Page 2 - Activitatea_1904_03_12
P. 2
Pag- 2. ACTIVITA. Nrul 12
decursul anului s’a pus la disposiţia trac- Maiu şi s’au terminat la şcoala din Orâş- cuient şcolar, şi pentru ua.w ' i kozigazgatăsi tisztviselok tul-
tului anumite planuri pentru zidirea de tie la 20 Iunie. institut îi exprim mulţumită. t ellen«). De-ocamdatâ nu mo-
şcoale şi asile aprobate de dl ministru 2. Edificiile şcolare sunt proprii Este cunoscut pe de altă partt ;z on. cetitorii cu citaţiuni, deşi aşi
de culte şi instrucţiune. Circularul pen că şi primul istitut de credit şi economii,
38 şi inchiriate 11. Corespunzătoare mai avea în abundanţă. Cred că şi atât(
tru cursurile supletorice pentru învă societate pe acţii » A r d e l e a n a « din
34, necorăspunzătoare 15. Toate şcoa- e prea mult.
ţătorii cualificaţi în Budapesta, Mara lele au 70 mese, 406 bănci, 94 scaune, Orăştie precum în toţi anii aşa şi în
mureş, Csâktornya şi pentru învăţătoare 13 sicrine, 63 table negre, 14 maşine anul acesta a ajuturat şcoalele şi bise E probabil oare, că toate foile
în Szabadka la cari însă dintre învă avându-şi fieşte-care raportorul seu spe
de cetit, 32 de comput, 295 table de ricile noastre cu sume considerabile,
ţătorii noştri n’au luat parte nici unul. având menirea de a îmbunătăţi şi a cial în parlament, să fie intortoebiat
cetire, 158 istoria naturală, 10 iîsică
La cursul de viierit din Aiud au luat crea pe seama acestor instituţiuni cul aşa de consecvent, în acelaşi sens, cu
şi technologie, 80 mape geografice, 22
parte învăţătorul nostru din Romoşel aparate şi modele fisice, 50 modele turale — fonduri statornice. vintele dlui Vlad? Şi încă acele bine
Adam Văsiu în două rânduri.
pentru desemn, biblioteci 8, cu 489 De altfel, astfel de ajutoare fi informate foi, despre cari organul dlui
S ’a exmis un circular pentru în omuri, aparate pentru gimnastică 10. lantropice aduc ele de sine laudă me
ceperea şcoalelor în timpul reglementar, 3. Averea bisericei pentru sus ritată bărbaţilor vrednici, cari puşi la Vlad (nr. 10 a. c.) scrie cu litere rari,
adecă la l-a Sept. ţinerea şcoalelor; inmobile şi mobile: conducerea institutelor noastre nu uită că »nu-şi prea sug ştirile din unghii«1
In special a mai obvenit în de Edificii în valoare 132.258 cor. — In a împărţi din profitul lor curat în pri E drept, că foile maghiare propagă
cursul anului următoarele caşuri mai pământuri 66 jug. 412[ | în valoare de mul loc bisericilor şi şcoalelor, ca celor adeseori în mod sistematic neadevăruri
însemnate: 12.583 cor. 92 fii. In bani suma ei mai de valoare instituţiuni pentru creş despre noi, dar’ dl Vlad n’a desminţil
S’a dispus un al treilea post de 144,841 cor. 92 fii. — Bani s’au hârtie terea bună a poporului. nicăiri pe nici o cale publicaţiunea com
învăţător în Vaideiu; In Boiu, prin de preţ 2728 cor. 27 fii. mobile şi (Va urma). promiţătoare colportată despre D-Sa,
pensionarea învăţătorului s'a sistat aju alte aparate de învăţământ în valoare ci tăcând a încassat complimentele şi
torul de stat de 100 coroane. de 4406 cor. 20 fii. suma ei 7134
cor. 47 fii C O R E S P O N D E N Ţ Ă elogiile foilor şoviniste, că eată „unicul
In Gelmar statul a contribuit la
salarul învăţătoarei Sultana Ciuleiu cu In sumă totală 151.916 cor. 39 şi exclusivul representant al românimei
360 cor. S ’a aprobat planul şi s’a zi fii. venitul anual al şcoalelor, din ne Onorată RedactiuneI din patru unghiuri e împăcat cu ideea
dit şcoală în comuna Porcurea. S ’a mişcătoare 289 cor., din mişcătoare 3 de stat maghiar1!
dat ordin de a să face şcoale şi s’a 49 cor. 78 fii. din fond propriu 137 Dl Vlad în nrul 10 al »Libertâţii« Astfel stând lucrurile îi venea cui
cumpărat un loc potrivit în acel scop cor. 39 fii. din alte isvoare 31.172 cor. reflectează la »pretinsa« corespondenţă va aminte a se îndoi asupra corectilă-
în comuna Tămâşasa. S ’a dispus în In sumă totală 31.648 coi. 17 fii. publicată sub titlul »Chestii de princi- ţii celor scrise prin foile din capitală
dreptarea tuturor defectelor şcolare, s’a 4. Salarele învăţătoreşti. pii« în nrul penultim din foaia D-Voa- E drept şi aceea, că «Trib. P0p.«
publicat ordinea examenelor publice. Din fondul bisericilor 7420 cor.
stră. Punctul culminant al întimpinării (nr. 200) şi »Libertatea« la pasagiul
Postul din Simeria s’a declarat de va Dela popor din taxa cultului 16.721
D-Sale e pasagiul unde spune că y>pre- din chestie n’au făcut amintire despre
cant. S ’a conscris datele statistice şco cor. Dela comuna politică 4800 cor.
lare, s’a excris concurs la 18 posturi Dela stat 1433 cor. Din victuale 320 cor. tinsul«. corespondent «susţine în mod «ideea de stat maghiar«, ci numai des
de învăţători, dintre cari la şcoala din a) Cuincuenalii: neruşinat lucruri neadeverate«, afirmând pre «unitatea statului«, însă atâta iste
Gelmar şi la şcoala din Geoagiu-joseni că dânsul s’a angajat în dietă de amic, ţime presupun despre cei dela foile
Dela comuna bis. 1300 cor. Dela
s’au ales învăţători definitivi, la cele stat 200 cor. sau cel puţin de »neduşman« (ca să-i numite, ca să nu publice în foile pro
lalte Prea Ven. Consistor a instituit
b)
Remuneraţiune ca director lo zicem aşa) al »ideei de stat maghiar«. prii ceea ce le-ar discredita pe unul
învăţători în mod provisor şi toleraţi. cal 200 cor.
Asemenea s’a instituit învăţători şi la Acusa dlui Vlad e cu mult mai gravă dintre şefii principali.
Suma generală 32.394 coroane. Fie sigur dl Vlad, că modestul
alte şcoli la care nu s’a excris concurs. şi mai ofensătoare, decât să nu merite
5. învăţători. a ne ocupa mai de-aproape cu temei scriitor al acestor şire ar fi fost cel
In Sibişel s’a aprobat planul pen
tru o nouă sală de învăţământ. Comu Numărul tuturor 60. Dintre aceştia nicia ei dintâiu care s’ar fi bucurat dacă D-Sa
nei Tămăşasa i-s’a dat încuviinţare de 27 definitivi, 15 provisori şi 18 toleraţi. Eu la vorbirea dlui Vlad din-10 ar fi tălmăcit în faţa ţării în mod demn
a cere ajutor de stat la întregirea sa Candidaţi de învăţători. Fără tes Nov. a. tr. n’am fost de faţă, deci n’aşi adevăratele sentimente curate româneşti.
larului învăţătoresc. — învăţătorii cari timoniu de cualificaţiune 2. putea presta jurământ pe lângă desă- Efectul însă a fost nefavorabil în toate
cu ocasiunea examenului n’au dovedit Frecuentanţi ai instit. pedagogic 4.
sporiu îndestulitor au fost traşi în cer vîrşita corectitate a frasei care l’a piş cercurile româneşti nepreocupate. Sau
Peste tot observ că şcoalele Al-
cetare şi pedepsiţi cu amende dela maşul de-mij!oc, Almaşul-mic, Ardeu, Bă- cat aşa de veninos pe D-Sa. Dar’ ca oare să-i ii încungiurat atenţiunea re
50— 100 coroane parte au fost admo- câia, Ceru-băcăinţi, Feredeu, Măgura, să nu cugete cineva, că într’adevăr aşi probările şi nedumerirea «Voinţei Na
niaţi. Simeria, Tămăşasa, Valea-mare, Por fi «susţinut în mod neruşinat lucruri ţionale* din Bucureşti, cu privire chiar
Invăţătorimea la 23 Aprilie sub curea, Voia, nici după repeţite promo neadevărate«, cum scrie dl Vlad cu o la pasagiul din chestie? Cu greu a-şi
conducerea comisarului consistorial Du vări n’au exris concurs pentru ocupa animositate şi persiflaj cinic care numai crede. (La acele foi dela noi, cari nu’s
mitru Comşa au ţinut conferenţa lor rea posturilor cu învăţători definitivi spre laudă nu-i poate servi, eată îi de de acord cu politica dlui Vlad, înzădar
în Orăştie cu succes frumos şi lăudabil. şi cualificaţi. clar (ceea-ce ştie şi dânsul foarte bine), m’aşi provoca, căci ar zice câ’s preo
Astrâgând dela caşul din Mărti- Puţin interes arată faţă de şcoala
neşti şi dela Homorod unde instruc lor, şi comunele Dâncul-mic, Homo că ştirea de mai sus s’a fost publicat cupate.)
illo tempore în toate jurnalele mai de Că afurisita frasă lipseşte din tex
ţiunea a tost conturbată cu intenţiune, rod, Bozeş, Boiu, Bulbuc, Curpeni. In
din interese particulare a-le unor în toate aceste comune au fucţionat şi teamă din capitală. Poftească ori-şi-cine tul »uutentic« al vorbirii, pe care ci
văţători prevericatori susţinuţi de po până-acum tot învăţători toleraţi şi din să resfoiască gazetele principale pes- că-1 păstrează dumnealui acasă, ascuns
por şi unde au trebuit să se facă or causa aceasta poporul a rămas în igno tane din 11 Nov. 1903, să se con in pultul mesei, să poate, dară citatele
dine prin forţa brachială (giandarmi), ranţă şi nu arată nici un interes pen
vingă, dacă e îndreptăţită întru-cât-va de mai sus oare nu’s în stare să res-
în toate celelalte comune învăţămân tru înaintare.
incvalificabila insultă a dlui Vlad? Cer toarne perfida bănuială a minciunii rău
tul a decurs în mod normal. învăţătorii cari s’a distins în che
ceteze ori-cine numerii apăruţi în 11 voitoare, cu care mă acusă dl Vlad?
In conformitate cu datele statistice marea lor au fost: cei dela şcoalele
din conspectul şcolar pro anul 1902/1903 din Căstău, Orăştie, Gelmar, Beriiu, Nov. d. e. »Egyetârtâs« (la pag. 9), In fine nefiind nici dânsul infalibil, nu’i
frecuentarea şcoalelor noastre confesio Şibot, Băcăinţi, Orăştioara-de-jos, şi Vi »Magyarorszâg« (pag. 4), «Peşti Naplo« peste putinţă, că nu şi-a spus vorbirea
nale gr.-or. să presintă astfel: nerea, la aceste şcoale pot constata cu (pag. 3), «Peşti Hirlap« (pag. 2.) «Neues din cuvânt în cuvânt aşa cum şi-a fost
deplină satisfacţiune că învăţământul
1. Numărul copiilor obligaţi la Pester Journal« (pag. 9), să cetească concipiat-o anterior acasă, ci, răpit de
şcoală au fost dela 6— 12 ani 2258 este la înălţimea sa, ear’ la celelalte acolo „negru pe alb11 întruna ca în- puterea iresistibilă a estasei potenţate
copii, 1990 copile, laolaltă 4248. Dela nesccepţionate, mersul învăţământului
13— 15 ani, 944 copii, 785 copile, lao au fost normal. tr’alta, următoarea floare retorică pusă prin necontenitele aplause kossuthiste,
în gura dlui »Vlad« : *Nu agităm nici şi-a uitat pe un moment de calitatea
laltă 1729. Numărul copiilor umblători Un singur cas îngrijitor s’a ivit în
la şcoală au fost în semestrul I. 1633 decursul anului la fine, şi anume dela în contra maghiarismului, nici în con sa de naţionalist român, şi astfel i-a
copii, 1251 copile, laolaltă 2884. In Toltia am primit raport că părinţii co tra ideii de stat maghiar ci în scăpat din gură şi câte-o frasă cu colo
sem. II. 1506 copii, 1138 copile lao- piilor cari erau datori să-’şi trimită co contra abusurilor administrative« (Nem
rit mai patriotic ca cea cu pricina, căci
, laltă 2644. piii la şcoala confesională din Simeria agitâlunk sem a magyarsăg, sem a ma- altcum de unde naiba ar isvon untsono
Dela 13— 15 ani, în sem. I. 520 au fost oare-cum siluiţi de a cerceta gyar dllameszme ellen, hanem a koz-
copii, 415 copile, laolaltă 935. In sem. şcoala de stat din Jeledinţi. Caşul de aceasta ştire a foilor necombătută la
II. 771 copii, 384 copile, laolaltă 855. altfel este sub cercetare şi nu e ter igazgatâsi tulkapâsok ellen«; «Wir agi- timpul seu de nimenea ?
Suma tuturor copiilor umblători Ia minat. tiren nich gegen das Ungarthum und Apropos! Există touşi o deosebire
şcoală în anul şcolar curgător au fost In legătură cu conspectul datelor nicht gegen die ungarische Statsidee, între forma frasei cum am citat-o eu
2015 copii, 1558 copile, laolaltă 3573. arătat despre mobiliarul şi recuisitele sondern gegen die Uebergriffe der Ver- (din memorie) în corespondenţă, şi cum
In anul premergător au fost 1913 copii, şcoalelor noastre, cari în general sunt waltung«). In «Budapesti Hirlap« (pag.
s’a publicat prin gazetele pestane! Rec
1578 copile, laolaltă 3491. foarte sărace şi lipsite, cu plăcere amin
4) considerat de cel mai serios ziar tific deci cu plăcere: DI Vlad n’a zis
Şcolarii sunt după progres: dis tesc aici că în considerarea aceasta,
tinşi 472, buni 1401, debili 1259. institutul de credit şi economii, socie maghiar, a apărut cu puţină modificare, că »câ nu-i duşman, ci conform or
După confesiune gr.-or. 2359, gr.-cat. tate pe acţii »Dacia« din Orăştie, a dar’ alipirea dlui Vlad cătră «ideia de ganelor cari «nu-şi prea sug ştirile din
118, de alte confesiuni 7. După naţio avut bunâ-voinţă marinimoasă şi a pus stat maghiar« nu lipseşte nici de aici: unghii«, a zis că »ttu agităv, în contra
nalitate 3687 Români, 4 Maghiari, 1 la disposiţiunea presidială un ajutor de «Declară, că dânsul nu agită nici în «ideei de stat maghiar«, care să des
Germân. Pro văzuţi cu cărţile şcolare 200 coroane din cari să se procure contra maghiarismului, nici în contra copere umbră de diferinţă esenţială între
peste tot 1835, înparte 1061, repro- la unele şcoale sărace recuisitele cari ide ei de stat maghiar, ci da, va agita aceste două expresiuni ? Oare de dife-
văzuţi 423. Instrucţiunea au ţinut 8— 9 lipsesc.
în contra abusurilor amploiaţilor admi rinţa aceasta bagatelă să se fi acăţat
luni şi s’a început la l-a Sept. cu în In acest scop s’au şi pus în lu
nistrativi». (Kijelenti hogy 6 nem agi dl Vlad în mod sofidic, când a decla
trerupere pe timpul lucrurilor de câmp crare procurarea de maşini de comput,
economice. table negre, tabele de părete şi mape, tai sem a magyarsăg, sem a magyar rat, că frasa citată de mine nici când
Examenele s’au ţinut din 1— 31 cari să vor împărţi în decursul anului dllameszme ellen, hanem igenis, agitâlni n’a întrebuinţat-o ?