Page 2 - Activitatea_1904_03_11
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 11
relor, noi cei ce representăm pe cre tribuit cu oferte de peste 100 cor., Valea-epei şi Feredeu, s’a deschis con cărţi, vase, vestminte, icoane şi alte lu
dincioşii bisericei noastre din acest cercular pentru a se face colecte şi în curs. In Valea-epei s’a întregit prin ale cruri necesare la împodobirea biseri-
tract şi interesele lor din punct de ve anul acesta acolo unde încă nu s’ar fi gerea şi introducerea parochului George celor.
dere religios, moral şi cultural, suntem făcut; cercularul preoţimei pentru in Marian. Tot în decursul anului s’a in
Peste tot, în decursul anului în
datori să avem în vedere că preţul ade struirea poporului; cercular pentru con trodus în parochie în mod oficios pa
nici o comună nu s’a ivit neînţelegeri
vărat al omului bun se arată mai vâr- ducerea conferenţelor preoţeşti; pentru rochii actuali din Orăştioara-de-sus, Ce- îngrijitoare şi a domnit spiritul păcii
tos prin omenia şi cinstea lui, prin ca căuşele disciplinare preoţeşti, de a fi ru-băcăinţi, Homorod-joseni şi Mada. creştineşti.
racterul lui, prin simţul lui de iubire trimise dlui ministru de culte şi ins In parochia Căstău, în urma re- (Va urma).
cătră deaproapele, prin hărnicia lui la trucţiune, — cu aceea că preoţii dis pausării parochului bătrân Ioan Daniil,
lucrare continuă şi perseverantă, nu ciplinaţi îşi perd întregirea dela stat; a fost introdus ca paroch legiuit Fi-
numai pentru binele seu propriu cât cercularii pentru culegerea datelor după colau Andreiu ca fost capelan şi ur __LOC DESCHIS
mai vârtos pentru binele obştesc al fra venitele stolare, şi pentru a se aplana mător în parochie.
ţilor sei de acelaşi sânge şi de aceeaşi ori-ce neînţelegere dintre preot şi po- In parochia Stăuini de asemenea La „încheierea11 d-lui V. E. Moldovan.
lege, şi pentru binele obştesc al ome- poreni şi viceversa, totdeauna mai în- s’a publicat concurs, însă fără de a se
nirei. tâiu pe cale bisericească şi în fine a insinua competent.
Nici nu este mai frumoasă prive se arăta pedecile ce să ivesc în bise La reeditatele »snoave« ale d-lui
lişte decât când vezi mulţumirea gene rică cu privire la nou cununaţi ş. a. In parochia Feredeu s’a ţinut ale V. E. Moldovan, fugit în România pen
rală pe feţele tuturor fraţilor, cari cu In decursul anului s’a reparat cu gerea, ales şi întărit fiind parochul din tru a se sustrage urmăririlor legii, as-
dragoste şi încredere privesc unii la spese mai considerabile biserica din Ren- Tămăşasa Nicolae Terhetea, care din pirantal ordului legiunei de onoare ce
alţii, făcându-şi fiecare datorinţa la pos ghet, din Băcâia şi s’a dat îndrumări causă de morb încă n’a putut fi intro i-se va conferi din partea ziarului
dus şi strămutat.
tul la care e pus. pentru repararea bisericei din Turdaş, »Magyar Szo« pentru serviciile sale de
îmbrăcaţi cu aceste vestminte fru eară de a se zidi din nou s’a şi dat In parochia Mărtineşti parochul bun Român, reparator al restaurantului
moase, înarmaţi cu pavăza sfintei cruci în întreprindere biserica din Dencul- Avram Popoviciu a răposat la 16 Dec.
şi postul devenit vacant s’a pus în lu »Quandt« din Sibiiu, moralisatorul d-lui
şi încălziţi de adevărata dragoste creş mare pe basa planului cu suma de crare de a fi întregit.
tinească, nu mă îndoesc că On. D-voa- 11.000 cor. dela letca, Dr. Nyilvan, Dr. Borcia pre
stră iubiţi fraţi şi stimaţi membri pe In Orăştioara-de-jos s’a dat ordin Mai amintesc că parochia Porcurea cum şi al damelor noastre române —
lângă apreciarea celor mai sus zise, — de a se pune în lucrare decisul sinodu a fost împărtăşită de un ajutor din mă simt dispenzat de a mai răspunde.
veţi binevoi a ne oferi tot sprijinul în lui parochial de a se zidi o nouă bi fondurile arhcidiecesane pe seama bi Aceasta nu o demandă conside
tru ajungerea scopului măreţ ce-1 ur serică. sericei, — pentru câteva părechii de raţia faţă de publicul român, disgustat
măreşte pe basa statutului organic a- Comuna biserceascâ Şibot a ridi nou cununaţi s’au procurat dispensaţie
ceasta corporaţiune bisericească din cat un iconostas (templă) de toată archierească, obvenind pedeci de ru de atâta murdărie.
tractul protopresbiteral Orăştie. frumseţa sculptat în lemn de teiu prin denie graduri oprite, şi în trei caşuri Opiniunea publică românească, cred,
Cu aceste salutându-Vă de bine- sculptorul Ioan Cotârlă şi fiiu, pictată s’au aplanat unele diverginţe dintre preoţi că punându şi întrebarea: De ce, între
venire, şedinţa ordinară a sinodului pro şi aurită prin pictorul şi auritorul Fi- şi particulari. (Orăştioara-inf., Renghet, foştii membrii a unei redacţiuni atâta
şi Vinerea.) Preoţimea tractuală a ţinut,
topresbiteral convocată pe azi o declar lip Mateiu, este o adevărată podoabă patimă şi răutate pentru cause de ui
de deschisă. a bisericei din Şibot care a costat în decursul anului două conferenţe des mire? îşi va fi format judecata despre
aproape 5000 cor. acoperite din con- tul de instructive, una primăvara în vrednicia fiecărui.
tribuiri benevole dela popor, la stă luna Iui Martie şi alta în Noemvrie.
Onorat sinod protopresbiteral!
ruinţa parochului şi epitropului acestei Trecând acum la starea clerului Relativ la zama-lungâ a d-lui ca-
Despre starea tractului protopres biserici. şi poporaţiunei tractuale conform pro techet Ioan Gherman din Brad, asociat
biteral gr.-or. al Orâştiei cu finea anu In comuna Balomir, parochul ac tocolului protopresbiteral la finea anu Herostratelui de mai sus, ne mai voind
lui 1903 îmi iau voe a presenta ur tual Nicolau Suciu fiind văduv şi fără lui 1903, în ttact avem 54 parochi or a întră acum în toate amănuntele de
mătorul următori, a făcut testament prin ®care dinari cu un protopresbiter şi paroch, 8 nici un interes pentru public, consta-
comune administrate, 3 capelani, un preot
R aport general: toată averea sa mobilă şi imobilă cum disponibil învăţător pensionat, 12 preoţi tez, numai că toată scrisoarea d-lui
şi în bani suma de peste pooo cor. şi
văduvi, un cleric cu examen de cauli- Gherman e o sfruntată pervertire a
I, Afaceri bisericeşti. cu ce va mai aduna în vieaţă a tcs-
ficaţie şi 6 clerici la teologie, fără exa adevărului.
tat-o spre scopuri de binefacere cultu
Anul 1903 în vieaţa noastă bise men de caulificaţiune. Căci însuşi dl Gherman a recunos
ricească este anul restauraţiunilor co rale ca stipendii la copii cari vor stu Poporaţiunea să presintă după cons cut înaintea tribunalului că a trimis
mitetelor parochiale, protopresbiterale şi dia la şcoala din acea comună ori ca pect astfel:
meseriaşi.
alegerile deputaţilor la sinodul archi- 1. Nrul familiilor: 9471, Nrul su articolul întitulat: »Alea jacta este«,
diecesan pe un nou period 1903— 1905. Asemenea fundaţiune a lăsat pa fletelor: bărbaţi 20996, femei 19766, articol prin care a atacat pe dl pro
Lucrările aceste de mare însemnătate rochul răposat protopresb. onorar Sa- laolaltă 40762. Faţă cu anul trecut fesor A 1 b u din causă că copilele-i au
în vieaţa constituţională a bisericei muil Popovici şi administratorul paro- creştere 611, decreştere 273. vorbit ungureşte cu dl pro-director
noastre, au fost terminate în linişte şi chiei Beriu. gimnasial I. Elischer şi i-au oferit un
ordine bună, atât în parochii cât şi la Testamentul celui dintâiu se păs 2. Ştiu ceti şi scrie: bărbaţi 7703 buchet de flori.
protopresbiterat şi la sinodul archidie- trează la vener. consistor, ear’ funda- femei 4624 laolaltă 12327. Faţă cu
cesan, aşa că în urma aceasta activi ţiunea din Beriu este provăzută cu anul trecut creştere 1874, decreştere Publicându-i-se articolul mai întâi
tatea lor s’a început peste tot locul la aprobarea prea vener. consistor. 219. s’a bucurat, ear’ mai târziu, strîmtorat
timp şi-şi urmează cursul regulat. Scaunul protopresbitiral în decur 3. S ’au încheiat căsătorii biseri cu uşa, dl Gherman a căutat să se
Ca momente mai însemnate obve- sul anului a deliberat în sfera sa de ceşti şi civile 290, numai civile 4. In lapede de fătul seu, ce e drept puţin
Ceru-bâcăinţi, Toltia, Valea-epei şi Va
nite în decursul anului, amintesc la lo competenţă asupra alor 7 procese di- lea-mare, — laolaltă 194. Dintre aceste spălat la faţă. Dar’ nu va crede nimeni
cul prim mai multe cerculare de inte vorţiale întrate şi desfăcute pe cale bi mixte 6. Convieţuiri illegale 186, cu că eu şi dl Silvestru Moldovan, cari
res general, venite dela prea ven. con- sericească, după ce acelea au fost mai una mai mult ca anul trecut. absolut de loc n’am avut cunoştinţă
sistor şi dela I. P. sfinţitul archiepiscop întâiu desfăcute la fondurile civile.
şi metropolit în afacerea catedralei, şi Pentru ocuparea parochiilor va Faţă de convieţuirile illegale ob nici cu persoanele din chestiune, nici
anume: mulţumită celor cari au con cante Almaşul-mare-joseni, Valea-mare, serv, că preoţimea şi-a dat silinţa în de umblarea d-lui Elischer prin Brad,
cele mai multe locuri cu bun resul- nici de apriga ură dintre dl catechet
tat de a se stîrpl; în măsura în
iară. Când ne dă mai mult, atunci e un seşte, să bucură şi se chinue, ea îi aspră şi care s’a stîrpit din unele comune în şi dl Albu, am venit să-’l atăcăm pe
izvor nou de bucurie, dar' ea îndată-şi vine blândă, drăguţă şi înfricoşată, slabă şi atot aceeaşi măsură a crescut în altele. acest din urmă.
iară în equilibru. puternică. Tot e în trecutul ei şi viitorul 4. S ’au născut: bărbaţi 676, fe Apriga ură dintre aceşti domni
Ea în tot momentul porneşte la fugă nu-’l cunoaşte. Presentul e vecînicia ei. Ea e mei 631, laolaltă 1307. Ilegitimi: băr precum şi încordatele relaţiuni sociale
mare, şi în tot momentul e la ţintă. bună. O laud în toate făpturile ei. Ea e cu baţi 30, femei 35, laolaltă 65. din Brad dureros s’au dovedit înaintea
minte şi discretă. Noi nu o putem constrînge
Ea-’i vanitatea întrupată, dar' nu pentru 5. Au murit: bărbaţi 521, femei tribunalului de aici precum şi aceea
la declaraţiuni de dragoste, nu îi putem
noi. Ea sufere că tot copilul să dreagă ceva
forţa daruri pe cari nu ni-le dă de bună-voie. 426, laolaltă 947. Din aceştia sunt de că dl Gherman a calumniat în mod
la ea, pe tot prostul se o judece. Ea lasă moarte silnică 7 bărbaţi, 1 femeie, lao
Ea-’i vicleană dar’ pentru o ţintă bună şi e dejositor pe dl profesor Dr. Radu, dela
să treacă mii de mii tîinpiţi de cap şi fără laltă 8. Treceri religioase dela noi 4.
mai bine să nu-i observăm viclenia. Ea-i în care, strîns cu uşa, umilit şi-a cerut
de a vedea ceva peste ea, şi totuşi ea se
treagă şi totuşi nu-i completă. Aşa cum face Aceste date în asemănare cu cele
bucură de toţi şi îşi află cil toţi socoteala. iertare înaintea judecătoriei. Altfel pen
acum, poate face în veci. din anul trecut 1902, păste tot luân-
Noi ne supunem legilor ei chiar şi tru dl Gherman urma, în urma unei
La fiecare apare într’altă formă. Ea du-se, dau un resultat progresiv nu
când ne opunem, lucrăm cu ea chiar şi când grave calumnii inomisibila temniţă, De
să ascunde în o miie de numiri şi de ter numai cu privire la sporul în număr,
facem oposiţie. celelalte calumnii constatate înaintea
mini şi tot aceia rămâne. Ea m'a adus, şi ea ci şi cu privire la însuşirea cetitului şi
Ea face din tot ce dă o binefacere a scrisului. Cu privire la cele 4 caşuri tribunalului de aci nici nu mai amin
mă va conduce şi afară. Eu mă încred în
pentru-că ni-o face neapărat de lipsă. Ea
ea. Poate dispune cu mine. Ea nu-şi va urî sporadice de trecere să explică prin tesc. Aceste denoată firea neastîmpă-
zăboveşte ca să o cerem şi apoi aleargă ca aceea, că maioritatea junilor noştri sunt
făptura ei. N'am vorbit de ea. Nu, cei ade rată a d-lui Gherman, care şi-a şi găsit
să nu ne prea săturăm. gr.-or. dintre cari mai vârtos junele,
vărat şi cei fals tot ea a grăit. Toată vina soţul potrivit.
Ea n’are limbă nici cuvinte dar’ ea şi tot meritul e a ei. foarte uşor se lase a fi ademenite de
crează inimi şi limbi prin cari ea simte şi trecere la confesiunea fiitorului lor soţ. In fine judecătoria şi Curia sunt
grăeşte. In alt an însă trecerile la noi dela alte chemate a se pronunţa în causa aceasta
PROVERBE
Coroana ei e dragostea. Prin asta ne confesiuni au fost preponderante. Peste încă neterminată şi ele vor constata
apropiem noi de ea. Ea croieşte prăpăstii tot ortodoxismul în tractul nostru este ascultând pe toţi cei chemaţi ca mar
printre fiinţe şi aste de dragoste voiescu să Năcazurile sunt pentru oameni şi destul de tare fără de a provoca în tori şi în măsură de a cunoaşte starea
se înghiţă. Ea toate lucrurile le-a isolat ca oamenii pentru necazuri. grijire. -— Din contră din cele expuse lucrului. Adevărul va trebui să iese la
să se atragă cu atâta mai tare. Prin câteva Meşteşugul muncă cere, nu se în mai nainte să probează desvoltarea unui
dusce din paharul de dragoste ea ne despă vaţă din şedere. simţ religios, ceea ce să arată şi cu lumină şi se va dovedi cine este ca-
gubeşte pentru o vieţă întreagă de năcasuri. împrejurarea că şi în anul acesta la lumniator şi cine sprijin.
Ea-’i totul. Ea se remunerează şi se pedep cele mai multe biserici s’a procurat Susţin încă odată şi constatez ade-
