Page 1 - Activitatea_1904_03_10
P. 1

Anul  IV.                                                  Or ăst ie,  17  Martie  n.  1904.                                                            Nr.  10



                                   ĂCIIYIÎĂIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
              IN SERTIUN I:                                                                                                                                 ABONAMENT:
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
                 reduse.
                                                                                                                                                       Pentru  plugari—ţărani  pe an
        Manuscriptele sunt a seadresa
        redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                             Pentru  România  şi  străinătate
                  poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.


        Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


           EDITOR,  PROPRIETAR ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                     REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e   în  fie c a re   Joi.  SfâSDj
             D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n



                                                   vilă  o  mai  rabzi  pentru  câ  te  împaci  mulţi  tineri  nechemaţi,  fără  însuşirile  tat  cu  guvernul, (?)  pe  când  pentru  Dr.  Vlad
              Câteva  scăderi                      cu  aplicarea  paragrafilor  din  o  lege  recerute  se  fac  preoţi  şi  după  ce  sâ  basa  naţională  a  fost  totdeauna  un  «noii

          In  sinodalitatea  bisericească.        positivă  explicată  de  un  cutare  advo­ vâd  ajunşi  în  parochie  se  ocupă  cu   me  tangere*,  —  cred  că  e  peste măsură  de-
                                                                                                                                                                      unele  frase
                                                                                                                                        ajuns  să-i  aruncaţi  în  ochi
                                                  cat  în  defavorul  tâu  fără  ca  sâ  o  poţi  toate  numai  cu  de-ale  preoţiei  nu.  Şi
                                                                                                                                        din  vorbirile  parlamentare  a-le  D-Sale,  ca:
                                                  schimba  nici  chiar  la  toate  forurile  mai  eine-i  disciplinează?  Nimenea;  ba  de
             Din  sinodalitatea  dela  Braşov  în­                                                                                      «eu  nu-’s  duşman  nici  al  naţiunei  ma­
                                                  înalte;  atunci  însâ  când  biserica  ţi-o  multe-ori  cu  faptele  lor  contrare  che­  ghiare,  «nici  al  ideei  de  stat maghiar*,
        tâmplată  săptămânile  trecute  ni-a  ră­
                                                  face,  biserica  care  trebue  se  aibă  de  mării  preoţeşti,  se  suie  până  la  înalte  {nem  vagyok  ellensige,  sem  a  magyar  nem-
        mas  impresia  de  biruinţă  a  majorităţii
                                                  basă  adevărata  dreptate  după  o  basă  graduri  în  biserică,  sau  îşi  fac  stare,  zetnek,  sem  a  magyar  dllameszmtnek l/),  ş i:
        asupra  minorităţii.  Asupra  acestei  ces-
                                                  morală  şi  nu  după paragraf!  sau,  atunci  cum  sâ  zice.                          «eu  numai  o  patrie  am,  şi  aceasta  e  cea
        tiuni  privită  din  principiu,  merită  să  se
                                                  când  judecata  aceasta  ţi-o  face  o  ma-     Aceste  scăderi  supără  şi  din  causa   maghiară«  («nekem  csak  egy  hazâm  van,
        vorbească  puţin,  mai  ales  din  punct  de                                                                                    ăs  ez  a  magyar,  de  ce  nu:  Magyarorszâg?)
                                                   ioritate  de  membrii  coaliaţi  pentru  a-  aceasta  mulţi  bărbaţi  cu  simţeminte
        vedere  bisericesc.  —  Pentru  că  nu  e                                                                                       etc.  Şi  aceasta  o  numeşte  Dr.  Vlad  «basă
                                                  numite  scopuri,  şi  te  respinge  de  câte-  nobile  şi  corecte,  cu  privire  la  simţul
        tot  la  fel  dreptatea  ce  să  face  popo­                                                                                    naţională*!..  Sărman  naţionalism,  unde  te-a
                                                  ori  voeşti  să  validitezi  o  voinţă, o  faptă  de  dreptate  şi  moralitate,  nu  le  pot  mai  dejosit  spiritul  speculant,  ai  devenit  mai
        rului  înaintea  judecătoriilor  lumeşti  cu
                                                  salutară  şi  de  bun  comun,  fără  ca  să ţi  suferi,  şi  să  înstreinează  de  biserica  rău  decât  marfa  de  vânzare I....
        ceea  ce  se  aşteaptă  dela  cele  bise­                                                                                       _______
                                                  vină  în  ajutor  şi  în  apărare  autoritatea  aceia,  a  cărei  autoritate  nu-i  în  stare                         Cereap,
        riceşti.                                                                                                                             N.  X.  Nu  mai  încape  nici  o  îndoială!  „Li­
             In  vieaţa  bisericească  s’a  observat   bisericei  şi  să  decreteze  pentru  ea  pe  de-ale  apăra.                     bertatea"  zemislită  de  un  grup  rîvnitor,  dintre  cari
        şi  se  observă,  că  toate  cestiunile,  adese   basa  canoanelor  ceea-ce  este  drept  şi   Am  atins  aceste  două  cestiuni  sau   unii  nici  câtu- i  păr  în  palmă  nu  au  lucrat  pentru
                                                  moral,  aceasta  în  anumite  caşuri  te  scăderi  şi  ne-am  gândit,  câ  oare  n’ar  chestii  româneşti,  au  luat  totul  în  arendă.  Tot  ce
        şi  cele  de  ordine  mai  înaltă,  sunt  pri­
                                                  indispune  şi  te  deprimă  cu  mult  mai  fi  sosit  timpul  ca  sinodalitatea  biseri­  nu-’i  agraţiat  acestei  grupări,  să  se  deie  în  lături!
        vite de multe-ori  prea liberal,  prea  indul­                                                                                  Orăştie—Dobra  decide  azi  totul!!
                                                  adânc  decât  judecata  lumească,  pentru  cei  să  dea  atenţiunea  cuvenită sfintelor
        gent,  încât  uşor  pot  ajunge  la  extrem,
                                                  că  îţi  atacă  simţul  de  drept  în  con­ canoane,  cari  nu  caută  la  faţa  oameni­  Nr.  1850  Preş.
        şi  viceversa  alte  cestiuni,  de  aceeaşi
                                                  ştiinţă,  şi  adese-ori  te  face  să  devii  lor,  şi  să  se  introducă  în  vieaţa  biseri­
        sau  mai  puţină  însemnătate  să  judecă
                                                  fiiu  infidel  bisericei  şi  autorităţii  bi­ cească  o  judecată  după  înţelesul  ade­       C i r c u l a r .
        şi  se  critică  cu  toată  asprimea.
                                                  sericei.                                   vărat  al  acelora,  şi  nu  numai  a  maio-
             Dacă  întrebi  după  rostul  acestor                                                                                       Prea  onoraţilor  protopresbiteri  şi  ad­
        judecăţi  atât  de  extravagante  se  răs­     Nu  mai  puţin  greşit  este  şi  apa-   rităţii  de  multe-ori  măiestrite  a  sinoa­  ministratori  protopresbiterali,  şi  onora­
                                                                                             delor  din  parochii.
                                                                                                                                  a.
        punde  că:  judecata  şi  dreptatea  este   riţiunea  dacă  în  vieaţa  bisericească  să                                       ţilor  preoţi  din  archidiecesa  noastră
        aşa  pe  cum  o  fac  oamenii.            sufere  preoţi  ca  oameni  cu  scăderi  de               Chestii  de  principii<■                  transilvană !
             Cu  alte  cuvinte,  dacă  în  sinodul   acelea  cari  sunt  contra  chemării  preo­  Sub  acest  titlu  a  apărut  în  « L i b e r ­  Deşi  prin  scrisoarea  mea pastorală,
        parochial  de  exemplu,  cutare  partidă   ţeşti.  —  Marele  bărbat  bisericesc  feri­  t a t e a *   un  şir  lung  de  animositâţi,  cari dacă   din  24  Ianuarie  a.  c.  Nr.  870,  v’am
        dispune  de  majoritatea  membrilor,  ceea-   citul  Br.  de  Şaguna,  ca  archireu,  este   ar  fi  drepte  ar  altera  reputaţia  de  Român  a  arâtat  unele  mari  pericole,  ce ameninţă
        ce  astăzi  între  împrejurările  actuale  o   binecunoscut  şi  astăzi  înaintea  noastră   d-lui  Dr.  A.  Munteanu.         şi  biserica  şi  poporul  nostru,  şi  v’am
        poţi  ajunge  şi  prin  întrebuinţarea  de   şi  ne  aducem  aminte  cum  cunoştea  pe    Răspunsul  îl  dă  Dl  Munteanu  în  «Li­  sfătuit  părinteşte,  cum  sâ  folosiţi  şi
        mijloace  inmorale,  fără  ca  să  fii  tras   tinerii  teologi  în  primul  an  sau  în  al  bertatea*,  aci  amintim  numai,  că păşirea  ano­  ocasiunea  acestui  mare  post,  la  întări­
        la  răspundere,  atunci  cu  această  parti­  doilea,  dacă  au  chemarea  sau  nu  de   nimului  din  «Libertatea*  este  un  act  dus-  rea poporului, în credinţa Dumnezeească,
                                                                                                                                     t
                                                                                             mănos  şi  răutăcios;  cuprinde  nescari  afir­
        dă  de  multe-ori  poţi  abusa  de  încre­  a  corăspunde  unui  bun  preot.         mări  e v i d e n t  m i n c i n o a s e .  cum  să  ţineţi  regulat  şi  cu  evlavia  re-
        dere  şi  să  ţi-o  foloseşti  spre  scopuri   Care  nu  corăspundea,  era  lucru         Vom  reveni,  dacă  nu  se  va  rectifica. cerută,  serviciile  divine  şi  cum  să  pre­
        diametral  opuse  cu  dreptatea,  onestita­ hotărît,  că  ori  îl  făcea  iurist  ori  cătană.   Tot  la  «chestia de principii*  primim  cu  dicaţi  cuvântul  lui  Dumnezeu,  pentru a
        tea,  şi  iubirea  deaproapelui  propagată  Şi  avea  fericitul  Br.  de  Şaguna  buni   datul  Budapesta  14 Martie  1904  următoarele: delătura  acele  pericole dela  noi:  totuşi,
        de  biserică.                             preoţi,  morali,  şi  cu  mare  respect.           Onorate  D-le  Redactor!          cu  mare  durere,  am  înţeles  că  unii
             Aceasta  este  un  ce,  care  dacă  îţi   Sinodalitatea  de  astăzi  aşa  e  de      Faţă  cu  aserţiunea  «Libertăţii*  (nr.  9),  preoţi  nesocotiţi,  desconsiderând  acea
        vine  dela  o  judecată  lumească  sau  ci­ liberală  şi  în  privinţa  aceasta încât prea că  «Dr.  Aurel  Muntean  totdeauna  a  coche­ sfătuire  părintească,  chiar  şi  în  prima

                                                        Dar’  numai  cu  diploma  mori  de  foame,  titlu,  care  te-a  costat  poate  trei  luni  de  caşul  cel  mai  creştinesc,  parodiând  cuvintele
                FOIŞOARA___                       dacă  nu  întruneşti  şi  alte  condiţii  cu  mult  muncă  —  mai  ales  dacă  ai  luat  doctoratul  lui  Christ,  răspundele,  că  nu  poţi  lua  pânea
                                                  mai  la  ordinea  zilei  în  politică  şi  anume:  —  vii  în  ţară  şi  scoţi  un  ziar  al  tău.  Lu­ din  gura  rudelor  şi  s’o  arunci  în  gura  că­
                  ^Viaţa  publică.                prima  —  şi  adeseori  singura  —  să  ai  noro­ crul  acesta  este  natural  şi  el nu va surprinde  nilor I  Ce-ţi pasă  ţie  »chip  de  lut*  de  turma
                                                  cul,  ca  să  te  naşti  din  părinţi  bogaţi ?  căci  pe  nimeni:  ai  talant  şi  nu  vrei  să-’l  îngropi  cuvhitătoare.  Ai  tu  mandatul  în  buzunar  şi
                                                  averea  este  pârghia  vieţii  noastre  publice.  în  pământ.                         pe  lângă  el  încă  vr’o  câteva  sinecure?  «Tră­
                     (Urmare  şi  fine/
                                                  Când  nu  ţi-a  rămas  avere  dela  părinţi,  sau   începând  atacul,  nu  te  ocupa  cu  bana­ iască  boborul 1*  Şi  bietul  popor  n’are  după
             Astfel  fiind  politica  noastră  şi  aceste   ai  avut  grije  de  a  o  toca  prea  de  vreme,  e  lităţi  naţionale,  ca  cealaltă  lume :  aquila  non  ce  bea  apă.
        mijloace  de  care  se  serveşte  ea,  nimic  mai   bine  să  te  înrudeşti  cu  asemenea  fericiţi  capit  muscas.  Tu  ridică  discuţia  sus,  sus  de   Dar’  în  sfîrşit  omenirea  e  salvată,  —
        uşor  de  cât  să  parvii,  în  societatea  noastră,   muritori,  sau,  în  caşul  cel  mai  puţin  favora­ tot,  chiar  până  la  Drepturile  Omului,  dacă  ce  ne  facem  cu  criza?  Foarte  uşor.  Politica
        mai  ales  dacă  faci  parte  din  «tinerimea  cea-   bil,  să  te  ataşezi  pe  lângă  ei,  să  cauţi  a  în­ se  poate,  ca  să  ai  de  unde  o  scoborî  pe  să  trăiască :  ne  dă  ea  sireaca  receta  şi  pen­
        neroadă*,  şi  să  te  pomeneşti  deodată  în   tră,  cu  ori-ce  preţ,  în  graţia  lor,  fie  şi  prin  urmă  jos,  tot  mai  jos.  Când  observi,  că  a  tru  afurisita  de  criză.  Este  criză?  Las’să  fie.
        vârful  piramidei  sociale,  deşi  calităţile  şi  me­  mijlocirea  fustelor,  lucrul  nu  impoartă.  Altă  prins  manopera,  întri  la  tocmeală  cu  adver­ Dacă  ai  experienţă  multă  şi  răbdare  puţină,
        ritele  tale  personale  nu-ţi  dau  dreptul să  stai   condiţie,  tot  aşa  de  importantă  mai  este:  o  sarii  tăi  politici,  pe  cari  i-ai înebunit cu lupta  aştepţi  până-ce  simţi  că  se  schimbă  regimul,
        nici  la  basa  ei.  Nicâiri  nu  se  poate  aplita   bravură  electorală  fie  şi  cu  toroipanul,  sau  ta  de  principii.  Ţi  se  dă  personal  o  situaţie  şi  hop!  treci  la  oposiţie  şi  te  pomeneşti  la
        mai  bine  z'sa  lui  Christos :  fericiţi  cei  săraci   şi  mai  bine:  două  trei  înjurături  sdravene  politică?  Schimbi  numele  gazetei  şi  firma  guvern !  Aceasta  însă  nu  se  poate  face,  de­
        cu  duhul,  că  a  lor  este  împărăţia  cerurilor,   dela  tribună,  în  cari  să  nu  uiţi  a-ţi  acusa  clubului...........  şi  omenirea  e  salvată  1  cât  când  ai  luptat  cel  puţin  30  de  ani  în
        ca  în  societatea  noastră.  Poţi  fi  mai  învăţat   adversarii  politici  de  toate  păcatele  făcute de   Pretinşilor  tăi  prietini,  cari  habar  n’au  politică,  ca  să  te  cunoască  bine  lumea  cu
        decât  Christos,  mai  cinstit  decât  Censorius   tine  şi  de  ai  tăi  şi  pe  cari  sunteţi  gata  a  le  ce  este  lupta  de  principii,  răspundele  —  principiile  tale  politice  cu  tot.  Dacă  te-ar
        şi  mai  diplomat  decât  Bismarck,  dacă  n’ai   repeta  împreună  la  cea  dintâi  ocasie.  dacă  te  întreabă  —  că  astfel  ai  crezut,  că  întreba  vr’un  naiv,  care  a  rămas  îndărăt  cu
        calităţile  specifice  potrivite francmasonismului   Şi  bun  e  D-zeu  —  dacă  nici  înzestrat  îţi  vei  putea  realisa  mai  uşor,  programul,  politica,  cum  făcuşi  acest  salto-moral?  Tu
        nostru  politic,  nu  vei  deveni  nici-odată  ni­  cu  aceste  calităţi  nu  vei  ajunge  perfect  sau  Ia  care  de  altfel  ai  avut  grije  să  renunţi  de­ răspunde-i,  cu  gravitatea  ce  caracterisează pe
        mic.  Cari  sunt  aceste  calităţi  miraculoase  ?   cel  puţin  vr'un  şef  de  cabinet  —  bineînţe­ finitiv  şi  pentru  totdeauna,  când  ţi-s’a  dat  omul  de  principii  şi  pe  patriotul  des-intere-
        Multe  de  toate  şi  aproape  nici  una.  In  ade­  les  ministeriali  —,  apoi  nu  mai  ajungi  ni­ blidul  de  linte  burgheză.  sa t:  «Cum  nenişorule?  Şeful  la  guvern  şi
        văr,  ca  să  parvii,  în  viaţa  nostră publică, iute   mic  în  această  ţară  ingrată.  Dar’  există  un   Trebue  să  ştiţi,  că lintea burgheză, spre  noi  în  oposiţie?*
        şi  fără  nici  o  muncă  serioasă,  nn  se  cere   mijloc  şi  mai  modern  de  a  preveni  în  poli­ deosebire  de  cea  democratică,  este  de dulce,   Şi  ai  perfectă  dreptate.  Când  poţi  tu,
        nici  cultură  multă  nici  deşteptăciune  mare.   tică.  Un  titlu  se  cere  şi  aci,  fie  chiar  dela  făcută  fiind  cu  ciolan.  muritor  ca  şi  mine,  dobândi  cu  o  singură
        Ba  adesea  aceste  două  sunt  o  nenorocire   Bruxalles,  unde  se  dau,  pentru  orientali,  di­  Când  desmoşteniţii  ţi-ar  cere,  în  naivi­ săritură  de  pârleaz  un  mandat  şi  scăpa  ţara
        pentru  cel-ce  le  are.  Doar  dacă  ţi-se  cere   plome  tot  aşa  de  uşor,  ca  şi  la  noi  paşa­ tatea  lor,  să  le  mai  vorbeşti  ceva  de  frumo­ de  criză,  pentru  ce  n’ai  fi  făcut  acest  mic
        să  ai  colo  un  fleac  de  diplomă,  fie  din  ţară   poartele,  însă  cu  indicaţia  expresă:  bună  sul  principiu  :  vocea  poporului  e  vocea  lui  sacrificiu  moral,  mai  ales  că  n'ai  nimic  de
        fie  din  străinătate  indiferent  dacă  ai  luat’o   pentru  orient.                D-zeu,  tu  spunele  curat,  ca  vulpea  din  fa­ pierdut  şi  totul  de  câştigat.   •,
        tu  sau  ţi-a  susţinut’o  altul  cu  plată.   Odată  în  posesiunea  acestui  strălucit bulă,  că  te-ai  înecat  cu  un  oscior,  sau,  tn  Jos  cu  principiile I  Trăiască  criza  noas-
   1   2   3   4