vom  organisa!"  —   Fie-care  propo-  se  perdu-se  încă  vara  anului  1902  manuscri­  P opulaţiunea  Ja p o n iei.   După  nu-
          stărilor  actuale.  S6  alătură,  deşi  singur  siţie,  fie-care  cuvânt  al  acestei  „vorbiri"  sul  dini  Gherman,  totuşi  s’a  insinuat  de  mar­  mărătura  din  urmă,  ţara  aceasta  are  50  mi­
          acel  fapt,  că  „stat-major“-ul  central  so­ ar  da  material  abundant  unui  proces  tor  ocular  bine  cunoscător  al  celor petrecute  lioane  locuitori.  La  oraşe  e  creşterea  foarte
          cialist  constă  tot  din  jidani,  ne  dove­ de  aţîţare  la  ură  de  clasă  şi  confesiune,  pentru  suma  de  44  cor.  cerute  pentru  conş-  mare.  Azi  are  Japonia  230  oraşe,  cari  nu­
          deşte  pe  deplin,  că  propaganda  socia­ de  vătămare  de  onoare,  de  îndemnare  tienfioasa-i  mărturisire(f)  sub  jurământ.  Că  dl  mără  peste  100.000  locuitori.  Capitala  ţărei
          listă  nu-i  altceva  decât  cea  mai  mâr­ la  nesupunere  faţă  de  legile  existente  V.  £   M.  a  jurat  în  totală  necunoştinţă  de  Tokio,  are  1,400.000  locuitori.  Cum  a crescut
          şavă  campanie  a  liberalismului  ovreiesc  ş.  a.  Şi  totuşi  aceşti  şarlatani  îşi  fac  causă  şi  din  intenţie  răutăcioasă,  o  constatez  populaţia  cu  deosebire  la  oraşe,  dovedeşte:
          în  contra  bisericii  creştineşti.  Căci  dacă  mendrele  în  dragă  voiă,  neconturbaţi  eu,  o  pot  constata  membrii  fostei  redacţii  şi   Yokohama  avea  la  1884  87.000  şi  Kobâ
          ar  lupta în  contra  capitalului  şi  asprimii,  de  nimenea.                       va  trebui  să  o  constateze  şi  curtea  cu  juraţi  78.000.  Azi  Yokohama  are  182.000, ear’  Kobâ
          s’ar  lega  din  când  în  când  şi  de  marii   După  Cobi    să  ridică   „bardul"   de  oare-ce  pentru  această  calumnie  am  in­  187.000  locuitori.
          capitalişti  şi  uşurări  ovrei,  şi  dacă  ar  partidului  sau  mai  bine  zis  versificatorul   tentat  deja  porces  de  presă.
                                                                                                                                               D ra m ă  de am or.   Ziarul  »M— g«  scrie
          combate  în  general  „prostia"  şi  „întu-  de  înjurături  şi  calumii,  Csizmadia  Sân-   Ar  mai  fi  să-i  arăt  vrednicului  luptător
                                                                                                                                          următoarele:  In  comuna  Valea-mare  din  co­
          nerecul"  (cum  le  place  lor s6  numiască  dor,  recitează  un  proiect  de  resoluţiune   naţional  conivenţa  cu  «MagyarSzd»  şi  «Gura
                                                                                                                                          mitatul  Caraş-Severin  au  găsit  moartă Vineri
          sfintele  dogme  creştineşti),   s’ar  mai  în  care  din  nou  să  accentuiazâ  pactul   Satului»  din  Arad,  în  cari  asemenea  am  fost
                                                                                                                                          dimineaţa  pe văduva preotului român, Olteanu,
          acăţa  şi  de  doctrinele  şi  obiceiurile re-  ce  există  între  Tisza  şi  naţionalităţi.   atacat  şi  despre  ce  pot  produce  dovadă  ire­
                                                                                                                                          împreună  cu  două  fete  ale  sale.  După-cum
          ligiunii  mosaice.  Insă  ei  aceasta  n’o  fac,  In  fine  după  primirea  proiectului  să   futabilă.  Dar  mi-e  scârbă  de  a  mai  sta  de
                                                                                                                                          s’a  putut  constata,  fetele  şi-au  pus  capăt
          ci  în  mod  consecvent  batjocuresc  esclu-   împrăştie  marea  de  lume  înjurând  la   vorbă  cu  astfel  de  om.
                                                                                                                                          vieţii  prin  otravă.  Cele  două  fete  făcuseră cu­
          siv  numai  instituţiunile  creştineşti,  ne  „domni"  şi  la  Tisza  cu  sbierete  infer­  Si bi i u,   5  Februarie  1904.
                                                                                                                                          noştinţă  cu  doi  fii  ai  învăţătorului  Cimra,
          hulesc  preoţii,  ear’  la  „împărţirea  ave-  nale,  şi  intonând  „Marsellaisse“-ul  mun­
                                                                                                                         loan  Prodan.    cari  le-au  cerut  în  căsătorie.   învăţătorul
          riler"  tot  numai  despre  averile  biseri­ citorilor.
                                                                                                                                          Cimra,  tatăl  peţitorilor,  fiind  şi  el  văduv  a
          cilor  creştineşti  ţin  predici.  Despre  mi-                         Z.  G erm a n .
                                                                                                                                          prins  dragoste  de  preoteasa  şi  a  cerut’o  şi
          lionerii  din  Lipotvdros  nici  vorbă.  Păr­                                                                                   el  în  căsătorie.  Preoteasa  însă  la  refusat,  te-
          ţile  bune  din  programul  socialist,  cari       hoc  deschis.                                 NOUTĂŢI                        mându-se  să  între  în  asemenea legături,  după
          le  acceptăm  şi  noi  şi  le  acceptează
                                                                                                                                          ce  cele  două  fete  ale  ei  se  măritau  cu  cei
          ori-care  om  de  bine  (d.  e.  sufragiul
                                                                                                    Parastas  în   m em oria  lu i  E m a -  doi  feciori  ai  lui  Cimra.  Feciorii însă, ca să-şi
          universal,  micşorarea  dărilor,  egalitate       Onorată  Redacţie!                 n u il  G ojdu   s’a  ţinut  în  21  Februarie  st.  răsbune  pentru  refusarea  tătâne-său, au  plecat
          deplină  între  concetăţeni  de  diferite
                                                         Atât  din   consideraţie  cătră  publicul   n.  parastas  în  capela  gr.-or.  română  din  Bu-  fără  să-şi  ia  rămas  bun  dela  logodnicele  lor,
          limbi)  sunt  simple  apucături  menite  să
                                                    nostru  cât  şi  genându-mă  de  a  mai  sta  de   dapasta,  celebrat  de  dl  paroch  local  G h.  ear  fetele  văzându-se  părăsite  într atâta  s’au
          ademeniască  poporul  creştin  în  tabăra
                                                    vorbă  cu  dl  Vasile  E.  Moldovan,  care  în   B o g o e v i c i u .   Colonia  română  a  fost  re-  mâhnit,  încât  s’au  hotârît  să-şi  curme  vieaţa.
          lor,  să  lupte  cu  Jidanul  alături  în  con­
                                                    timpul  petrecerii  sale  la  redacţia  reposatei   presentată  în  număr  frumos.  Tinerimea  uni­  Eie  au  pus  în  mâncare  arsenic  şi  în  câte-va
          tra  sfintei  Biserici,  la  al  cărei  sîn  ocro
                                                    «Tribuna*  pe  lângă  calumniav  Ia  adresa  mul­  versitară  română  încă  s’a  presentat  fără  deo­  ceasuri  au  murit  în  chinuri grozave,  împreună
          titor  a  crescut.  De  alt cum  nici  nu-şi
                                                    tora  s a   distins  şi  cu  zdrobire  totală  de  mo­  sebire  confesională  la  acest  act  de  pietate,  cu  mama  lor. — Destul  de  nesocotite au fost I
          bat  mult  capul  cu  eluptarea  pretensiu-
                                                    biliar  la  restaurantul  Quandt  şi  cu  capul   să-şi  dea  prinosul  de  reverinţă  ce-1  datoreşte
          nilor  juste,  lucrul  principal  e  ponegrirea
                                                    spart  şi  căzut  în  spitalul  ♦ Franc isc  Io sif«   fie-care  Român,  —  şi  îndeosebi  tinerimea, —
          preoţimei  şi  a  bisericei  creştineşti.  Fe-                                                                                    Sz.  1040— 1903.
                                                    n’am  roit  se  mai  reflectez  la  murdăriile  lui   unuia  dintre  cei  mai  mari  fii  şi  cei  mai  mari
          riţi-vă,  Români,  de  aceşti  mişei  înşelă­
                                                    publicate  în  Nrul  10  al  «Tribunei»  dela  24   binefăcători  ai  neamului  românesc.   Z.  G.  ÂRYERftSI  H1RDETMENY
          tori,  ca  de  nişte  leproşi,  şi  dacă  totuşi
                                                    Ianuarie  a.  c.  Trecând  insă  la  reputaţia  mea
          să  încumetă  să-şi  vîre  nasul  în  casa                                                                                           Alulirot birosâgi  vdgrehajtd  az  1881
                                                    vin  a  răspunde  următoarele :  Dl  V.  E.  Mol­  f   Necrolog.  Cu  iuima plină  de  durere
          voastră,  luaţi-i  la  goană  cu  ciomegele,                                         facem  cunoscut  tuturor  rudeniilor  şi  cunos­ 6vi LX. t.-cz.  102. §-a ertelmeben ezennel
                                                    dovan,  zice  că  n’a  nimicit  nici  o  gazetă.  Din
          ca  pe  nişte  câni  turbaţi!                                                        cuţilor,  că  iubitul  consoţ, tată, frate  şi  cumnat  kozhirră  teszi,  hogy  a  devai kir.  torvdny-
                                                    norocire  n’a  avut  ocasie  şi  răgaz  să  nimi­
                                                                                               Ion  V.  B ar cian redactor  şi  proprietar al  «Con-   sz.-nek  1903 dvi  1511  szâmu  vegzdse ko-
               Pe  la  3  oare  d.  a.  sala  vastă  a  cească.  Dar  dacă  nenorocirea  va  fi  lăsat  pe
                                                                                               trolei»  după  un  morb  îndelungat  şi  greu  a
          „Tattersal“-ului  bijbâe  de  lume;  vedem  mâna  sa  vr’o  gazetă,  sigur  o  nimicea  sau  o                                  vetkezteben  Dr.  Muntean  Aurel iigyvdd
                                                                                               reposat,  în  20  Februarie,  înainte  de  amiazi
          aici  un  pestriţ  conglomerat  de  diferiţi  discredita.  Dovadă  «Foaia  Poporului»  din                                      âltal  k£pviselt  Opinkâr  Nikulae  javâra
                                                                                               la  10  ore,  în  vârstă  de  53  ani  şi  în  al  12-lea
          indivizi,  de  pe  a  căror  faţă  să  poate  Sibiiu,  foaie  nepolitică,  al  cărei  responzabil                               Koszteszku Eftenie  ellen  180 K.  s  jâru-
                                                                                               an  al  căsătoriei.  Rămăşiţele  pământeşti  ale
          ceti  urma  suferinţelor  ce-i  apasă;  vedem  abia  trei  săptămâni  fusere  şi  deja  a  infun-
                                                                                               mult  deplânsului  reposat  s’au  aşezat  spre   lekai  erejeig  1903  dvi  mârczius  ho  6-ân
          icî-colo  şi  câte-un  om  inteligent,  sexul  dat-o  în  proces  de  presă,  care  era  să  se  per-
                                                                                               odihnă  vecînică,  după  ritul  gr.-or.,  din  locu­ foganatositott  bistositâsi  vdgrehajtâs  ut-
          femenin  încă  e  destul  de  bine  repre-  tracteze  înaintea  curţii  cu  juraţi  din  Cluj  în
                                                                                               inţa  sa  din  Timişoara-Cetate,  str.  Petdfi  nr.   jân  le  6s  felulfoglalt  6s  1466  kor.  50
          sentat,  pretutindenea  însă  predominează  5  Faur,  dar  dl  V.  E.  Moldovan,  din  consi­
                                                                                               6,  Luni,  în  22  Februarie,  la  2  ore  după
          capetele  cu  plete  creţe  la  urechi  şi  mi­ deraţie,  că  a  luat  tălpoşiţa  peste  munţi  spre                            fiii.-re  becsult  kovetkezo  ingosâgok  u.
                                                                                               amiazi.  Fie-’i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  bine­
          rosul  de  usturoiu.   De  preşedinte  să  Bucureşti  ->ca  se  muncească p an ă  îi  va  veni                                  m.:  hombârok,  kukoricza,  kocsi,  takar-
                                                                                               cuvântată  !
          alege  cu  aclamaţiune  cunoscutul  medic  vremea  terminată* ( ! )   voiniceşte  s'a  degajat                                  mâny,  hâzibutorok,  stb.  nyilvânos  ârve-
                                                                                                    T i m i ş o a r a ,   20  Februarie  1904.
          socialist  Dr.  Goldner.  E   interesant,  că  de  responzabilitatea  faptei  sale.                                             rdsen  eladatnak.
          acest  devotat  propovăduitor  al  împăr-       Când  s’au  intentat  cele  11  procese,   Iosif  Barcian,  Maria  Beu  n.  Barcian,  Cor­
                                                                                               nel Barcian  şi Traian  Barcian  ca  fraţi.  Maria  I.   Mely  ârverdsnek  az  algyogyi  kir.
          ţirei  averilor  e  proprietar  peste  mai  adecă  procesul  pentru  11  articoli,  n’am  fost
                                                                                               V.  Barcian  născ.  Dellimanich  ca  soţie.  Floare   jârâsbirosâg  1903-ik  dvi  V.  124  szâmu
          multe  case  în  Pesta  şi  peste  sumedenii  nici  «otrohman»  ceea-ce  n’am  fost  nici-odată,
                                                                                               şi  Vioara  ca fiice. Iosefina Dellimanich  cumntă.
          de  bani  depuşi  spre  fructificare;  e  na­ nici  responzabil.  Eram  membru  al  redacţiei,                                  văgzese  folytăn  120  kor.  tokekovetetes
          tural,  că  nu  prin  munca  sa  ca  medic  care  îşi  avea  de  redactor  responzabil  pe  cu­                                 ennek  1900  evi  junius  ho  1.  nap-
                                                                                                    M anevrele  îm părăteşti   ale  armatei
          a  ajuns  la  acestea,  precum  nici  la  lan­ legătorul  tipograf  Domnul  George  Mohan,  de
                                                                                               Austro-Ungare  se  vor  ţinea  anul  acesta  în   jâtdl  jâro  6%   kamatai  y ,%   vâltodij
          ţul  greu  de  aur,  ce-i  împodobeşte  des­ present  întemniţat  în  Seghedin.   Acesta  era
                                                                                               Boemia,  între  localităţile  Strokonic  şi  Praho-   eddig  osszesen  59  kor.  95  fillerben
          tul  de  voluminoasa-i  burtă.  Prin  ce  responzabil  de  toate.
                                                                                               tic.  La  manevre  vor  lua  parte  corpurile  de  biroilag  mâr  megâllapitott  koltsdgek
          şi-le-a  câştigat,  e  uşor  de  gâcit. —  După   Prin  urmare  n’am  avut  de  ce  mă  codi,
                                                                                               armată  8j  (Praga)  şi  14  (Insbruc).  La  ma­
          cuvântul  de  deschidere    urmează    la  nici  n’am  fugit  în  România,  ca  de acolo,  scu­                                 erej&g   Boj   kozsegdben  v^grehajtâst
                                                                                               nevre  va  fi  de  faţă  şi  Maiestatea  Sa.
          ordinea  zilei  punctul  principal  „Despre  tit  încâtva  de  urmărirea  legei,  să  dau  dovezi                               szenvedâ  lakâsân  leendo  eszkozl^sdre
          dreptul  de  întrunire  şi  asociare",  predat  de  educaţie  şi  bun  simţ.                                                    1904  dvi  mârczius  hâ  21-ik  napjdnak
                                                                                                    D r.  So6s  K ă lm â n   judecat.   După
          de  un  alt  fiu  al  lui  Izrail,  de  un  oare­  ....Faţă  de  gloriosul  d-sale  debut  din
                                                                                               mai  multe  zile  de  pertractare  abia  Luni  în  dăelotti  10  drâja  hatâridoiil  kitiizetik  ds
          care  Weltner  Iakab.  Vorbeşte  cu  o  N-rul  51  al  «Libertăţii»  din  Orăştie,  a  cărui
                                                                                               15  1.  c.  s’a  publicat  sentinţa  contra  acestui   ahhoz  a  venni  szândekozok  ezennel  oly
          vehemenţă  proprie  acestor  agitatori  de  paternitate  şi-o  recunoaşte  prin  copilăreştile-i
                                                                                               jude  de  tribunal  din  Bpesta,  care  pentru  fap­
          profesiune;  îl  apucă  o  adevărată  furie,  constatări  din  N-rul  10  al  «Tribunei»  dela                                  megjegyz&ssel  hivatnak  meg,  hogy  az
                                                                                               tul  penibil  de  c o r u p ţ i u n e   a  fost  judecat
          când  face  amintire  despre  „domni"  şi  Arad,  n’am  să  mai  zic  nimic,  fiind că  am                                      drintett ingosâgok az 1881.  dvi  LX.  t.-cz.
                                                                                               la  3  ani  temniţă  şi  5  ani  perderea  dreptului
          popi;  gesticulează  cu  pumnul  tremurând  răspuns  deja.                                                                      107.es 108.§-ai ertelmeben  kăszpenzfize-
                                                                                               politic.  Că  a  fost  corupt  şi  a  primit  bani
          de  par’că  Iau  năpădit  toate  ferbinţelele   Mă  opresc  însă la  miserabila-i  aserţiune,
                                                                                               pentru  judecăţi  nedrepte  s’a  dovedit  în  5  tes  mellett,  a legtobbet  igerd'nek sziiksăg
          febrile.  E  de  prisos  să  mai  spun,  că  că  aşi  fi  făcut  jurământ  fals  în  chestia  arti­
                                                                                               caşuri  concrete.                          eseten  becsâronalul  is  elfognak  adatni.
          acesta  e  un  simplu  rol  de  teatralist,  colului  «Reptile  murdare»  publicat  în  N-rul
                                                                                                    Câte  caşuri  de  acest  soiu  se  vor  să­  Amennyiben  az  elârverezendo  ing6-
          care  n’are  alt  scop,  decât  să  producă  «Tribunei»  dela  17  Iulie  1902,  când  nu  eram
                                                                                               vârşi  şi  pe  la  noii  Doamne  fereşteII
          efect  momentan.  Ar  fi  lung  şi  numai  responzabil  pentru cele publicate  în  «Tribuna»                                    sâgokat:  mâsok  is  le  es feliilfoglaltâk s
          să-i  schiţez  vorbirea  de  2  oare.  Ating  şi  când  faţă  de  dl  profesor  Gherman  n’am   f  M oarte.  Cu  inima  întristată  aducem  azokra kielegitesi jogotnyertek volna, ezen
          numai  ceea-ce  a  spus  referitor  la  noi.  avut,  precum  n’am  nici  azi  absolut  nici  un  la  cunoştinţa  prietinilor,  colegilor  şi  cunoscu­ ârver£s az 1881. evi LX. t.-cz.  120.  §-a  6r-
          După  dl  Cobi  nu  socialiştii  sunt  urzi­ gând  reu.  Din  contră  am  regretat  toată  causa,  ţilor,  că  iubitul  nostru  coleg  D u m itru   A.
                                                                                                                                          telmeben ezek javâra is elrendeltetik.
          torii  revoltelor  cunoscute  din  Bănat  şi  ear  nu  să-l  bag  în  belea.  Din  protocolul  de  Mosora,  învăţător  la  şcoalele  primare  ro­
                                                                                                                                               Kelt  Algyogy,  1904  6\i  februâr
          corn.  Aradului,  ci  Tisza  le-a  aţiţat,  mâ-  fasionare  luat  de  tribunalul  din  Sibiiu  se  mâne  gr.-or.  din  Sălişte,  membru  corespon­
                                                                                                                                          h6  21  napjân.
          nă’n  mână  cu  „agitatorii  naţionalişti.  poate  ori-cine  convinge,  că  eu  n’am  afirmat  dent  al  secţiunilor  literare  ale  »Asociaţiunii
                                                                                                                                                                  Ruaxuly  Im re,
          Anume  întră  Tisza şi  naţionalităţi  există  şi  n’am  jurat  că  acel  articol  în  totalitatea  sa  pentru  literatura  română  şi  cultura  poporului  kir.  bir.  văgrehajtd.
   1   2   3   4