Page 2 - Activitatea_1904_03_09

Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 9

Instalarea fişpanului Vorbirea comitelui-suprem: a-i trecut prin toate treptele adminis­ In acesta conterenţă apoi la pro
Constată, că'-postul unui fişpan este traţii, te cunoaştem ca om privat de punerea dlui prof. Dr. Oprişa s’a în
în Deva. corect.
după a sa părere o dignitate, însă îm­ drumat comisiunea pregătitoare corn
preunată cu datorinţe grele, cari numai A fost însă momente în viaţa pusă în Orăştie, ca să se apuce de
La 3 Martie st. n. adecă Joi, s’a prin muncă şi activitate le va putea D-tale oficioasă, când ca vice-comite lucru, convocând o consfătuire a tuturor
ţinut introducerea în scaun a nou de­ împlini, ceea-ce promite aci sărbăto­ ne-ai insuflat mare îngrijire, declarânc factorilor — adecă nu pe basă de cli-
numitului comite-suprem al comitatului, reşte. odată în plinul unei congregaţii, că do­ cărie. Spre acest scop s’a şi subscris
Mara Lăszld, care până acum fusese Declară, că este aderentul progra­ reşti şi vei lupta pentru realisarea sta­ de cei de faţă o provocare, având a
vice-comite. Nici cu acest prilej nu au mului liberal să va ţinea strict de prin­ tului naţional maghiar! se trimite acelei comisiuni pregătitoare.
lipsit obicinuitele alaiuri şi forme de cipiile acelui partid, şi nu să va lăpăda Dacă prin aceea realisare a-ţi voi
serbări. Ca mai totdeauna la astfel de de el între nici un fel de împrejurări. si ajungeţi la desnaţionalisarea şi ni­
ocasiuni, de cari am avut vr’o patru Afară, de justiţie va controla toate micirea popoarelor nemaghiare, şi în- A IY-a
în timp relativ scurt, nici acum nu au celelalte oficii, şi că iurisdicţiunea lor tru-cât şi azi ai mai ţinea la acel scop
lipsit costumele de gală ai unor ne­ nu va suferi si se facă deosebire între apoi trebue si ştii, că din partea noas­ Adunare generală
meşi din acest comitat, cari de cari naţionalităţi şi confesiuni, şi promiţând tră a Românilor din acest comitat vei a
mai împestriţate şi cu săbii strâmbe. aceasta declară, că totdeauna va as­ întimpina cea mai resolută reacţie. „Reuniunii române de înmormântare din Sibiiu“.
La Invitarea apărută în «Liberta­ culta pe ori şi care locuitor al comita­ (aşa-i! sgomot). — mm -
tea» să întruniră cam vr’o 35 Români tului, şi nici el nu va face nici o deo­ Insă dacă ne-a rămas ceva nedu­ (Urmare şi fine,).
în casina română, înainte de congre­ sebire între naţionalităţi şi confesiune. meriri după acea declaraţie, de-oare-ce
gaţie, cu scop de a se sfătui ce atitu­ Despre economie de câmp şi cea te considerăm şi te ştim de om corect, pe Activarea secţiei a 2-a indepen­
dine să iee membrii români la actul industrială, constată, că afară de mine acelea le socotim de aplanate, şterse dentă, din nesufiicienţa numărului pre­
instalării. care pe unele întreprinderi mari e prin vorbirea de program de azi! scris de membri, a rămas pe alte
Deşi numărasem peste 60 mem­ frumos desvoltată, în cea mai mare Căci dacă cele desfăşurate în pro­ timpuri.
brii municipali pe străzile Devei, totuşi parte este în stare înapoiată. gramul II. Tale se vor realisa, aceasta Cu considerare la multele restanţe
numai cam jumătate se presentară la Va lucra pentru desvoltarea acea- ar însemna egalitatea de drepturi! de taxe după caşurile de moarte, la
sfătuire. Dela început se puteau vedea stor ramuri, însă aşteaptă şi activitatea Dorim că programul ce-ai desfă­ strămutarea domiciliului şi la alte îm­
desinteresarea, apoi şovăitori încă erau privaţilor să nu aştepte toate numai şurat azi să se realiseze din cuvânt în prejurări, direcţiunea nevoită a fost,
destui, cărora le era teamă să iee parte dela guvern. cuvânt, corect şi sincer; şi atunci a-ţi în parte la cerere proprie a exclude
la sfatul românesc. Va respecta şcoalele atât cele de pus la resolvarea celei mai importante din şirul membrilor următorii foşti
stat, comunale cât şi cele confesionale chestii a acestei patrii: la chestia de membri: Nicolae Buian, Iustina Greavu,
înţelegerea s’a ţinut sub preşedinţa Aron Lupean, Ana Lupean, George
ad-hoc a dlui protopop V. Domşa cu toată organisarea lor de până naţionalităţi 1 Mohan, I. Mărginean, Iustina Olariu, G.
din Orăştie, şi fiind timpul înaintat, s’a acuma. Situaţia de stat nu trebue judecată
ales cu unanimitate dl Dr. Muntean, ca se In viaţa socială declară, că nu numai cu privire la împrejurările nor­ Prodan, Victor Ancean, Vasile C. Os-
vorbească în congregaţie în numele ro­ poate aproba acel lucru, că în societate male, ci să vi gândiţi la complicaţiuni vadă, Maria Binder şi Ana P. Mustea.
Direcţiunea va folosi în timpul cel mai
mânilor, aşa după cum va afla mai si se facă deosebiri între diferitele na­ externe, când statul are lipsă de bra­ apropiat toate mijloacele ce-i stau la
acomodat cu vorbirea-program a fişpa­ ţionalităţi, si se facă dismembrări şi ţele tuturor cetăţenilor, fără deosebire disposiţie cu scop de a regula afacerile
nului. — Lucru firesc, că apriori nici grupări după naţionalităţi. (Aceasta de naţionalitate; dacă atunci statul nu
nu să ştia ce temă şi cum va desvol- enunţare a dat prilegiu la neînţelegere; poate conta la naţionalităţile neîndes- de restanţă, chiar şi cu eventuala ex­
cludere a unui mai mare număr de
ta-o noul comite. întru cât alţii au priceput că comitele- tulite, pericolul nu se poate încunjura; membrii, altfel prevăzute şi de statute.
suprem ar fi declarat asta în înţeles — pentru aceasta este resolvarea ches­
Tot în fuga mare s’a decis că
după instalare toţi membrii români să politic, şi nu privitor la viaţa socială. tiei naţionalităţilor, chestia cea mai im­ Venitele proprii ale reuniunei în
se adune din nou la casină, ca se se Ceea-ce e mare diferinţă. Red. »Act.« portantă. 1903 au fost următoarele:
discute asupra înfiinţării clubului comi- In fine între altele declară corniţele Cunoscându-te de om corect, cre­ Taxa de însăriere dela 30 mem­
tatens român. După aceste fiecare gră­ că el nu va sta numai şi numai în dem şi aşteptăm că II. Ta vei lucra bri noi â 2 cor. — 68 cor.; taxe â 60
bea cătră casa comitatului, care părea serviciul intereselor obştei şi nic-când cu toată tăria pentru îndeplinirea pro­ bani după caşurile de moarte: cor.
deja asediată de publicul curios. nu va fi omul intereselor particulare. gramului dat, şi promisiunile depuse 3234 58; interese după capitalele elo-
în acel program nu vor rimânea frasc cate cor. 155 04; venite extraordinare
Punct la 10 ore, protonotarul co­ După ce l’a salutat protonotarul goale; astfel apoi se va crea basa unei cor. 1. In total 3458'62, ear’ cheltue-
mitatului Pogâny Băla deschide aduna­ Pogâny şi G. Sentivânyi într’o vorbire bune înţelegeri între noi. lile au fost următoarele: ajutoare după
rea; se ceteşte decretul de denumire lungă şi plină de elogii, — din încre­
a comitelui, apoi mulţumită acestuia dinţarea membrilor români a vorbit Accentuăm totodată că pe toţi 16 caşuri de moarte cor. 1825; remu­
dela postul de vice-comite, avut până dl Dr. A. Muntean cam următoarele: resvrâtitorii contra bunei înţelegeri, de neraţia portărelului cor. 140; chiria lo­
acum. Sărbătoarea de azi n’ar fi deplină on-ce neam si fie ei, Maghiari ori calului cor. 60, competinţele directoru­
dacă noi Românii din acest comitat nu Români, să-i luaţi cu toată asprimea la lui, secretarului şi ale cassarului cor.
Urmează trimiterea unei deputa- am da şi noi expresiune simţemintelor răspundere; ca nu pentru câte un orri 240. In total cor. 2264.
ţiuni, care să învite pe noul fişpan la şi vederilor noastre în limba noastră. guraliv, care este cuprins de ură, să Fondul »AsiluIui« ajuns în 1903
şedinţă. O facem aceasta în mod sincer şi sufere causa comună. la cifra de cor. 878 05, a avut urmă­
Acesta soseşte, însoţit de comitele- objectiv, cu atât mai ales, pentru-că Afară de corectitatea cunoscută toarele venite: competinţele directoru­
suprem al Caraş-Severinului, Pogâny noi actul de azi nu’l considerăm numai a II. Tale mai aflăm ceva garanţă şi lui P. Lucuţa, dăruite cor. 64; r.om-
Kâroly şi alţii oaspeţi costumaţi şi ne­ de un act de curtoisie ci de un act politic, în cuvintele ministrului-preşedinte Tisza petinţele secretarului Victor Tordăşianu,
costumaţi. că doar oficiul de comite-suprem are din a cărei încredere a’i primit acest dăruite cor. 48; 10% detrageri din
Noul comite-suprem a fost salutat caracter absolut politic fiind represen- post; şi care în cunoscutul seu pro­ ajutoarele după caşurile de moarte, cor.
de protonotariul, care i-a lăut şi jură­ tantul gurernului, şi aşa şi instalarea gram a declarat, că recunoaşte şi va 182-50; interesele după depuneri cor.
mântul obicinuit, ear’ după acest cere­ lui este un act eminent politic. respecta toate drepturile naţionalităţilor 2539. In total cor. 319 89.
monial şi-a ţinut cuvântarea de pro­ Ca pe un fiiu al acestui comitat basată atât pe disposiţiuni mai vechi Averea totală a Reuniunei şi a
gram, zicând cam următoarele: * oi, care aici în administraţia comitatului şi legile mai noue. fonduiui »Asilului« s’a arătat în cele
Pe basa acelui program, pe basa de sus. Aci ne mărginim a constata, că
— şi cumpăna independenţei începe îndată partide. Şi pentru un partid este chestiune acelor cuvinte dară ai primit postul de averea Reuniunii în 1903 a crescut cu cor.
să încline, când spre un partid, când spre de onoare şi de moralitate, ca, odată ajuns încredere. In aşteptarea că acele se vor 1185 28, ear’ cea a fondului »Asilului«
celalalt, când spre amândouă. Aceasta n’ar la putere, să-şi pună în practică programul. realisa. Te felicit şi îţi doresc mulţi cu cor. 319 34, sau în total cu cor.
fi nimic. La urma urmelor, pentru ce n’ar Acolo întâi să studiază principiile şi numai ani 1 (Strigări de »Să trăiască«, »I£ljen« 150462.
avea şi ziarele independente dreptul la fon­ după aceea se depun în program Nu ca la atât la adresa comitelui cât şi a ora­ Făcând u-se acest raport, nu putem
durile secrete, că doar sunt banii ţării. Ceea noi, unde partidele sau n’au, sau îşi fac pro- torului.) lăsa neamintit caşul trist al trecerei la
cei trist însă este, că asemenea ziare văzând prame numai la strîmtoare, iar la putere * cele vecînice al mult încercatului vred­
că rolul lor de independente rentează mai aplică programul combătut al adversariului, După congregaţie membrii români nicului bărbat al naţiunei noastre, a în
bine, căci sug, ca mielul blând, dela două spunând că pe al său încă nu l’au studiat. s’au adunat din nou la o mică confe- veci neuitatului membru în direcţiune,
oi, îşi fac o meserie din afurisita de inde­ Pe altfel asemenea programe adhoc nici nu renţă, când apoi dl A, Nicoară şi dl Dr. D. P. Barcianu, fost referent şcolar,
pendenţă. Şi adesea să pun, dacă nu totdeauna sunt făcute ca să fie aplicate, ci numai ca prot. Murariu şi-a exprimat nedumeri­ întâmplată la 16 Februarie a. tr. scurt
pe faţă cel puţin indirect, în serviciul unor să arunce cu ele praf în ochii lumii naive. rea, zicând că fişpanul ar fi declarat: după ultima noastră adunare generală
cause străine, sau contrare adevăratelor inte­ Iar când îi prinzi în flagrant delict de căl­ că nu permite gruparea după naţiona­ şi înainte de a se împlini un an dela
rese ale ţării. îşi recrutează personalul redac­ care a programului, îţi răspund, tără nici o lităţii, şi dl Dr. Muntean ar fi trebuit moartea de pie memorie soţiei sale
ţional dintre străini, pe cari nimic nu-i leagă genă, că promisiunile din oposiţie nu te si respingă aceasta declaraţie; dl Dr. Silvia Barcianu n. Oltean, fost şi ea
de soarta ţării decât interesul de câştig, şi angajază întru nimic la guvern 1 Muntean însă a dat lămurire, că corni­ membru al Reuniunei noastre. Din acest
pledează pentru nişte idei smintite, cari dacă Iată penrru ce, la noi; nimeni nu dă o ţele nu a făcut aceea declaraţie, şi fa­ trist eveniment direcţiunea a arborat
s’ar realisa, ar duce de-a dreptul ţeara de ceapă degerată pe programele zise politice, ţă de un program aşa loial şi frumos, drapelul negru pe localul Reuniunei,
mal. Astfel presa noastră, indiferent de eti- cari nu se bucură de mai mare consideraţie, şi din punct vedere tactic am fi tre­ a exprimat condolenţe neconsolatei fa­
cheta-i înşelătoare, a ajuns de n’are mai de cât hampurile de catramină, sau pilulele buit să’l întimpinăm loial, ca si rimână milii şi a luat parte la înmormântare.
multă valoare, ca decoraţiile sau biletele de lui Pink. în obligo-moral faţă de noi privitor la La rîndul seu ne vom permite res­
(Va urma.) împlinirea promisiunilor din program,
loterie. Rolul ei nu este de loc mai serios, pectuoasa rugare, ca onorabila adunare
de cât a misionarilor ambulanţi, cari cutrieră a mai zis dl Dr. Muntean, că fiind noi generală să binevoiască a îndeplini pos­
ţările şi oraşele, făcând reclemă tuturor măr­ G L U M E cei mai slabi, lipsa de putere trehie tul devenit astfel în vacanţă cum şi
furilor de contrabandă, numai să gă­ suplinită cu tact. postul al doilea în direcţiune ajuns şi
Co n v i n g ă t o r . — Sunt proas­
sească oameni destul de proşti, ca să le poată Fireşte, asta mulţi nu o pricep — el în vacanţă în urma demisiei co­
pete ouăle? — Aşa-’s de proaspete,
desface. doamnă dragă, de poţi să auzi găinile ci sunt aplicaţi totdeauna a bate doba legului nostru Constatin Dimian, fost
Există şi alte ţări civilisate presă, dar mare! Nu caută ei să ajungă resuitat, paroch în Sibiiu şi actual protopresbi-
cântând încă, dac’ai veni la noi!
ce deosebirea 1 Acolo ziarele politice discută ci vânează după efecte teatrale sgomo- ter al tractului Treiscaune, demisie ne­
princiipiile coprinse în programele diferitelor toase şi goale, cesitată de schimbarea domiciliului,