Page 1 - Activitatea_1904_03_09

Anul IV. Orăştie, io Martie n. 1904. Nr. 9

ÂCIIYITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
U.‘ Pe an 6 cor. pe 1/1 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foart
reduse.

4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ P entru Rom ânia şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n tea n L a u r i a n B e r c i a n

M oi ruso-japonez. cei morţi nu-i mai vedem trăind în ju­ lor Ruşii au rupt din ţara Românească parte frecările dintre oameni şi neamuri
rul nostru. Ori-cum ar fi viaţa, cople­ frt .noasa ţară a Basarabilor, pe ai că­ ne dau sâ înţelegem că duhul vremii,
şită de nâcazuri ori bucurii, ea ne rei Români, fraţi ai nostrii i-a tîrît în care cuprinde toate statele la noi în
In marginea răsăriteană a pămân­ e scumpă fiindcă-i darul cel mai mare, cazanul muscălnsc, care zdrobeşte po­ ţară găseşte stări dornice de schimbare.
tului, se dă aprigă bătae între două ce ni-la dat D-zeu, şi de aceia o iu­ poarele strâine, le răpeşte limba, cân­ Lumea de azi va fi martoră unor
mari puteri, una se bate în hotarul seu, bim şi când ea ne amăreşte prin is­ tecele şi obiceiele lor naţionale. începuturi de premenire în ţâsătura
alta duce pe drum de săptămâni mul­ pite prea dese şi ne-o ingreniază nâ­ Poporul nostru cunoaşte foarte stărilor dintre oameni şi popoare.
ţime de oameni. cazuri şi supărări. Dacă ne-am născut, bine poporul dur şi asiatic al Ruşilor. Se va face râsplată acelor popoare,
Cu câtă poftă sălbatică aleargă toţi trebue sâ trăim unii în desfătări Românii din ţara liberă au mântuit cari au trăit în cinste, neasuprind pe
acei soldaţi încruntaţi la locul de per- alţii în nâcazuri. oastea rusască, la Plevna în 1877—8 de cei slabi şi necălcând în picioare drep­
zare! Nu le ajunge pământul să-şi în­ Datorinţâ creştinească avem si nu o mare ruşine, care i-ar fi umilit în turile omeneşti şi dumnezeeşti.
groape oasele în el, îndîrjiţi ce sunt amărască omul viaţa deaproapelui sin, faţa popoarelor. Chiar şi poporul nos­ Din marea schimbare, ce sâ pre­
s’au pornit pe spinarea înfricoşatei şi si-l lese şi pe el si trăiască. De aceia tru din Ungaria cunoaşte căzăcimea găteşte, poporul nostru trebue sâ fie
uită primejdiile puterilor de valuri, — e un picat neertat când cel mai tare rusască din 1848, acel neuitat au, în tare în nădejdea, că ’i-se va face drep­
se pândesc ca fiarele şi îşi satură de vrea si piarză pe cel mai slab, când care dorul de libertate înferbântase şi tate, pentru-că n’a trăit asuprind, din
bucurie întunecatele suflete, când de îi amăreşte zilele şi nu-l îngădue si sângele familiilor de popoare din ţara potrivă a suferit apăsările altora a pă­
sângele celor cuprinşi de fiorul morţii se bucure şi el de fericirea vieţii. noastră. timit până la jertfa sângelui apărând
apa îşi schimbă vederea şi valurile clo­ E dureros, când un om răpeşte Bâtrânii nostrii, cari au mai râmas cu bărbăţie legea românească şi pă­
cotitoare înghit în vîrtejele lor trupu­ bucuriile vieţii altuia, dar’ e mai dure­ în zilele de acel timp, vor povesti ne­ mântul moşilor şi al strămoşilor.
rile ciuntite şi despoiate de viaţă. ros, când un popor nu îngădue pe alt poţilor lor despre acei oameni, cu pri­ In nâcazuriile vieţii ne-am lipit cu
Ce fior de frică nu te loveşte la popor sâ trăească. In viaţa lumii sunt virea încruntată, cu suliţi lungi şi stră­ toată căldura de biserică, de casa lui
inimă când lacomele valuri apucă în popoare, cari înverşunate de pofte dia­ lucitoare şi seteoşi de vârsare de sânge, D-zeu, cea biruitoare am cinstit pe
ghiarele lor oameni tineri, în cari bate voleşti arată pretutindenea năzuinţă de cari năpustuindu-se peste ţară ne-au slujitorii altarului, ne-am iubit vatra
tăria vieţii, soldaţi, pe cari lacoma şi a amărî viaţa popoarelor din jurul lor, întărîtat şi pe noi şi sădindu ne în su­ părintească şi am stat gata a ne vârsa
ucigătoarea armă îi împinge la moarte. şi e mare nefericire când acele popoare flet gînduri neprielnice contra vecinilor sângele, când vrăşmaşii noştri au cercat
Nefericiţi ostaşi, ce trist mormânt ridicate la o putere mare printr’un no­ noştri. a ne împinge de pe pământul îngrâşat
v’a rînduit D-zeu să vă perdeţi în ne­ roc orb, ori printr’o încercare alui D zeu Atâta sânge s’a vârsat în această cu sângele părinţilor noştri. Cum ne
mărginirea apei! au sub mâna lor blăstămată alte po­ -resc-dare din 1848, neamurile şi-au sunt scumpe biserica şi limba, cântecele
Mame ale acestor soldaţi, a-ţi cre­ poare mai mici, cari sunt rînduite a jertfit atâta mulţime de fii atâtea şi datinele, aşa ne este scumpă şi glia
zut voi, că copii lipiţi cu atâta dra­ face trista şcoală a suferinţelor celor doruri şi speranţe naţionale s’au înghi­ de pământ sub care părinţii noştri
goste la sinurile voastre, pe cari ’ia-ţi mai desperate. Astfel de popoare por­ ţit în pământ! dorm somnul de veci.
crescut în lacrimi de durere şi bucu­ nesc râsboaie şi seceră în lanurile de N’a fost popor, care sâ fi dorit Sâ ne ferească D-zeu de vremi de
rie, a-ţi crezut voi, ca să-i perdeţi în vieţi ale altor popoare, fără remuşcare mai fierbinte îmbunătăţirea vieţii ca nepace şi de furia popoarelor înfiorate
aşa depărtări, zdrobiţi de arma înfier- de conştiinţă şi fără teamă de mâna poporul român, care în curgere de multe de nedreptate 1 De aceia, când dela
bîntată şi împrăştiaţi de turbatele va­ râsbunătoare alui D-zeu. veacuri a trăit slujind altora. Atâtea marginele pământului ni-se îmbulzesc
luri ale mării. Nu-i veţi şti adormiţi Nouâ Românilor, cari avem mai greutăţi şi nâcazuri împresoară viaţa ştiri sângeroase, ne rugăm lui D-zeu, ca
subt o cruce, nu-i veţi şti înfundaţi în multă lipsă de dreptatea şi sufletul noastră şi azi, şi ar fi vremea sâ alun­ în ţara noastră neajunsurile sâ piară,
groapă, la care măcar cu gândul să curat al popoarelor între cari trăim, găm dela noi cele nevoi, cari amărâsc pacea şi frăţia sâ se sălăşluiască între
alergaţi vărsând o lacrimă de durere şi nu ne face bucurie mare triumful even­ şi îmbrumează viaţa. oameni şi popoare, ca sâ putem ridica
să rugaţi pe D-zeu să le uşureze ţărîna tual al Ruşilor, pentru-că purtarea lor Gemetele de nedreptate şi de stîn- cinstea ţârii spre fericirea şi mulţumirea
care-i acopere. cu noi Românii nu s’a arătat dreaptă ginire, cari ridic nori de râsvrătire asu­ tuturor fiilor ei.
Imfricoşată e moartea pentru su­ şi creştinească. In deosebi cei din ţara pra ţârii noastre, nemulţumirile şi du­ Sibiiu, 3 Martie 1904.
fletul omenesc, ia ne îndurerează şi ne Românească au motive de a simţi fiori rerile cari nu se pot mulcomi cu mo­ (S. T).
scaldă inima în lacrimi, pentru-că pe în inimă de câteori exprimă numele meli şi promisiuni de pe buze, de altă

X
noastră politică, stă aşa numita presă de hotărâtă : şi una şi cealaltă sâ ţine de flea­ giaba adevârul: cele guvernamentale îl falsific
FO UŞOARA partid. Una din multele idei străine parodiate curi şi face numai boroboaţe. Alegătorii, lă­ prin atenuare, cele oposiţionale prin exage­
de noi este şi presa. Auzţi zilnic zicându-se, saţi fără nici o busolă de orientare în largul rare. Azi nimeni nu mai ceteşte ziarele noastre,
că presa este a 4-a putere în stat, fără să mării politice atât de turburate de presa de de cât pentru informaţiile zilnice şi p< ntru
^Viaţa publică. ştim totuşi, cari sunt celelalte 3. D-v. sun­ partid, să agaţă şi ei de ce le vine în cale, ştiri de sensaţie. Nu e mirare deci, dacă

teţi convinşi, tot aşa de mult ca şi mine, că numai să-şi poată salva mai uşor viaţa ame­ «Universul», organ prin excelenţă mercantil,
(Urmare). în ţara noastră nu există de o cam dată, ninţată de valurile furioase. Astfel se în­ a ajuns sâ fie cel mai citit ziar din ţarâ.
de cât o singură putere reală, politica, toate tâmplă — şi întâmplarea asta de obiceiu le Dacă cel puţin ziarele aşa zise «inde­
Ear' când Geniul bun al ţirii care sin­
celelalte sunt simple ficţiuni. Ear’ presa este este favorabilă I — că sunt totdeauna cu pendente» ar fi mai serioase. Aceste însâ,
gur ştie ce face, crede, că această comedie
oglinda fidelă, în care să reflectă întreagă aceia, cari Ie satisfac interesele, le tolerează dacă nu sunt mai proaste ca cele de partid
*şi tristă şi goală« a ajuns la actul al
politica cu păcatele ei cu tot. Intre ele există contrabandele şi contravenţiile, le înlesnesc apoi n’au de cât o existenţă efemeră : trăesc
treilea scena din urmă, lasă cortina, actorii
acela;i raport ca şi între causă şi efect: împrumutul pe la credite, le dau moşii mari numai de Joi până mai apoi. De altfel când,
s i schimbă, piesa rimâne. Prostiile reîncep,
suprimă causa, înlături efectul. De aceea presa cu arânde mici, în fine le îmbunătăţesc, cum la noi, se declară un ziar de independent,
ca să ajungă regulat Ia acelaşi caraghios
îmfloreşte la putere, lâncezeşte în oposiţie. pot şi ei, în paguba obştei, situaţia personală să nu credeţi, că înţelege să discute principii,
sfîrşit. Aceasta ne este politica aceştia ne
Astfel politica şi presa îşi împart frăţeşte în societate. nu, Doamne fereşte I La noi a fi un ziar in­
sunt «marii bărbaţi de stat!» Ear’ care este
bucuriile ca şi întristările. Presa a ajuns în Partidul, care nu le acoardă toate aceste dependent, atâta înseamnă să îşi ia libertatea
profitul real, pentru îndelung răbdătoarea
mâna politicii un mijloc de reclamă necins­ avantagii nelegale sau nemeritate, le este ad­ — vedeţi tot libertarea trebue să poarte
noastră ţară, îl vedeţi şi-l simţiţi cu toţii versar politic (1) şi în contra lui să îndreaptă beleaua 1 — de a înjura pe toţi, indiferent
tită şi de traiu lesnicios. Cel-ce pretinde, că
în îngrozitorul ei faliment moral şi material 1 săgeţile presei de partid. Deci rolul presei de partid politic. Deci pe când în ziarele de
apără libertatea presei noastre, Îşi pledează
Deşi situaţia este prea gravă, de cât politice este, să tâmâieze pe oamenii parti­ partid înjurătura este parţială, în cele inde­
propria sa causă, adecă libertatea de a în­
să se poată face glume pe socoteala ei, to­ dului, ori-câte greşeli ar faee, şi să înjure pe pendente este generală. Aceasta-i toată deo­
jura pe adversari, de a mistifica opinia pu­
tuşi nu mă pot stăpâni de a vă face urmă­ adversari, cu sau fără motiv, însă din prin­ sebirea. Ori de ce natură ar fi ziarul, înju­
blică şi de a-şi face trebşoarele.
toarea solemnă mărturisire de principii : n'am Rolul presei de partid ar fi să lumi­ cipiu — acesta este şi singurul ei principiu rătura ţine locul principiilor. Vei găsi sau nu
făcut politică în viaţa mea şi nici măcar neze opinia publică asupra principiilor fie­ — pe care nu-l desminte nici odată. Lauda altceva în presa noastră, de înjurătură poţi
«mare bărbat de stat» nu sunt, vă declar cărui partid de guvernament. Cum însă noi partizanilor culminează la guvern, când au fi de mai nainte sigur. Dar’ libertatea gene­
însă pe onoarea mea, că dacă aşi fi fost eu n’avem partide cu principii politice nici opi­ dinainte sacul cu grăunţe, şi înjurarea adver­ rală a presei independente de a înjura du­
în fruntea statului, l’aşi fi putut conduce la nie publică serioasă, politica să face după sarilor în oposiţie, când ţara le-a refuzat pu­ rează numai până ce un politician sau altul
acelaşi resultat, şi fără să profit ceva perso­ simpatii şi interese personale. Ear’ presa, în terea. La guvern alegătorii sunt înălţaţi în observă, că atitudinea ziarului i-ar putea fi
nal, adecă la faliment 1 lipsă de principii, să găseşte în acelaşi hal, slava cerului, în oposiţie sunt adesea insul­ genantă. Atunci deschide robinetul fondurilor
In foarte strânsă legătură cu faimoasa ca şi femeea burgheză în lipsă de ocupaţie taţi. In presa noastră politică vei căuta de secrete — adecă vorba vine că sunt secreteţ