Page 3 - Activitatea_1904_03_10
P. 3
Nrul 10 A C T I V I T A T E A Pag, 3.
E C O N O M I E b) a fructelor proaspete de tot coroane. Felicităm Episcopia Orăzii-mare torii sunt clasa cea mai despreţuită în Iapo-
felul şi a nucilor; pentru acest câştig însemnat. nia şi cu greu sunt primiţi la oaste. Un re
numit actor, Kamezo, fu chemat la oaste.
c) a laptelui de vacă sau a pro
Tovărăşiile agricole. T ip o g ra fia > C arm en *. Cetim în Tatăl său a esclamat atunci plin de fericire:
duselor de lăptărie, unt şi brânză; «Răvaşul»: Aşa se va numî tipografia dlui «Chiar un actor va arăta, că nu se teme de
d) a pasărilor de curte şi a ouălor, Ruşi». Nu i mirare, că un astfel de popor
(Urmare). Petru P. Dariţiu, cea dintâiu tipografie ro
e) instalare de poverni (velniţe) mânească în Cluj, care în zilele acestea îşi seceră victorii strălucite in lupta cu colosul rus.
i. Tovărăşiile de aprovisionare.
comune pentru a fabrica ţuică şi tot va începe activitatea sa. Fie binecuvântarea
Acest fel de tovărăşii au de scop, felul de rachiuri de fructe; Domnului asupra ei, că bun lucru începe. Cântee. A apărut: un drăgălaş volum
aprovisionarec sau cumpărarea în to f ) instalare de cazane pentru fa Maşina mare şi frumoasă, şi s t r ă l u c i t o a r e de poesii lirice, de profesorul Emil Sabo,
de nouă ce e, s’a putut clădi şi aşeaza abia
vărăşie: bricat magiunuri, siropuri şi paste de (Emilian) preţul 1 coroană -j- 10 fii. porto.
Mercuri în 9 1. c. De aceea n’a putut tipări,
a) de seminţe agricole, de seminţe fructe; cum doream numărul acesta al «Răvaşului». Se poate procura dela autor şi dela Ti
de zarzavat, de pomi roditori, de viţă g) instalare de uscători de prune Numărul 12 însă, aproape sigur se va tipări pografia Setnin. Blaj—Balâzsfalva.
altoită, etc. şi alte fructe, precum şi de zarzavaturi, in Cluj, şi se va începe astfel o epocă nouă
b) de maşini (sămănătoare, ventu- apoi şi în vieaţa «Răvaşului». «Tipografia Carmen*
se află, cum am'mai spus, în strada cea mare, Ţigările de foi şi caracterul bărbaţilor.
rătoare, triore,) insturumente şi unelte h) înfiinţare de prisăci (stupării)
agricole (pluguri, grăpi, tăvâluge, coase, sau desfacerea produselor de stupărie, Ferencz J6zsef-ut nr. 58. Ori-ce comande să
se adreseze acolo.
sape, tîrnăcoape, greble, furci, etc.) ceară şi miere; Bărbaţii cari fumează ţigări de foi
Am cunoscut activitatea desvoltatâ de
Foloasele ce rezultă pentru înto i) înfiinţare de pepiniere de pomi dl Petru P. Bariţiu pe lângă institutul nostru să bage bine de seamă, cum ţin ţigara
vărăşiţi, cumpărând în tovărăşie, faţă roditori şi viţe altoite; «Minerva» de aici, a cărui conducător technic în gură, deoare-ce, dacă ar exista multe
de modul cum obicînuesc astăzi a cum k) cultura vermilor de mătase, tra şi spiritual a fost în un lung şir de ani. femei observătoare, fine ca o Engle
păra, adecă fiecare în parte, — se pot sul şi desfacerea mătasei brute în co Clujul şi ţinutul aceluia a făcut o acui- zoaică, care a studiat caracterul bărba
resuma în două cuvinte: au prilegiul mun; siţie din cele mai nimerite. Publicul de acolo ţilor în chipul de mai sus, atunci ca
să cumpere lucru bun şi eftin, fără ca l) înfiinţare de culturi de legume în cel mai apropiat viitor se va convinge racterul lor va fi cunoscut de femei
să peardă timpul atâta lume. De pildă, şi zarzavaturi etc. despre desteritatea şi prestaţiunde eminente mai nainte ca el sâ fi rostit vre-o vorbă.
ale acestui bărbat aievea versat în arta ti
dela un timp încoace sătenii noştri se Foloasele ce decurg pentru acest pografiei. Noi din inimă îi dorim succes Deşî bărbaţii, scrie acea femee
îndeletnicesc a cultiva lucernă şi tri- fel de tovărăşii sunt multe, aşa de pildă, splendid. engleză, nu ştiu sâ-şi ghicească carac
foiu. Astăzi fiecare sătean să duce la pot vinde produsele lor mai cu preţ terul după chipul cum fumează, un
oraşul cel mai apropiat şi cumpără se- când vend toţi la un loc, căci pot oferi Z ia r u l » C on trola* din Timişoara privitor poate ceti multe din aceea-ce
mânţă de lucernă — de a cărei cali productele lor direct pe piaţele de des în urma morţii regretatului Ion V. Barcian, vede.
tate nu garantează nimeni — dela un facere, aşa că scapă de precupeţi şi a trecut în proprietatea şi editura dlui Ema- Astfel, de pildă, bărbatul care
comersant care şi el la rendul lui o negustori, apoi vend în totdeauna nu nuil Măglaşi, care acum e şi redactor res când fumează ţine ţigara în sus, dove
ponsabil al foii timişorene. După cum aflam
cumpără dela un alt comersant princi mai pe bani gata. editura şi dreptul de popiictate al «Con- deşte că are un temperament energic
pal din capitală, care de sigur şi-a apro- Transformând unele prodecte brute trolei» s’a vândut cu o sumă foarte însem şi de sigur că este deştept în afaceri,
visionat-o printr’un comisionar. Cum în producte mai rafinate, pe lângă că nată, ceea-ce pe la ziarele noastre de din pe când fumătorul care-şi lasă ţigara
fiecare din aceşti mijlocitori trebue să se va avea un profit mai mare, apoi coace nu se prea întâmplă. Pe dl Măglaşiu plecată în jos spre bărbie, este un vi
câştige ceva, de sigur că preţul ei este se dă întrebuinţarea ce trebue să se cunoscându-1 de un publicist consumat, care sător plin de idei şi planuri măreţe
dea fiecărui fel de product în parte, a colaborat aproape la toate ziarele noastre
cel puţin cu 20 la sută mai ridicat de şi care şi în coloanele «Activităţii» a publi pentru executarea cărora nici-odatâ nu
cât dacă s’ar cumpăra direct. Afară de adecă nu se risipeşte nimic. cat nu un articol de interes general, avem nă va avea energia necesară.
aceasta nimeni nu garantează nici ori Un alt folos mare pentru tovarăş dejdea, că «Controla» sub redigiarea dânsu
ginea, nici calitatea ei, aşa că adese-ori va isvorî din faptul că ei vor căuta lui se va schimba în multe privinţe şi va Intre aceşti doi se află bărbatul
sau nu răsare, sau şi dacă răsare nu să-şi îmbunătăţească din ce în ce mai deveni un organ de publicitate de întâiul care îşi ţine ţigara orisontal; el are o
durează mult timp şi apare torţelul mult mijloacele de producţiune şi, prin rang. Felicităm z;arul «Controla» pentru re fire aspră şi câlculătoare cu o notă
(cuscuta) care o prăpădeşte. Dacă pe urmare, productele. Aşa de pildă, în- dactorul şi proprietarul ce 'şi l’a căpătat şi caracteristică foarte pronunţată; în ca
lângă aceasta, se mai ţine în seamă şi tovărăşindu-se locuitorii unui sat, pen pe dl E. Măglaşiu pentiu buna idee ce a racterul seu domneşte indiferenţă faţă
avut-o când şi-a câştigat un ziar propriu, de sentimentele altora.
perderea de timp a fiecărui sătean în tru a desface laptele în comun, fiecare
avem nădejde, că Bănatul mai ales va avea
parte, precum şi cheltuiala fiecăruia, caută să aibă o vacă mai lăptoasă, va un ziar întru toate corăspunzător, care va fi Acela care lasă sâ i-se stingă ţi
apoi de sigur că numai profitat nu poate cultiva nutreţuri bune ca să o hră de mare folos publicului românesc bănăţean. gara şi apoi o aprinde mereu, este un
fi. Aşa se întâmplă cu aprovisionarea nească mai bine, îşi va face un grajd individ fără judecată, acela însă care
tuturor obiectelor de care săteanul are mai sistematic pentru a o adăposti, N u n tă sâ n g e ro a să în M edveş. după-ce-şi aprinde ţigara o ţine între
nevoie. etc. Zilele trecute a avut Ioc la Medeş (corn. Ca- degete, examinând vesel capătul ţigărei,
Intr’o tovărăşie, toţi sătenii cari se In o tovărăşie de vânzarea în co raş-Severin) o nuntă Împreunată cu moarte ca să vadă dacă arde liniştit, este
întovărăşec, se înscriu din vreme la mun a pasărilor de curte şi a ouălor, de om. Economul bogat Toma Berariu se foarte grea de mulţumit, şi are multă
comitetul sau căpetenia tovărăşiei, ară vor alege paserile cari se îngraşe mai cununase cu cea mai frumoasă fată de acolo, mândrie personală.
Pera Muntean, care era săracă. Fata s’a cu
tând felul şi cantitatea seminţelor sau lesne sau cari ouă mai mult; le vor face
nunat cu Berariu numai de silă, căci ea iu Risipitorul, care nu prea este curat
instrumentelor ce doresc a cumpăra, coteţe călduroase ca să oue şi pe earnă; bea pe porcarul satului Vasile Doman. Când şi presentabil în exteriorul seu şi în
ear’ acesta cere oferte şi probe direct vor îngriji cu timpul să aibă câte un petrecerea era mai animată, mireasa a dispă obiceiurile sale, muşcă capătul ţigării;
dela fabrică ori la representanţii lor cocoş de rasă bună de ouă, care li-se rut fără de veste ducându-se la iubitul seu. pe când comerciantul chibzuit, al cărei
din ţară sau străinătate. Ofertele şi va putea procura tot în tovărăşie. Ginerele şi oaspeţii au încercat să o aducă motiv principal de îmbogăţire este
cu forţa îndărăt. Doman s’a înarmat cu o
probele să supun aprecierei şi hotărirei (Va urma). stăpânirea detaliilor, taie cu îngrijire
coasă şi s’a postat înaintea casei sale. Gine
comitetului: căpetenia aduce apoi la rele s’a aruncat înfuriat asupra lui Doman, vîrful ţigării şi apoi o aprinde încet.
cunoştinţa sătenilor preţul: ear’ aceştia NOUTĂTI ear’ acesta I’a tăiat cu coasa în regiunea sto
depun sumele pentru cari voesc a cum j macului. Ginerele a murit peste câte-va mi Fumătorii cu pipa, cari strîng cu
păra şi în urmă, se face comanda din nute. Oaspeţii au fugit Doman s’a anunţat dinţii pipa, încât lasă urmă, sunt pasio
D l T. V. P ă c ă ţia n împlinindu-şi de bună voie la gendarmerie, a fost însă naţi şi nervoşi, şi în cele mai multe
care la sosire se împart mărfurile celor
osânda de 6 luni închisoare de stat, ce pri lăsat liber, pentru-că s’a constatat, că el a caşuri îngâmfaţi. Bărbatul care ca amic
în drept.
mise pentru » Cartea de aur« voi. I., a eşit trebuit să ucidă pe Berariu, ca să-şi apere este om de încredere, îşi umple pipa
Atunci când tovărăşia stă în le
sănătos şi a reluat redactarea «Telegrafului viaţa. Mireasa a rămas în casa iubitului seu. încet şi cu metosă şi apoi o fumează
gătură şi cu o societate de credit şi Român». Pe timpul cât a stat în temniţa
în continuu şi aproape mecaniceşte —
economii, poate aceasta să înlesnească de stat a lucrat neîntrerupt la voi. III. a
A vis. învăţătorul Nicolae Ştefu din incheie înţeleaptă Englezoaică.
tovărăşia pentru un timp hotărît cu cărţii de aur. Primească felicitările noastre Arad (Fejsze utza 32) se ocupă cu compune
sumele de lipsă pentru plata obiectelor de bine venit! rea unui liturgier pentru corul şcolarilor pe
comandate. Cu chipul acesta fiecare «Cartea de aur» voi. I. care fusese 2 voci în ediţie populară, format mic, legat
membru al tovărăşiei, fără bătae de secuestrată, a fost mai peste tot locul îna elegant. Preţul va fi cel mult 60 bani. Pre
cap, fără frică de a fi păcălit şi tără poiată proprietarilor. Paginele condamnate ţul se plăteşte la primire. Dacă va avea abo- Mulţumită publioâ.
perdere de timp, cum s’ar zice, »stând sunt scoase, ear’ cele ce nu s’au putut scoate nenţi destui va pune cartea sub tipar. Avis
sunt mânjite cu smoală. Aşa se face şi în reflectanţilor. Toţi acei colegi tipografi, me
acasă pe saltea«, va avea la timp se seriaşi, prietini şi cunoscuţi, cari
Rusia.
minţele sau instrumentele de care are P a trio tism u l jap o n ez. Cât de mare în persoană ori prin scrisori con-
nevoie, şi bune şi eftine. Un proces m a re a c â ştig a t E p i s este iubirea de patrie şi neam la Iaponezi, dolătoare au participat la dure
co p ia d ela O rad ea-M are. Proces inten ne dovedesc mai multe fapte. O femee bă rea ce am îndurat prin trecerea
2 . Tovărăşiile de producţiune
tat încă sub episcopul Oltean familiei baro trână, mama unui reservist, s’a sinucis cu un la cele eterne a neuitatului meu
şi desfacere. nului George Bânfly pentru un teritor de pumnal, ca nu cumva feciorul ei, singurul soţ Ioachim Muntean, fost ti
Acestea pot avea de scop, produ 35.000 jugăre catastrali, rupt pe nedreptul susţinător al familiei, să fie elibărat de ser pograf, primească şi pe aceasta
cerea şi desfacerea sau vânzarea în dm averea episcopiei gr.-cat. şi anexat la viciul militar ; fiiul a luat pumnalul şi a ple cale profunda mea mulţumită.
moşia lor, a fost în zilele acestea câştigat la cat imediat în răsboiu, ca să-şi facă datoria. Orăştie, la 8 Martie n. 1904.
comun:
curie. Preţul realităţii face 3 milioane cor. Mulţi soldaţi s’au divorţat momentan de ne M aria M untean,
a) a productelor agricole: grâu,
Moştenitorii baronului mai sunt datori să vestele lor, ca ele să se poată căsători a vSduvâ.
porumb, orz, fasole etc.; plătească episcopiei şi o desdăunare de 36000 doua oară în cas, că ei mor în luptă. Ac