Page 3 - Activitatea_1904_03_11
P. 3
Nrul 11 A C TI VITATEA Pag- 3.
verul recunoscut de toţi că dl V. E. ECONOMIE NOUTĂTI Curs de contabilitate pentru me
Moldovan n’a fost membru al redacţiei seriaşi. Vineri, 11 Martie a. c., la ora 8
seare s’a inaugurat la «Reuniunea sodalilor
pe acel timp; n’a avut nici o cunoş
tinţă imediată despre întreaga chestiune Tovărăşiile agricole. Obstrucţia a încetat. Aşa numita români din Sibiiu* cursul de contabilitate
obstrucţie, mâncărime de vorbit, care a pentru măiestri şi sodali. Scopul acestuia
şi totuşi s’a oferit, oferit ca un tinăr este a instrua în purtarea socotelilor şi a
dăinuit aproape un an şi jumătate, a
de bună speranţă al naţiunei noastre (Urmare). încetat şi cu asta şi starea de Ex-lex, corespondenţei, neapărate fie-cărui meseriaş.
de martor pentru parale. ce să începuse la 1 Maiu 1903. — Instrucţia a binevoit a o lua asupraşi dl loan
Exemplu de o tovărăşie pentru
Acum dator este fie-care cetăţean a Vătâşan, fucţionar la «Albina*. La inaugurare
Sibiiu, 15 Martie 1904.
vânzarea de oue se inrola la miliţie, şi asentările decurg au participat, pe lângă 30 membri, măestri
loan Prodan. în toiul lor în toată ţara. şi sodali, înscrişi la curs, comitetul Reuniunii
Pentru înlesnirea explicaţiilor ce în frunte cu preş. V. Tordăşianu. Cursul se
La rend să vor începe şi încasă
urmează sâ dea, cei ce se vor îndelet rile dărilor, competinţelor erariali şi altor ţine în fie-care Miercuri şi Vineri la ora 8
seara. In acest scop localul e provăzut cu
Serate de-ale meseriaşilor români. nici a propovădui înjghebarea de ase dajdi. Tragem luarea aminte a ţăranilor bănci şcolare, cu tablă de părete etc. Prin
menea tovărăşii, voiu arăta punctele prin noştri, că carnete după restanţa
- E * E - cipale pe care s’ar basa bunăoară o de dare dela 1 Maiu 1903 şi până aceasta întreprindere Reuniunea săvîrşeşte o
lucrare culturală de mare importanţă pentru
acum nu se plăteşte, ear’ pentru
tovărăşie pentru venzarea ouelor şi cari clasa noastră de mijloc, importanţă, căreia
Joi la 25 Februarie n. c. s’a ţinut în plătirea în rate p o a t e c e r e delaţie,
localităţile »Reuniunei sodalilor români din ar servi de normă la formularea statu adecă lungire de termin. i-a dat expresie atât dl Vătăşan cât şi pre
Sibiiu*, a 2-a şedinţă literară din a. c. Din telor tovărăşiei şi anume: Cererile sunt scutite de timbru. sidentul Reuniunii.
acest prilegiu, cum acestei şedinţe i-a pre
1. O asemenea tovărăşie trebue să Primăriile comunale şi mai cu seamă
mers petrecerea de casă din Sâmbăta trecută, cuprindă mai multe comune învecinate, notarii îşi vor împlini numai o chemare f Moarte. Cu inima sdrobită de jale
presidentul Reuniunei, dl Victor Tordăşianu vestim tuturor rudeniilor şi prietinilor, că
înşirate în aceeaşi direcţie pe o dis a lor, dacă vor sta întru ajutorul ţăra mult iubita noastră fiică, soră şi nepoată
scoţând în relief frumoasele prestaţiuni ale nilor. Victoria Goga, după îndelungate şi grele su
coriştilor, cum şi a diletanţilor declamatori tanţă de cel mult 25 chilometri. ferinţe s’a mutat la cele vecînice, în al 20-lea
şi ale acelora, cavi au arangiat posta umoris 2. Intre aceste comune se va alege Dl loan Pîşlia, profesor la şcoala an al etăţii.
tică, se face interpretul marei mulţimi a nu Rămăşiţele pământeşti ale scumpei noas
o comună ca centru unde trebue să de specialitate c. şi r. de sculptură din Câm-
meroşilor oaspeţi, presenţi la aceea petrecere, se sorteze, împacheteze şi să se facă pu-lung (Bucovina), pătruns de importanţa tre repausate s'au aşezat spre vecînica odih
nă Vineri, în 5/18 Martie a. c. la 2 ore d.
cari au rămas încântaţi şi deplin mulţumiţi causei clasei meseriaşilor noştri a dăruit fon a. în cimiteriul bisericei gr.-or. din Răşinari.
cu felul cum Reuniunea ştie împreuna folosul expedarea ouelor. Se va preferi co dului de 20 fileri, întemeiat de «Reuniunea Dumnezeu să odihnească cu drepţii sufletul
cu frumosul. D-şoarele Baciu şi Grindeanu muna cea mai apropiată de o gară şi sodalilor români din Sibiiu* pentru cumpă ei nevinovat 1
şi d-nii Nicodim Rusu şi loan Oprean, cu care să se afle în centrul comunelor R ă ş i n a r i , la 3/16 Martie 1904.
rarea unei case cu hală de vânzare pe seama
declamaţiunilor lor, ear’ dl loan Stanciu, cu întovărăşite. Iosif Goga, Aurelia Goga, ca părinţi.
meseriaşilor noştri, suma de 20 cor.; la ace.-
cântările sale de solo, loate alternate de 3. In fiecare comună se va alege laşi fond a dăruit dl Zenovie Popovici, în Octavian, Claudia, Eugen, ca fraţi. Natanail
frumoasele coruri, executate cu atâta farmec văţător în Răşinari 1 cor., şi Vie. Tordăşianu, Goga, Văd. Maria Bratu, ca bunici.
şi precisiune sub conducerea dibace a diri- unul dintre tovarăşi ca depositar, şi 10 fileri.
gentului Candid Popa, au ridicat petrecerea anume unul care să aibă casa în uliţa »Carmen < Tipografie românească
în Cluj! Dl Petru P. Bariţiu ne-a trimis urmă
de casă la nivelul celor mai reuşite şi mai principală, — la care să se aducă f Necrolog. Vineri, la 18 ale curentei torul circular: P. 7. Domnule, Am onoarea
pretenţioase producţiuni ; le Reuniunei. Posta ouele de cătră fiecare sătean întovă a fost înmormântat aici fruntaşul ţăran şi de a Vă face cunoscut, că sub firma im-
umoristică cu şeful de postă loan Apolzan, răşit. simpaticul cetăţean Adam Haneşiu, lăsând protocolată: Tipografie » CARMEN* konyv-
frumuşeii factori poştali, d-şoarele: Baciu, 4. Se consideră că făcend parte în doliu o soţie cu trei fete, dintre cari nyomda am deschis aici In Cluj, strada Fe-
Ciontea, Grindeanu, Roman şi Vcza, pe lângă, numai una este măritată după preotul Tilicea renez Jdzsef ut 58, o Tigografie nouă, asor
că au realisat prin desfacerea unui mare nu din tovărăşie, fiecare sătean sau ori d n Hărău. Afară de acesta îl jeleşte fratele tată cu cel mai modern material de litere de
deosebite feliuri şi provăzută cu maşini de
măr de ilustrate un frumos venit pentru care alta persoană care aderează la său dulce Dl Toma Haneşiu, secretarul inst. cea mai nouă perfecţiune a technicei moderne.
Reuniune, ea ne a arătat noue căi pentru statute şi se obligă a preda toate ouele « F ă g e ţ a na * , sora sa, Doamna preoteasă îndelungata praxă pe terenul profesiu-
crearea de none isvoare de venit pentru Reu ce va obţinea dela găinele sale, reţi N. Lazar din Pricaz şi alte rudenii. — Re nei mele şi faptul, că în decurs de 15 ani
niune. Jocul urmat până cătră zorile zile sub nând numai atâtea de câte are nevoe paus itul a studiat mai multe clase Ia şcolile am fost conducătorul technic al tipografiei
conducerea bibliotecarului nostru Nicolae în menagiul casei şi pentru clocit. din Ioc, cărora le-a tras folosul şi l’a făcut tMmerva« societate pe acţii în Orăştie, mă
Stoica, animaţia şi buna ordine, ce a domnit să steie în fruntea plugarilor noştri. Familia dispensează, cred, de a mai da îndeosebi
asigurări despre capabilitatea mea.
ca şi alte-dîţi în tot decursul petreceiii noa 5. Fiecare tovarăş se obligă a a dat următorul anunţ funebru: Elisabeta
stre, dovadă sunt despre binefăcătoarea in preda numai ouă proaspete, adecă cel Mă voiu nisuî însă şi pe viitor din
Haneşiu, născ. Henţia ca soţie, în numele toate puterile, ca în acest centru de frunte
fluenţă, ce o are petrecerea şi alipirea noas mult de o săptămână şi cu totul cu seu şi al fiilor sei Elena, Minerva, Aurelia al Ardealului, să câştig cinste numelui ro
tră cătră Reuniune. S’o sprijinim deci şi cu rate. Va îngriji deci a schimba cuiba şi al număroşilor consângeni, anunţă cu inimă mânesc şi pe acest teren, prin lucrări solide
însufleţire să lucrăm la realisarea sublimelor şi cu gust executate. Apelez deci, cu toată
rele în fiecare zi; însemnând oul ce-1 frântă de durere, moartea preaiubitului soţ încredeiea şi nădejdea, la sprijinul binevoitor
scopuri ce ea le urmăreşte. şi tată Adam Haneşiu, întâmplata la 3/16
lasă cuibar pentru a’l recunoaşte şi a’l al publicului românesc, şi îndeosebi la cor-
Lăudând pe colegii meseriaşi din Să- schimba a doua zi. Asemenea va purta Martie în al 51-lea an al vieţii şi 23-lea al poraţiunile şi societăţile româneşti, la preoţii,
lişte, cari au cercetat capitala, tinde membrii căsătoriei, împărtăşit fiind cu Sfintele Taine. profesorii, advocaţii, medicii, directorii de
Reuniunei meseriaşilor din Budapesta, ne grije să aibă cuibare curate, — ouele Rămăşiţele pământeşti ale defunctului s’au bănci, şi peste tot la întreaga inteligenţa ro
recomandă cu căldură, ca posibilă să facem murdare se vor spăla cu apă rece. aşezat spre vecînica odichnă în 5/18 1. c. la mânească, ca să mă onoreze cu încrederea
în tot ce ar avea lipsă pe terenul tiparului.
şi excursia noastră de Sf. Paşti în capitală. Păstrarea ouelor pentru mai târ orele 2 p. m. în cimiterul gr.-or. din loc. In Tipăresc, prompt şi cu gust, pe lângă
Salută cele 114 persoane presente şi declară ziu nu este permisă. veci pomenirea luil preţuri convenabile : cârti, broşuri, jurnale,
şedinţa deschisă. Orăşt i e, la 4/17 Martie 1904. reviste, anuare, statute, circulare, bilete de
6. Odată pe săptemână, în o zi visită, de logodnă, anunţuri de cununie, in
După cetirea prin dl notar I. Apolzan
fixată de mai înainte şi la un anume vitări, ordine de dans, tabele, acţii, libele,
a protocoalelor şedinţelor administrative: un Petru Opincar, meseriaş de frunte placate, necroloage, conturi, şi tot felul de ti
semnal dat de depositar (de pildă stri
bun declamator ne predă poesia «Dor de din Sebeşul-săsesc, s’a fidanţat Sâmbătă, părituri.
răsbunare* de meseriaşul Constantin Folea, garea cu un corn), fiecare tovarăş va la 19 a-le curentei, cu drăgălaşa Dom Pentru cancelarii advocaţiale, protopo-
cărui i-a urmat dl Laurenţiu Boldor, sodal aduce şi va preda ouele, ear’ acesta nişoară Rica Pop, fica d-lui George peşti, private etc. liferez ori-ce-fel de tipări
măsar, cu poesia «Vatra rece« de Vlâhuţă. le va trece atât în registru de partizi Pop, hotelier acolo. S i n c e r i l e n o a s turi ce mi-se vor încredinţa.
Dl Boldor ne-a dat noue dovezi, că în scurtă la partida fiecăruia, cât şi în o condi- t r e f e l i c i t ă ri! In deosebi ţin magazin bogat de pape-
vreme are să se numere între cei mai buni cuţă care se va da fiecărui tovarăş. tărie, anume tot feliul de bilete, hârtii de
epistole, cuverte, bilete de nuntă; invitări, or
declamatori ai noştri. Dl Vasile Lucaciu, so Pentru prăsitorii de vite. Vestim prin dine de dans etc. etc. în cele mai variate şi
Până în ziua predărei ei vor păstra
dal faur, de data aceasta ne-a cetit fluent şi aceasta pe cei interesaţi că comisiunea eco mai elegante forme noue, cu preţuri foarte
cu bun accent bucata «Ciobanul din lună*. ouele într’un loc răcoros. nomică a comitatului nostru a pus Ia dispo- ieftine.
Mititelul loan Buzdughină, ne-a electrisat cu 7. Fiecare ou predat de fiecare siţia Reuniunii noastre agricole din fondul Recomandându-mă în bunăvoinţa ono
ratei inteligenţe române, semnez
predarea poesiei «Cântec ostăşesc*. Membrul tovarăş, va purta un număr şi anume pentru prăsila vitelor suma de 1792 cor, 50
ajutător, dl loan T. Vasilichi, a plăcut ca în fii, qu scop de a acorda pentru comunele cu deosebită stimă:
numele condicuţei, pentru că la revi-
totdeauna cu bucăţile executate la violină, noastre politice cum şi pentru micii proprie Petru P. Bariţiu,
suirea ce li-se va face şi găsindu-se
cu acompaniare la pian. Dl loan Oprean, tari împrumuturi ieftine şi replătibile în rate proprietarul tipografiei «Carmen* în Cluj.
sodal pantofar, a iost la înălţime cu preda ouă stricate, să se ştie de cătră cine scurte, cu cari să se ajute la cumpărările de (Strada Ferencz Jdzsef-Ht 58).
rea unei poesii eroice. Măestrul pilar, dl Nic. a fost predat în stare stricată se va vaci de prăsilă, făcută cu întrevenirea ins
Işanu, tot tinăr, tot vesel, ne-a înveselit ini opri câte 5 bani. pectorului districtual pentru prăsila vitelor şi yteitaţiuije miijtierjdă.
mile cu cântările sale solo, repetate şi earăşi 8. Pentru strângerea ouelor la cu concursul subscrisului comitet.
repetate în urma aplauselor nesfîrşite. Dl C. In vederea exposiţiei, împreunate cu
centru, se va trimite o căruţă care va
H., cu una din cele mai şodomănoase anec târgul de vite de prăsilă (al XV-lea) şi cu Comitetul parochiei gr.-or. din Haţeg a
trece în mod regulat, odată pe săptă decis edificarea unei case de închiriat, al că
dote de Speranţă, a fost ultimul punct şi împărţire de premii în bani, ce-1 va ţinea,
bun punct din programul seratei. mână, în fiecare din satele ce să află comisiunea economică a comitatului nostru rei preliminar de spese sa statorit cu suma
de K. 9680.
In fine sortându-se între cei presenţi în aceeaşi direcţiune şi va aduna ouele la 6 şi 7 April n. c., aici în Sibiiu, vestim
Recercăm prin aceasta pe acei între
19 bucăţi cărţi folositoare, cumpărate de dela depositari, în lăzi anume construite pe această cale pe economii noştri d;n acest prinzători cari voesc a efeptui aceea zidire ca
Reuniune din taxele de intrare â 2 bani ce comitat, cari ar dori să se provadă cu vaci să trimită ofertele timbrate cu 1 K. până în
pentru transportul lor. Depositarul va
se solvesc de participanţii la şedinţele lite trece ouele predate într’o condicuţâ a de prăsilă, că comitetul le acoardă împru- 5 Aprilie a. c. oficiului parochial gr.-or. din
rare, presidentul declară şedinţa încheiată şi muturi pe lângă garantă deplină şi cu per- Haţeg.
pune în vedere luarea în studiu a unei fru căruţaşului semnând de predare; ear’ cente reduse şi replătibile în rate scurte. Oferenţii sunt obligaţi a depune vadiu
moase piese teatrale şi a mai multor com- căruţaşul va trece ouele primite în o Cererile în acest scop să se trimită la adresa de 5°/0 şi a declara că cunosc planul şi
preliminarul de spese precum şi condiţiunile
posiţii musicale, cu cari să ne producem în condicuţă a depositarului, semnând de subscrisului comitet. S i b i i u , 17 Martie n. care se pot vedea la oficiul parochial în
sărbătorile Invierei Domnului. primire. 1904. Comitetul «Reuniunii române de agri oarele oficioase.
»Cu noi este D-zeu.« (Va urma). cultură din comitatul Sibiiu*. D. Co mş a , Ha ţ e g, în 19 Martie 1904.
president. V i c t o r T o r d ă ş i a n u , secretar.
Comitetul parochiei gr.-or.