Page 1 - Activitatea_1904_03_12
P. 1

Anul  IV.                                                                                        1 9 0 4                                                f i r .   1 2




               IN S E R Ţ IU N I'                                                                                                                            ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte  J                                                                                                            Pe  an  6 cor.  pe  y„t*n3Eor.
                   reduse.      •/
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—i-ţărani.pe’an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­
                                                                                                                                                        Pentru   România  . ţi  strâinâtjite
                   poiază.
                                                                                                                                                             Pe  an  16' franci.
         Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A urel  M untean                                                                                                                 A U R I  AN  B e R C I A N


               Din  viata  noastră                  şi  încât  aceasta  parte  avea  atributele  tuţiunea  notarilor  publici  jalusă  pentru  7  erezi  în  anumite  părţi,  adecă  în mod
                           «
                                                    de  condenţioasâ,  esartă,  infalibilă.   pânea  de  toate  zilele,  cum  s’ar  zice,  cumulativ,  decât  a face din celea 2 0 —60
         naţională  şi culturală.                        Opiniunea  publică  ar  trebui  s’o  deja  dela  început  au  ocupat  oare-care  părţele  7  părţi,  după-cum  de  faptă  să<»

              —  Istoria  se  va  pronunţa.  —^     constitue  întregul noostru popor  pe  basa  posiţie,  cu  scop  de  a  exchide  pe  nota­ şi  folosesc.  Cu  atare  proprietate  erezii
                                                    interesului  şi  a  legăturei ce  există  între  rii  comunali  şi  eercuali  dela  tucrârile  nu  pot  unul  fără de altul yinde, schimba,
                          - 3 E -
                                                    indivizi  şi  întregul,  ca  controlator  mo­ private  pentru  unele  taxe  modeste  şi  ridica  împrumuturi,  testa,  dona  ş.  a.
                             I.
                                                    ral  al  faptelor  fiecărui.              din  răsputeri  să  nisuesc  a  cumula  to­ Tot  atâtea  greutăţi  plătite  xu  bani
              In  cele  mai    multe  făpturi  ale
                                                         Dar’  cum  sfera  opiniei  publice  este   tul  numai  pentru  ei.  Va  să  zică  ar  scumpi  pentru  comoditatea  şi  Simpli­
         noastre  avem  obiceiul  de  a  ne  provoca
                                                    totdeauna  restrînsă,  căci  îi  lipsesc  cu­  mâna  apa  numai  la  roata  lor.     ficarea  acelor  pertractări  despre  cari
         la  vocea  nepărtinitoarei  istorii  adecă,
                                                    noştinţele   necesare   faţă  de  indivizi,    Dacă  facem  o  comparaţie  între     nu  să  face  amintire  în  representaţiunea
         a  „Magistrei  vieţii“.  Când  ne-am  pro­
                                                    anumite  organe  au  căutat  a  se  gira   taxele  —  fireşte  organisate  prin  regu­  acestei  instituţiuni  j al uzi.
         vocat  la  acest  for,  ştie  bunul  Dumne­
                                                    de  representanţele  opiniei  publice.  Acele  lamente  —  cari  să  se  ţină,  cu  mult   Am  avea  multe  de  înşirat  fel  şi
         zeu  la  câte  sute  de  ani  judecător  just
                                                    organe  sunt  presa  noastră  despre  care  mai  modeste  decât  cele  ale  notarilor   chipuri  de  calamităţi  pentru  câri  «ici
         al  faptelor  noastre,  deja  ne-am  degajat
                                                    ne  vom  ocupa  în  numărul  viitor.      publici,  apoi  trebue  să  constatăm,  că   capul mu-i  dor  pe  aceia  ce  puşi  sunt
         mult  puţin  de  responzabilitatea  acţiu­
                                                                                     —    n.  poporul  plugar  ar  fi  earăşi  acela,  care   să  promoveze  interesele  cetăţenilor,  a
         nilor  noastre  şi  avem  să  amăgim  lu­
                                                                                              ar  fi  condamnat  a  suporta  sarcini  în­  căror  dare  de  sânge  şi  bani  nici  nu
         mea  cu  judecata  altor  mai  buni,  mai                                                                                       să  ia  în  băgare  de  samă.
         imparţiali  cari  ne  vor  urma.  Cei  pre-     Notarii eercuali şi comunali.        doite  şi  întreite  şi  încă  în  mod  obligă-
                                                                                              tor,  ca  până  acum.                           Vom  mai  atinge  unele  treburi -Sn
         senţi,  după  acest  principiu  nu  sunt                                                                                        ce  privesc  administraţia  politică  comu­
         chemaţi  a ne judeca.  Şi  cu  toate  aceste    Aceasta  instituţiune  tot  mai  mult     Argumentele  cu  cari  notarii  pu­
                                                                                                                                         nală  şi  instituţiunea  notarilor  comunali
         poate  la  nici  un  alt  popor  cu  preten-   sâ  apropie  de  a  fi  un  organ  invescut  blici  să  îngrădesc,  pot  avea  îndreptă­  şi  eercuali  în  viitor.
         ţiuni  culturale  nu  se  tasardează  atât  de  faptă,  cu  acele  drepturi,  cari  până  ţire  numai  acolo,  unde  notarii  comunali

         de  mult  judecăţile  ca  la  noi.  Aşa  nu­  acum  neîntemeiate  în  lege  şi  ordinaţiuni,  ,şi  eercuali  au  o  cualifieaţie  —   spoială,
         mita  opinie  publică,  basată  pe  principii   sâ  pretindea  însă  totuşi  singur  numai  sau  cărora  conştiinţa  faţă  de  partide   Sinodal protopresbiteral gr.-or.
         etice  şi  care  într’adever  are  o  misiune  pe  temeiul  caulificaţiunei  sale  în  orga­ le  lipseşte.  Avem  caşuri  concrete  şi
                                                                                                                                                      ?al  O ră ştiei
         foarte  frumoasă  fiind  chemată  a  con­  nismul  administraţii  comunale.          am  putea  numi  cu  duiumul,  că  acte
                                                                                                                                         ţinut la 2 8   F e b ru a rie  >(12 M art.  n.< a.' c).
         trola  faptele  fie-cărui  şi  a  feri  astfel   însemnătatea  notarilor  comunali  şi  netrebnice,  întortochiat  şi  întoarse  s’au
         corpul  naţiunei  de  eventualele  curente  eercuali  este  acolo  mai  mare,  unde  pu­ încheiat  de  multe  ori  şi  la  mese  verzi
                                                                                                                                                          (Urmare).
         stricăcioase,  este  o  mare  necesitate.  terea  intelectuală  lipseşte  cu  totul,  sau  pe  scaune  de  catifea  ale  notarilor  pu­
         Stignatul  ce-1  aplică  aceasta  opinie  iaţă  chemaţi  nu  se  îndeletnicesc  a  se  ocupa  blici,  mai  cu  seamă  din  nepriceperea   II.  Afacerile  şcolare.
         de  unul  sau  altul  este  de  o  greutate  cu  trebile  administrative  şi  economice  limbei  materne  ale  clienţilor  contra-   Despre  afacerile  şcolare  Vă  pre-
         cu  mult  mai  mare  ca  sentinţa  unei  ju­ ale  comunelor,  ori  apoi  sunt  indiferenţi   henţi.                             sentez  următorul  raport:
                                                                                                                                             ♦Cele  mai  însemnate  cerculare  ce
         decătorii,  care  de multe-ori  aducându-se  faţă  de  causeLe  atât  de  vitale  ale  co­  Pertractările  lăsămintelor  ereditari
                                                                                                                                         s’au  împărţit  în  decursul  anului  >dda
         judecata  pripit  şi  în  prea  puţină  cu­ munelor,  din  cari  fac  parte.         în  cele  mai  multe  caşuri  nu  sunt  alta
                                                                                                                                         Prea  Ven.  Consistor .sunt:  >1.  Gercula-
         noştinţă  de  causă  poate  mai  mult  sau      De  un  timp  oare-care  încoace  presa  decât  încâlcirea  moştenitorilor  pentru   rul  pentru  abonament  ila  o  nouă  foaie
         mai  puţin  greşi.  Fiind  opinia  publică  maghiară  se  ocupă  mult  cu  instituţiu-  viaţa  lor  întreagă,  pentru  limpezirea  pedagogică,  care  după-cum  :să  ştie  era
         un  for,  care  împarte  indivizilor  şi  cor-  nea  notarilor,  fiind  la  ordinea  zilei  un  cărora  de  cele  mai  multe  ori  siliţi  să  apară  sub  îngrijirea  -eminentului
         poraţiunilor  sevă  de  vieaţă,  ascendent  proiect  despre  ridicarea  salariilor,  ce  sunt  bieţii  ţărani  a-şi  lua  refugiul,  iarăşi   nostru  bărbat  de  şcoală  reposat  în ^de­
                                                                                                                                         cursul  anului  ca  referent  şcolar  <Dr.
         vocal  sau  în  cas  contrar  moarte  mo­ deja  au  trecut  prin  ancheta  legislativei  pe  bani  scumpi;  la  advocaţi.  Şi  toate
                                                                                                                                         Daniil  Popovici iBaEcian;  ordin  consis­
         rală  reducând  pe  unul  sau  pe  altul  la  în  şedinţa  ţinută  la  18  1.  c.    acestea  să  întâmplă  pe  motiv,  că  este
                                                                                                                                         torial  şi  mai  pe  urmă  decis  sinodal
         valoarea  unui  zers,  se  vedem,  cari  fac­   încă  înainte  de  a  ajunge  acest  cu  mult  mai  lesne  a  da  o  moşie  con-   archidiecesan  în  atacarea  cateohisării  la
         tori  constituesc  opinia  noastră  publică proiect  la  pertractare  meritorică,  insti- stătătoare  din  20— 60  părţele  la  cei gimnasiul  reformat  din  Orăştie;  [tot  în


                                                    de  lup  şi  de  şerpe.  Este  adevărat  că  nu-1   —  Ascultă  dar’  până  în  fine,  adaugă   —  Ga  sunt  fericită I'răspunsei mica vile,
                 FOIŞOARA
                                                    tae  nici  că-1  cultivă;  pentru  că  nu  răsplăteşte  viierul.  Dacă  te  cultiv,  dacă  primeşti  cu  su­
                                                                                                                                              —  Nimic  mai  drept  decât  prosperita­
                                                    nici  osteneala  omului,  nu  e  bună  pentru  ni­  punere  tăierea  şi  celelate  lucrări,  de  care  ai
                                                                                                                                         tea  ta,  iubita  mea  viie,  reluă  viierul  cu  se-
                                                    mic;  nu  face  pentru  altceva,  decât  pentru  a  folos  in  tot  cursul  anului,  deşi  ^plângi  într’-
           ^egeada  despre  tăiatul  vi iei.                                                                                             riositate;  dar’ bagă  bine de  seamă şi  fereşte-te
                                                    se  pune  la  foc,  şi  cel  mult ipentru  a-1  mânca  adevăr,  nici  că  poţi  a-ţi  reţinea  lacrimile,  eu
                                                                                                                                         de  mândrie,  pentru  că  ea  strică  totul;  bucu-
                         — «zi>-                    măgarii;  cuvintele  sale  sunt  ca  şi  tghimpii,  însumi  care-ţi  smulg  lacrimele,,plâng  une-ori
                                                                                                                                         ră-te  însă  cu  modestie  şi  fii  cu  -recunoşthiţfi
                                                    sgărie ,pe  proştii  cari  îi  dau  ascultare.  cu  tine  împreună,  dar’  ai  curagiu,  după  ce
               »Nu  mă  iubeşti,  zicea  odată  viierului o                                                                              cătră  acela,  dela  care  ne  vin  toate  bunătă­
                                                         »Ascultă  bine,  iubita  şi  buna  mea  vîi-  vom  suferi  ambii  această  crudă  inecesitate,   ţile.  Să  nu  fim  nerecunoscători  cătră  supre­
         viie  mică  lăcrimând;  ba  mai  cu  seamă  mfe
                                                    şoară,  o  să-ţi  explic  purtarea  mea  faţă  de  lacrimele  tale  şi  lacrimele  mele  se  vor  pre­
         urăşti.                                                                                                                         mul  nostru  Creator,  el  este  făcătorul  tuturor
                                                    tine,  trebuia  mai  cu  seamă  s’o fac  mai  nainte;  schimba  într’o  zi  de  bucurie.
              —   Cum  poţi  zice  aceasta,  mira  mea                                                                                   bunătăţilor  noastre.  In  aceea  zi  frumoasă *lu
                                                    aî  însă  destulă  minte,  încât  să  aprobi  şi  să   :  «Fiindcă  te  taiu  şi  suferi  cu  răbdare  mă  voiu  întrista  pentru  lucrările  şi  o»tenel«le
         copilă ?  Te  iubesc  ca  pe  mine  însumi,  tu  ai
                                                    te  supui  mie.                           această  dureroasă  cultură,  vei  produce  fructe  mele;  car’  tu  iubita  mea  viie,  vei  uita  de
         toată  iubirea  mea  şi  toate  menajeriile  mele
                                                         >Dacă  nu  te  tăiam,  dacă  prin  proasta  abundante  şi  foarte  dulci.
         şi  de  multe-ori  şi  sudorile  mele.                                                                                          lacrimele  tale,  pentru  că  se  vor  preschimba
                                                    ta  stăruinţă  nu  primeai  cultivarea,  nu  era  să   «Când  va  ven)  toamna,  când  va  sosi  în  buurie.
              —   Şi  ce  însemnează  aceasta!  mă  chi-
                                                    produci  alta  decât  beţe  şi  lemne  şi  încă  de
         nueşti,  mă  tai  necontenit,  mtă  legi,  îmi  smulgi                               timpul  culesului,  voiu  zice  rudelor  mele,  ve­  Acum  dar’,  viia,mea,  că -ai  înţeles  con­
                                                    cele  netrebuincioase;  nu  era  să  produci  de­
         lacrimi,  mă  urăşti,  o  văd  bine,  şi  afară  de                                  cinilor  mei  şi  tuturor  amicilor  mei:  »Aideţi  duita  mea,  spune mi  cu  sinceritate  sentimen­
                                                    cât  struguri  fără  gust  şi  vin  sălciu.
         aceasta  mi-sTa  şi  spus.                                                           să  mergem  să  vedem  viişoara  mea*.  Rudele,  tul  tău,  ce  preferi  să  fii  tăiată,,sau  să-nu^fii
              —   Dar’  cine  ţi-a  pus  în  cap  aceasta   »In  timpul  culesului,  când  era  să  vin  amicii,  vecinii  nu  vor  refusa,  şi  toţi  vor  con­ tăiată ?
         rea  idee?                                 a  .te  vedea,  nu  mi-aşi  fi  putut  reţinea  supă­ sidera  ca  o  sărbătoare  de  a  ven)  şi  a  te   —  Ca  să  fiu  -tăiată, ‘răspunse  imediat
                                                    rarea,  şi  uitându-mă  Ia  tine  crunt,  ceea-ce  visita.                           mica  viie.
              —  Scăetele.  El  îmi  spunea  mai  deunăzi:
                                                    era  să  te  facă  să  doreşti  a  te  ascunde  sub
         Pe  mine  mă  iubesc  mult,  nu  mă  thinuesc,                                            • După  ce  vor  ven)  abia  te  vor  ve­  —  Vei  mai  zice  că  te*urăsc  când  mă
                                                    pământ:  Viie  rea  era  să-ţi  zic,  mă  ostenesc
        .mă  lasă  cu  totul  liniştit  şi  fac  ori-ce  voesc.                               dea  şi  toţi  cu  mirare:  Ce  viie  frumoasă 1  ce  vei  vedea  ţinând  ascuţitul  instrument -ca  să
                                                    atâta  pentru  tine,  sufer  atâtea  strîmtori  şi  tu
         Mi-e  milă  de  tine,  biata  viie;  vieaţa  ta,  du­                                struguri  frumoşii  ce  mari  sunt! ce  copţi  sunt!  încep  tăiatul?            .  .
                                                    nu-mi  produci  nimic  bun,  o  să  te  scot  din
         reroasa  ta  vieaţă  trece  în  dureri  şi  lacrimi.                                 şi  Vor  tăia  doi,  trei,  patru,  vor  tăia  pentru   —  Voiu  zice  cu  totul  contră,  mă  voiu
                                                    rădăcini  şi  o  să  te  arunc  în  foc.
              Zicând  acestea,  mica  viie  plângea  cu                                       toată  societatea,  negri,  albi,  aurii...  Şi  pe   gândi  că  faci  pentru  binele  meu.
         sughiţări.  Viierul  mişcat  reluă  îndată:     »Ce  era  să  zici  atunci,  viişoara  mea,  când  îi  vor  mânca  cu  poftă,  va  zice  fiecare:
                                                                                                                                              De  atunci  mica  viie,  se  lasă  să  fie  tă­
              —   Ce  rău  lucru  sunt  cuvintele  relei  dacă  mă  auzeaizicând  acestea?  Ce  era  să  Ce  viie  bună!  valorează  aur.  Fericit  acela,
                                                                                                                                         iată,  şi  deş)  plânge  totdeauna,  lacrimele  ei
         Sunt  vrednice  de  a  învenina  cele  mai  bune  zici  dacă  mă  vedeai  ridicând  contra  ta  mâna  care  o  are,  fericit  acela,  care  o  cultivă.  să  preschimbă  totdeauna  în  bucurie.
         inimi.  Ascultă  vi ia  mea,  ascultă  pe  un  ade­  pedepsitoare  gata  a  executa  hotărîrea?*  <»Ce  vei  zice,  viia  mea,  ce  vei  gând)
         vărat  amic.  Scăetele  este  o  plantă  rea,  un   —   Cât  era  să  fiu  de  nenorocită!  răs­ când  vei  auz)  şi  vei  vedea  aceste  lucruri
         inimic  periculos;  fugi  d«  el  după-cum  fugim  punse  mica  viie.                 frumoase ?
   1   2   3   4