Page 2 - Activitatea_1904_02_08

A C T I V I T A T E A Nrul 8
Pag. 2.

20 Febr. n. la 10 ore înainte de a., pentru a se întemeia «Dreptatea«, publicului, ce era n numâr neobicinuit teresul poporului nostru german. Cău­
Barcian a fost angajat de colaborator de mare. tând conform puterilor mele se satisfac
a încetat de a mai vieţui, lăsând în cea
intern la noua foaie, pe carea părăsin- Ion V. Barcian în calitate de iu- acest scop, neconturbat prin eventuale
mai mare durere nemângăiata-i soţie
şi douâ fetiţe drăgălaşe, cărora le-a du-o a întemeiat, cu puţine mijloace rist era colaborator la »Federaţiune« ameninţări şi pedeci, am fost scos cu
fost inger păzitor şi tată ocrotitor. Ne­ materiale, dar’ cu atât mai multă însu­ ear după sistarea acestei foi politice, forţa din cercul meu de influinţă prin
miloasa moarte i-a ciontat firul vieţii fleţire, foaia »Controla«. edată şi redactată de profesorul uni­ un proces de presă, trăgănat 3 ani de
tocmai acum când era mai mare lipsă Dela întemeiarea foaiei şi până versitar Alexandru Roman, era un zile. Acusa contra mea — formal şi
ca să-şi crească copii şi să-i îndrepteze bine de curând redactorul I. V. Barcian stabil coresp. al «Gazetei Transilvaniei», meritorie un unicum juridic — s a por­
pe calea fericirei şi tocmai acum când a muncit din greu pentru-ca să reali- al „Telegrafului Român" şi „Observa­ nit pentru «agitarea naţionalităţii ger­
căuşele noastre de obşte încă aveau seze programul publicat în l-iul număr torului". Aplicat la magistratul din mani şi r o m â n e contra naţiunei ma­
nevoe de sprijinu-i puternic. al foaiei şi pentru-ca din foaia sa se Sebeşul-Săsesc, era mâna dreaptă al ghiare!» Dieta n’a dat încă «concesiu­
Născut în Sas-Sebeş, comitatul Si- facă un organ de publicitate vrednic judelui regesc Simion Balomiri, Dr. nea» pentru împlinirea pedepsei; imu­
nitatea mea a fost suspendată numai
biiului, la anal 1851, încă de tiner a de încrederea tuturor. Fără resurse Ştefan Păcurar, Ion Paraschiv şi pro­ pentru deschiderea procedurei penale.
topopului Tipeiu, cu cari împreună atâta
primit o creştere din cele mai bune şi materiale regretatul Barcian, prin munca Ratele din salarul meu de deputat nu­
după absolvarea şcoalei elementare, pă­ zelul şi priceperea, cari l’au caracterisat, au lucrat, până le-a succes a pune mai odată le-am luat dela condamna­
rinţii, ţărani cu bunăstare materială, l’au a susţinut foaia, carea aşa zicând a mâna pe cârma oraşului, care mai apoi, rea mea, adresându-mă direct la casa
dat la gimn. inferior din Sas-Sebeş, pe fost depositarul tuturor sfaturilor înţe­ în urma intrigelor Piso-David, le-a că­ dietei, fără intermediarea nimănui. Am
care absolvându-1 a trecut apoi la gimn. lepte şi ideilor sănătoase concepute de zut din mâni, fără a se mai putea depus imediat mandatul, când mi-s’a
din Sibiiu şi Alba-Iulia, ear examenul mintea ageră a ziaristului, carele a în­ reculege până azi. adus la cunoştinţă, că petiţia mea de
de maturitate l’a făcut cu calculi ex­ trunit în sine toate calităţile ce se cer Cu oratoria lui puternică, pătrun­ agraţiare a fost respinsă pe basa unui
celenţi la gimn. din Beiuş. După ab­ dela un ziarist de profesiune. zătoare şi convingâtoare propaga iu­ ordin al ministrului maghiar de justiţie.
birea de neam. Disertaţiunile lui practice
solvarea şcoalei secundare a urmat Din faptele-i frumoase pe cari le-a Mi-am depus mandatul, abstrăgând de
cursurile universitare la facultatea ju­ săvârşit remarcăm intemeiarea băncei ţinute cu prilejul adunărilor despărţă­ celelalte motive, şi din causa, că nu
ridică din Cluj şi apoi la cea din Pesta, » C o r o a n a « din Timişoara-Elisabetin, mântului IV. în scaunul de odinioară eram de acord cu purtarea colegilor
unde s’a distins nu numai ca student pentru a cărei înjghebare şi-a dat al Mercurii, Sebeşului şi Orăştiei erau mei deputaţi, cari ani fi zile nu um­
sîrguincios, dar’ şi prin lucrările-i pu­ toate silinţele. cu plăcere ascultate. — Şi azi îşi blă la şedinţele dietei, dar’ pentru a-
bliciste, pe cari publicul de pe atunci mai aduc aminte ţăranii noştri din ceasta îşi iau regulat ratele de salar.
Inimă bună, aşa i-a fost ursita, Lancrem, Piane, Cugir, Vinerea, Vaidei,
le gusta cu plăcere. In fine i-am comunicat presidentului
ca pe urma unui morb de inimă să şi Romos cu drag de vorbirile lui
Făcăndu-şi anul de voluntar, la dietei, că renunţ la postul meu de pro­
moară. pline de foc.
1 Nov. 1874 a fost numit sublocote­ fesor la gimnasiul ev. german din Bra­
Dumnezeu să-l aşeze în locaşurile In calitate de oficer în reservă
nent în reservă. şov, ca să nu expun institutul la even­
celor drepţi, căci în viaţa lui numai stârnise pe cât a fost aici în Orăştei
Ales notar la magistratul din Sas- pentru adevăr şi dreptate a trăit şi — în tovărăşie cu alţi amici ai sei tuale represalii din partea ministrului
Sebeş, a desvoltat o activitate foarte de principii, chiar şi ideia de a a l e g e maghiar de culte. Foile maghiare din
muncit'1. Budapesta, marinimoase cum sunt, mi-au
intensivă pentru binele poporului din d e p u t a t şi a nu p a r t i c i p a la
orăşelul seu natal, care a trebuit să se Vestea morţii a mişcat adânc ini­ dietă, care politică adevărat pasivistâ »oferit«(!) un salar anual fix de 6000
despartă de funcţionarul harnic şi în­ mile tuturor cunoscuţilor săi. Doliul să manifestă cu atâta putere la anul cor. ca profesor la Berlin, probabil ca
manifestat de toate păturile societăţii să nu mai compătimească pe cel exilat,
ţelept. In special Românii din Sas Sebeş 1875 şi 1876 în cercul electoral al
din Timişoara au dat dovadă eclatantă, dar’ eu pot să desfid foarte bine mări­
au perdut mult când Barcian i-a pără­ Romosului.
sit pentru a se dedica advocaturei pe că fiertatul Barcian a fost stimat de Ne miră, cum unele foi de ale nimia şi compătimirea lor. Cu inima
rare a practisat-o în Sibiiu şi apoi în toţi, cari au avut prilej al cunoaşte. noastre, fără al fi cunoscut în deajuns îndurerată mi-am părăsit cu familia mea
cancelaria dlui P. Rotariu din Timişoara, Condolenţele exprimate din apro­ persiflează memoria lui, acum după-ce patria, dar’ mă mângăiu cu aceea, că
care pe aceea vreme redacta «Lumi­ piere şi departe cătră văduva întristată, a trecut la cele vecînice. — Să poate, sunt cu câte-va miluri departe de at­
nătorul». Tinărul şi entusiasmatul Bar­ au fost multe şi au purces din inimi că schimbarea vederilor sale politice mosfera »delicată« a acelei păduri de
cian nu mult şi-a mai îngropat capul aievea condolătoare. din urmă au fost efluxul unor tractări foi«. Acesta e sfârşitul politic al ulti­
în paragrafe şi legi, căci la 1885 s’a Banca « C o r o a n a « între multe maştere din partea atăror ce politiciani mului «Sas verde«. ceialaţi s’au că­
făcut prim-colaborator al «Luminătoru­ alte condolenţe, primite dela institutele monopolizatori, de cari şi astăzi bâj- pătuit!
lui», turnând în articolii de ziar tot fo­ de credit şi economii, a primit şi ur­ băie lumea românească. „Drapelul".
cul inimei sale şi împrăştiind cu largă mătoarea : Am cunoscut pe fiertatul Ion V.
mână ştiinţa pe rozoarele înţelenite ale
La p e r d e r e a ce aţ i îndurat-o Barci an şi datori ne aflăm ai aduce
neştiinţei, îmbărbătând pe cei fricoşi şi A IV"®
pr i n m o a r t e a D- l ui Ion V. Bar­ tributul recunoştinţii noastre chiar şi
lucrând necontenit pentru stîrpirea re­
c i a n d i r e c ţ i u n e a i n s t i t u t u l u i după moarte, vărsând o l a c r i mă fer- Adunare generală
lelor, cari bântue poporul nostru.
n o s t r u să a l ă t u r ă cu s i n c e r e binte p e ţ ă r î n a m o r m â n t u l u i său. a
Zece ani de zile a colaborat la c o n d o l e n ţ e . „Reuniunii române de înmormântare din Sibiiu".
«Luminătorul», de care nu s’a despăr­ «ALBINA»
ţit nici atunci, când a fost dus în Arad, D ep u ta tu l D r. L u tz K orodi. Raport general:
Partenie Cosma,
înaintea Curţii cu juraţi, pentru un ar­ In adunarea generală a Reuniunei,
dir. executiv. Fostul deputat naţionalist sas, Lutz
ticol de anul nou publicat în l-iul nu­ Korodi, pedepsit la un an temniţă de ţinută Vineri în 30 Ianuarie 1903, di­
măr al «Luminătorului» din 1888. Cur­ înmormântarea a fost un act înăl­ stat şi 2000 coroane pedeapsă în bani, recţiunea a presentat următorul:
tea cu juraţi l’a fost achitat atunci, dar’ ţător de suflete. A pontificat Prea On. s’a mutat cu familia la Berlin, unde
procurorul făcând recurs la Curie, aceasta Domn Dr. T r a i a n Putici, protopo­ ocupă un post de profesor. Faţă de Onorabilă adunare generală!
a nimicit sentinţa şi la a doua pertrac­ pul Timişoarei, asistat de alţi trei preoţi. ştirile tendenţioase, ce s’au răspândit Venind a ne da seama despre re-
tare ziaristul I. V. Barcian, deşi a fost Slujba a emoţionat adânc pe toţi as­ despre persoana sa, scrie ziarului „Ber- sultatul muncii îndeplinite de Reuniu­
bine apărat de adv. C. Bredicean, a cultătorii. liner Tagblatt" următoarele: «Alegătorii nea noastră de înmormântare în anul
fost osândit la 6 luni temniţă de stat, Cuvântul funebral rostit de dl mei germani din Braşov aveau, ca şi 1903, vom începe prin a constata că:
pe care şi-a făcut-o în Seghedin. protopop a fost la culme şi a făcut o mine, intenţiunea, ca mandatul meu în In intervalul dela 8 Iunie 1900,
La 1894 sistându-se «Luminătorul» impresiune din cele mai bune asupra dieta din Budapesta să-l folosesc în in­ timpul activării Reuniunei, şi până la

lor conştiinţe, schimbările de regim se fac care schimbare de regim produce o adevă­ oameni practici, caută să-şi facă şi ei intere­
F 01Ş 0 A R A în mod firesc, fără pasiune, ca şi prin bună rată desorganisare în partidul din oposiţie şi sele succesiv cu toate guvernele, fără consi­

înţelegere. Şi partidul, care ia puterea, nu-şi majoritatea — ca să nu zic unanimitatea — deraţie de firmă. Cred că nimic mai logic
iese de loc din piele de bucurie, ca la noi, alegătorilor trece regulat cu noul guvern, şi mai natural de cât aceasta. Adecă cum ?
^ V ia ţa publică. unde partidele, ca şi când ar fi pusă ţara la indiferent de pretinsele lui principii politice. N’au conducătorii principii politice, pentru-ce
mezat, nu văd nimic în putere, de cât profit Impregiurarea aceasta, graţie căreia toate gu­ le-ar avea bietul alegător, în capul căruia se
Trecând dela viaţa privată, voiu insista şi exploatare. Odată regimul schimbat, acolo vernele noastre au imense majorităţi parla­ sparg toate? Să nu mi se răspundă, că fie­
mai cu seamă asupra politicii, în care se re­ guvernele n’au trebuinţă de unanimităţi par­ mentare, supără tot aşa de mult pe oposiţie, care partid îşi are programul său, căci eu nu
flectă din nenorocire, întreaga noastră viaţă lamentare, căci nu vor să scape, de contro­ pe cât de mult bucură pe guvern, fără să se judec pe nimeni după vorbe ci după fapte.
publică. Din acest punct de vedere, aplicând lul opiniunii publice, iar representanţii celor gândească vr’un partid să înlăture răul. Şi Iar cari sunt aceste fapte, le cunoaşteţi cu
cuvintele lui Demostene despre acţiune la două partide nu caută să se dărîme, ea la nici n’au trebuinţă, câtă vreme fiecare guvern toţii din proprie experienţă.
politică, am putea zice cu deplină certitudine, noi, cu ori-ce preţ, ci în cestiunile mari sunt dispune după plac de aceasta aşa zisă zestre Partidele noastre politice, deşi aşa de
că prima putere în statul nostru este politica, regulat de acord. Aci pasiunea oarbă şi in­ guvernamentală. Apoi la noi schimbarea gu­ sărace în adevăraţi oameni de stat, nu nu­
a doua tot politica şi a treia iarăşi politica. teresul strîmpt personal sau de gaşcă n’a vernelor nu e produsă mai nici odată de mai nu văd nici o greutate în conducerea
In adevăr, la noi politica se amestecă în înlocuit dreapta judecată şi binele obştesc. nevoile ţării, ci aproape totdeauna de nemul­ aiacerilor publice, dar’ sunt în stare să facă
toate, ca sarea în bucate, cu singura deose­ Şi fiecare nou guvern continuă opera, de ţumirile personale sau de abusurile singura­ moarte de om pentru putere. La noi toţi
bire, că sarea le drege pe toate, iar politica unde a fost lăsată de regimul precedent. ticilor, cari se cred dispensaţi de ori-ce răs­ se cred capabili să guverneze statul, după-
pe toate le strică. Representanţii naţionali ştiu, că au un alt pundere. Convingerea mea însă este, că toată cum toate servitoarele să dau de bucătărese,
A conduce bine afacerile unui stat este rol de cât acela de chinderi sau de tinerime vina zestrei guvernamentale o poartă numai fără să fi gătit vr’o dată 1
lucru foarte greu şi cere multă experienţă, generoasă, iar ţara progresează în mod real, conducătorii politici, nici decum alegătorii Pentru ajungerea puterii, n’au nici un
cultură şi onestitate; a le conduce prost şi a nu să învârteşte vecînic în acelaşi cerc vi­ simpli : dela cap se împute peştele. Parti­ scrupul, n'aleg mijloacele, nu le pasă, chiar
da carul statului de rîpă, este lucru aşa de cios, ca la noi, unde unii dărîmă totdeauna dele noastre politice dau principii, dau pro­ dacă ar trebui să-şi sacrifice cinstea perso­
uşor, că-l ştiu face pană şi amarii noştri din principiu, ceea-ce clădesc alţii, cei drept, grame; alegătorii, pe a căror spinare se prac­ nală sau pretinsele lor principii politice. Sco­
bărbaţi de stat«, adecă > Christoşii noştri«, mai nici-odată după un principiu. tică această politică detestabilă, ştiu din ex­ pul scuză mijloacele. Promit marea cu sarea,
cum ar zice o gazetă locală în stilul ei > ge­ In ţările civilisate, unde principiile po­ perienţă, că cu regimurile nu să schimbă de să angajază în cestiunile cele mai sfinte, ca
neros» şi totdeauna desinteresat. De aceea, în litice nu sunt o minciună convenţională, cât firma sau eticheta, marfa rămâne aceasi. să le renege şi trădeze a doua zi după
ţările culte şi omogene, unde bărbaţii de stat schimbarea guvernului nu poate avea nici Şi după-cum politicianii celor două partide putere.
nu sunt o parodie şi îşi dau bine seama de o înrîurire asupra conştiinţei cetăţenilor, ră­ îşi fac alternativ treburile lor şi ale rudelor Odată ajuns partidul în fruntea aface­
greutatea sarcinii şi marea răspundere, ce iau mânând fiecare la locul său şi cu convinge­ lor, fără nici o răspundere directă cătră ale­ rilor publice, prima lui grije este, să dărîme
în faţa ţării şi chiar înaintea forului propriei rile de mai nainte. La noi, din potrivă, fie­ gători, tot astfel şi aceştia la rîndul lor ca dintr’un condeiu, tot ce-a făcut celalalt, fără