Page 2 - Activitatea_1904_03_12
P. 2

Pag-  2.                                                                ACTIVITA.                                                                          Nrul  12


               decursul  anului  s’a  pus  la disposiţia trac-  Maiu  şi  s’au terminat la şcoala din  Orâş-  cuient  şcolar,  şi  pentru  ua.w   '  i   kozigazgatăsi   tisztviselok  tul-
               tului  anumite  planuri  pentru  zidirea  de  tie  la  20  Iunie.                    institut  îi  exprim  mulţumită.                 t  ellen«).  De-ocamdatâ  nu  mo-
               şcoale  şi  asile  aprobate  de  dl  ministru   2.   Edificiile  şcolare  sunt  proprii   Este  cunoscut  pe  de  altă  partt      ;z  on.  cetitorii  cu  citaţiuni,  deşi  aşi
               de  culte  şi  instrucţiune.  Circularul pen­                                        că şi primul  istitut  de  credit  şi  economii,
                                                         38  şi  inchiriate  11.  Corespunzătoare                                             mai  avea  în  abundanţă.  Cred  că  şi  atât(
               tru  cursurile  supletorice  pentru  învă­                                           societate  pe  acţii  » A r d e l e a n a «   din
                                                         34,  necorăspunzătoare  15.  Toate  şcoa-                                            e  prea  mult.
               ţătorii  cualificaţi  în  Budapesta,  Mara­  lele  au  70  mese,  406  bănci,  94  scaune,   Orăştie  precum  în  toţi  anii  aşa  şi  în
               mureş,  Csâktornya  şi  pentru  învăţătoare   13  sicrine,  63  table  negre,  14  maşine   anul  acesta  a  ajuturat  şcoalele  şi  bise­  E  probabil  oare,  că  toate  foile
              în  Szabadka  la  cari  însă  dintre  învă­                                                                                     avându-şi  fieşte-care  raportorul  seu  spe­
                                                         de  cetit,  32  de  comput,  295  table  de   ricile  noastre  cu  sume  considerabile,
               ţătorii  noştri  n’au  luat  parte  nici  unul.                                      având  menirea  de  a  îmbunătăţi  şi  a  cial  în  parlament,  să  fie  intortoebiat
                                                         cetire,  158  istoria  naturală,  10  iîsică
               La  cursul  de  viierit  din  Aiud  au  luat                                         crea  pe  seama  acestor  instituţiuni  cul­ aşa  de  consecvent,  în  acelaşi  sens,  cu­
                                                         şi  technologie,  80  mape  geografice,  22
               parte  învăţătorul  nostru  din  Romoşel   aparate  şi  modele  fisice,  50  modele   turale  —   fonduri  statornice.         vintele  dlui  Vlad?  Şi  încă  acele  bine
               Adam  Văsiu  în  două  rânduri.
                                                         pentru  desemn,  biblioteci  8,  cu  489        De  altfel,  astfel  de  ajutoare  fi­  informate  foi,  despre  cari  organul  dlui
                    S ’a  exmis  un  circular  pentru  în­  omuri,  aparate  pentru  gimnastică  10.  lantropice  aduc  ele  de  sine  laudă  me­
               ceperea  şcoalelor în  timpul  reglementar,    3.   Averea  bisericei  pentru  sus­ ritată  bărbaţilor  vrednici,  cari  puşi  la   Vlad  (nr.  10  a.  c.)  scrie  cu  litere  rari,
              adecă  la  l-a  Sept.                      ţinerea  şcoalelor;  inmobile  şi  mobile:  conducerea  institutelor  noastre  nu  uită   că  »nu-şi  prea  sug  ştirile  din  unghii«1
                    In  special  a  mai  obvenit  în  de­ Edificii  în  valoare  132.258  cor.  —  In  a  împărţi  din  profitul  lor  curat  în  pri­  E  drept,  că  foile  maghiare  propagă
               cursul  anului  următoarele  caşuri  mai  pământuri  66 jug.  412[  |  în  valoare  de  mul  loc  bisericilor  şi  şcoalelor,  ca  celor  adeseori  în  mod  sistematic  neadevăruri
              însemnate:                                 12.583  cor.  92  fii.  In  bani  suma  ei  mai  de  valoare  instituţiuni  pentru  creş­ despre  noi,  dar’  dl  Vlad  n’a  desminţil
                    S’a  dispus  un  al  treilea  post  de   144,841  cor.  92  fii.  —  Bani s’au  hârtie  terea  bună  a  poporului.        nicăiri  pe  nici o  cale  publicaţiunea  com­
               învăţător  în  Vaideiu;  In  Boiu,  prin   de  preţ  2728  cor.   27  fii.  mobile  şi                             (Va  urma).  promiţătoare  colportată  despre  D-Sa,
               pensionarea  învăţătorului  s'a  sistat  aju­  alte  aparate  de  învăţământ  în  valoare                                      ci  tăcând  a  încassat  complimentele  şi
               torul  de  stat  de  100  coroane.        de  4406  cor.  20  fii.  suma  ei  7134
                                                         cor.  47  fii                                  C O R E S P O N D E N Ţ Ă             elogiile  foilor  şoviniste,  că  eată  „unicul
                    In  Gelmar  statul  a  contribuit  la
               salarul  învăţătoarei  Sultana  Ciuleiu  cu    In  sumă  totală  151.916  cor.  39                                             şi  exclusivul  representant  al  românimei
               360  cor.  S ’a  aprobat  planul  şi  s’a  zi­  fii.  venitul  anual  al  şcoalelor,  din  ne­  Onorată  RedactiuneI           din  patru  unghiuri  e  împăcat  cu  ideea
               dit  şcoală  în  comuna  Porcurea.   S ’a   mişcătoare  289  cor.,  din  mişcătoare                           3                de  stat  maghiar1!
               dat  ordin  de  a  să  face  şcoale  şi  s’a   49  cor.  78  fii.  din  fond  propriu  137   Dl  Vlad  în  nrul  10  al  »Libertâţii«   Astfel  stând  lucrurile  îi  venea  cui­
               cumpărat  un  loc  potrivit  în  acel  scop   cor.  39  fii.  din  alte  isvoare  31.172 cor.  reflectează  la  »pretinsa«  corespondenţă  va  aminte  a  se  îndoi  asupra  corectilă-
               în  comuna  Tămâşasa.  S ’a  dispus  în­       In  sumă  totală  31.648  coi.  17  fii.  publicată  sub  titlul  »Chestii  de  princi-  ţii  celor  scrise  prin  foile  din  capitală
               dreptarea  tuturor  defectelor  şcolare,  s’a   4.   Salarele  învăţătoreşti.       pii«  în  nrul  penultim  din  foaia  D-Voa-    E   drept  şi  aceea,  că  «Trib.  P0p.«
               publicat  ordinea  examenelor  publice.        Din  fondul  bisericilor  7420  cor.
                                                                                                    stră.  Punctul  culminant  al  întimpinării  (nr.  200)  şi  »Libertatea«  la  pasagiul
               Postul  din  Simeria  s’a  declarat  de  va­ Dela  popor  din  taxa  cultului  16.721
                                                                                                    D-Sale  e  pasagiul  unde  spune  că  y>pre-  din  chestie  n’au  făcut  amintire  despre
               cant.  S ’a  conscris  datele  statistice  şco­ cor.  Dela  comuna  politică  4800  cor.
              lare,  s’a  excris  concurs  la  18  posturi  Dela  stat 1433  cor.  Din  victuale 320 cor.  tinsul«.  corespondent  «susţine  în  mod  «ideea  de  stat  maghiar«,  ci  numai  des­
               de  învăţători,  dintre  cari  la  şcoala  din   a)   Cuincuenalii:                  neruşinat  lucruri  neadeverate«,  afirmând  pre  «unitatea  statului«,  însă  atâta  iste­
               Gelmar  şi  la  şcoala  din  Geoagiu-joseni                                          că  dânsul  s’a  angajat  în  dietă  de  amic,  ţime  presupun  despre  cei  dela  foile
                                                              Dela  comuna  bis.  1300  cor.  Dela
               s’au  ales  învăţători  definitivi,  la  cele­  stat  200  cor.                      sau  cel  puţin  de  »neduşman«  (ca  să-i  numite,  ca  să  nu  publice  în  foile  pro­
              lalte  Prea  Ven.  Consistor  a  instituit
                                                              b)
                                                                   Remuneraţiune  ca  director  lo­ zicem  aşa)  al  »ideei  de  stat  maghiar«.  prii  ceea  ce  le-ar  discredita  pe  unul
              învăţători  în  mod  provisor  şi  toleraţi.   cal  200  cor.
              Asemenea  s’a  instituit  învăţători  şi  la                                          Acusa  dlui  Vlad  e  cu  mult  mai  gravă  dintre  şefii  principali.
                                                              Suma  generală  32.394  coroane.                                                     Fie  sigur  dl  Vlad,  că  modestul
               alte şcoli  la  care  nu  s’a  excris  concurs.                                      şi  mai  ofensătoare,  decât  să  nu  merite
                                                              5.  învăţători.                       a  ne  ocupa  mai  de-aproape  cu  temei­ scriitor  al  acestor  şire  ar  fi  fost  cel
                    In  Sibişel  s’a  aprobat  planul  pen­
               tru  o  nouă  sală  de  învăţământ.  Comu­     Numărul  tuturor 60.  Dintre  aceştia  nicia  ei                                dintâiu  care  s’ar  fi  bucurat  dacă  D-Sa
               nei  Tămăşasa  i-s’a  dat  încuviinţare  de   27  definitivi,  15  provisori  şi  18 toleraţi.  Eu  la  vorbirea  dlui  Vlad  din-10 ar  fi  tălmăcit  în  faţa  ţării  în  mod  demn
               a  cere  ajutor  de  stat  la  întregirea  sa­  Candidaţi  de  învăţători.  Fără  tes­  Nov.  a.  tr.  n’am  fost  de  faţă,  deci  n’aşi  adevăratele  sentimente  curate  româneşti.
               larului  învăţătoresc.  —   învăţătorii  cari  timoniu  de  cualificaţiune  2.       putea  presta  jurământ  pe  lângă  desă-  Efectul  însă  a  fost  nefavorabil  în  toate
               cu  ocasiunea  examenului  n’au  dovedit       Frecuentanţi ai  instit.  pedagogic  4.
               sporiu  îndestulitor  au  fost  traşi  în  cer­                                      vîrşita  corectitate  a  frasei  care  l’a  piş­ cercurile  româneşti  nepreocupate.  Sau
                                                              Peste  tot  observ  că  şcoalele  Al-
               cetare  şi  pedepsiţi  cu  amende  dela   maşul  de-mij!oc, Almaşul-mic, Ardeu,  Bă-   cat  aşa  de  veninos  pe  D-Sa.  Dar’  ca  oare  să-i  ii  încungiurat  atenţiunea  re­
               50— 100  coroane  parte  au  fost  admo-   câia,  Ceru-băcăinţi,  Feredeu,  Măgura,   să  nu  cugete  cineva,  că  într’adevăr  aşi  probările  şi  nedumerirea  «Voinţei  Na­
               niaţi.                                    Simeria,  Tămăşasa,  Valea-mare,  Por­ fi  «susţinut  în  mod  neruşinat  lucruri  ţionale*  din  Bucureşti,  cu  privire  chiar
                    Invăţătorimea  la  23  Aprilie  sub  curea,  Voia,  nici  după  repeţite  promo­ neadevărate«,  cum  scrie  dl  Vlad  cu  o  la  pasagiul  din  chestie?  Cu  greu  a-şi
               conducerea  comisarului  consistorial  Du­ vări  n’au  exris  concurs  pentru  ocupa­  animositate  şi  persiflaj  cinic  care  numai  crede.  (La  acele  foi  dela  noi,  cari  nu’s
               mitru  Comşa  au  ţinut  conferenţa  lor  rea  posturilor  cu  învăţători  definitivi   spre  laudă  nu-i  poate  servi,  eată  îi  de­ de  acord  cu  politica  dlui  Vlad,  înzădar
               în  Orăştie  cu  succes  frumos şi lăudabil.  şi  cualificaţi.                       clar  (ceea-ce  ştie  şi  dânsul  foarte  bine),  m’aşi  provoca,  căci  ar  zice  câ’s  preo­
                    Astrâgând  dela  caşul  din  Mărti-       Puţin interes  arată  faţă  de  şcoala
               neşti  şi  dela  Homorod  unde  instruc­ lor,  şi  comunele  Dâncul-mic,  Homo­      că  ştirea  de  mai  sus  s’a  fost  publicat  cupate.)
                                                                                                    illo  tempore  în  toate  jurnalele  mai  de   Că  afurisita  frasă  lipseşte  din  tex­
               ţiunea  a  tost  conturbată  cu  intenţiune,  rod,  Bozeş,  Boiu,  Bulbuc,  Curpeni.  In
               din  interese  particulare  a-le  unor  în­ toate  aceste  comune  au  fucţionat  şi   teamă  din  capitală.  Poftească  ori-şi-cine  tul  »uutentic«  al  vorbirii,  pe  care  ci
               văţători  prevericatori  susţinuţi  de  po­ până-acum  tot  învăţători  toleraţi  şi  din  să  resfoiască  gazetele  principale  pes-  că-1  păstrează  dumnealui  acasă,  ascuns
               por  şi  unde  au  trebuit  să  se  facă  or­ causa  aceasta poporul  a  rămas  în  igno­ tane  din  11  Nov.  1903,  să  se  con­ in  pultul  mesei,  să  poate,  dară  citatele
               dine  prin  forţa  brachială  (giandarmi),  ranţă  şi  nu  arată  nici  un  interes  pen­
                                                                                                    vingă,  dacă  e  îndreptăţită  întru-cât-va  de  mai  sus  oare  nu’s  în  stare  să  res-
               în  toate  celelalte  comune  învăţămân­ tru  înaintare.
                                                                                                    incvalificabila  insultă  a  dlui  Vlad?  Cer­ toarne  perfida  bănuială  a  minciunii  rău
               tul  a  decurs  în  mod  normal.               învăţătorii  cari  s’a  distins  în  che­
                                                                                                    ceteze  ori-cine  numerii  apăruţi  în  11  voitoare,  cu  care  mă  acusă  dl  Vlad?
                    In  conformitate  cu  datele statistice  marea  lor  au  fost:  cei  dela  şcoalele
               din conspectul şcolar pro anul  1902/1903  din  Căstău,  Orăştie,  Gelmar,  Beriiu,   Nov.  d.  e.  »Egyetârtâs«  (la  pag.  9),  In  fine  nefiind  nici  dânsul  infalibil,  nu’i
               frecuentarea  şcoalelor  noastre  confesio­ Şibot,  Băcăinţi,  Orăştioara-de-jos,  şi  Vi­ »Magyarorszâg«  (pag.  4),  «Peşti  Naplo«  peste  putinţă,  că  nu  şi-a  spus  vorbirea
               nale  gr.-or.  să  presintă  astfel:      nerea,  la  aceste  şcoale  pot  constata  cu  (pag.  3),  «Peşti  Hirlap«  (pag.  2.)  «Neues  din  cuvânt  în  cuvânt  aşa  cum  şi-a  fost
                                                         deplină  satisfacţiune  că  învăţământul
                    1.         Numărul  copiilor  obligaţi  la                                      Pester  Journal«  (pag.  9),  să  cetească  concipiat-o  anterior  acasă,  ci,  răpit  de
               şcoală  au  fost  dela  6— 12  ani  2258  este  la  înălţimea  sa,  ear’  la  celelalte   acolo  „negru  pe  alb11  întruna  ca  în-  puterea  iresistibilă  a  estasei  potenţate
               copii,  1990  copile,  laolaltă  4248.  Dela  nesccepţionate,  mersul  învăţământului
               13— 15  ani,  944  copii,  785  copile,  lao­ au  fost  normal.                      tr’alta,  următoarea  floare  retorică  pusă  prin  necontenitele  aplause  kossuthiste,
                                                                                                    în  gura  dlui  »Vlad« :  *Nu  agităm  nici  şi-a  uitat  pe  un  moment  de  calitatea
               laltă  1729.  Numărul  copiilor  umblători     Un  singur  cas  îngrijitor  s’a  ivit  în
               la  şcoală  au  fost  în  semestrul  I.  1633  decursul  anului  la  fine,  şi  anume  dela   în  contra  maghiarismului,  nici  în  con­ sa  de  naţionalist  român,  şi  astfel  i-a
               copii,  1251  copile,  laolaltă  2884.  In  Toltia  am  primit  raport  că  părinţii  co­ tra  ideii  de  stat  maghiar  ci  în  scăpat  din  gură  şi  câte-o  frasă  cu  colo­
               sem.  II.  1506  copii,  1138  copile  lao-  piilor  cari  erau  datori  să-’şi  trimită  co­ contra  abusurilor  administrative«  (Nem
                                                                                                                                              rit  mai  patriotic  ca  cea  cu  pricina,  căci
              , laltă  2644.                             piii  la  şcoala  confesională  din  Simeria   agitâlunk  sem  a  magyarsăg,  sem  a  ma-  altcum  de  unde  naiba  ar  isvon  untsono
                    Dela  13— 15  ani,  în  sem.  I.  520  au  fost  oare-cum  siluiţi  de  a  cerceta   gyar  dllameszme  ellen,  hanem  a  koz-
               copii,  415  copile,  laolaltă  935.  In  sem.  şcoala  de  stat  din  Jeledinţi.  Caşul  de                                   aceasta  ştire  a  foilor  necombătută  la
               II.  771  copii,  384  copile,  laolaltă  855.  altfel  este  sub  cercetare  şi  nu  e  ter­  igazgatâsi  tulkapâsok  ellen«;  «Wir  agi-  timpul  seu  de  nimenea ?
               Suma  tuturor    copiilor  umblători  Ia  minat.                                     tiren  nich  gegen  das  Ungarthum  und        Apropos!  Există  touşi  o  deosebire
               şcoală  în  anul  şcolar  curgător  au  fost   In  legătură  cu  conspectul  datelor   nicht  gegen  die  ungarische  Statsidee,  între  forma  frasei  cum  am  citat-o  eu
               2015  copii,  1558  copile,  laolaltă  3573.  arătat  despre  mobiliarul  şi  recuisitele  sondern  gegen  die  Uebergriffe  der  Ver-   (din  memorie)  în  corespondenţă,  şi  cum
               In  anul  premergător  au fost  1913  copii,  şcoalelor  noastre,  cari  în  general  sunt  waltung«).  In  «Budapesti  Hirlap«  (pag.
                                                                                                                                              s’a  publicat  prin  gazetele  pestane!  Rec­
               1578  copile,  laolaltă  3491.            foarte  sărace  şi  lipsite, cu plăcere  amin­
                                                                                                    4)  considerat  de  cel  mai  serios  ziar  tific  deci  cu  plăcere:  DI  Vlad  n’a  zis
                    Şcolarii  sunt  după  progres:  dis­ tesc  aici  că  în  considerarea  aceasta,
               tinşi  472,  buni  1401,  debili  1259.  institutul  de  credit  şi  economii,  socie­  maghiar,  a  apărut  cu  puţină  modificare,  că  »câ  nu-i  duşman,  ci  conform  or­
               După  confesiune  gr.-or.  2359,  gr.-cat.  tate  pe  acţii  »Dacia«  din  Orăştie,  a   dar’  alipirea  dlui  Vlad  cătră  «ideia  de  ganelor  cari  «nu-şi  prea  sug  ştirile  din
               118,  de  alte  confesiuni  7.  După  naţio­ avut  bunâ-voinţă  marinimoasă  şi  a  pus   stat  maghiar«  nu  lipseşte  nici  de  aici:  unghii«,  a  zis  că  »ttu  agităv,  în  contra
               nalitate  3687  Români,  4  Maghiari,  1  la  disposiţiunea  presidială  un  ajutor  de  «Declară,  că  dânsul  nu  agită  nici  în  «ideei  de  stat  maghiar«,  care  să  des­
               Germân.  Pro văzuţi  cu  cărţile  şcolare  200  coroane  din  cari  să  se  procure  contra  maghiarismului,  nici  în  contra  copere  umbră  de  diferinţă  esenţială între
               peste  tot  1835,  înparte  1061,  repro-  la  unele  şcoale  sărace  recuisitele  cari   ide ei  de  stat  maghiar,  ci  da,  va  agita  aceste  două  expresiuni ?  Oare  de  dife-
               văzuţi  423.  Instrucţiunea  au  ţinut 8— 9  lipsesc.
                                                                                                    în  contra  abusurilor  amploiaţilor  admi­ rinţa  aceasta  bagatelă  să  se  fi  acăţat
               luni  şi  s’a  început  la  l-a  Sept.  cu  în­  In  acest  scop  s’au  şi  pus  în  lu­
                                                                                                    nistrativi».  (Kijelenti  hogy  6  nem  agi­ dl  Vlad  în  mod  sofidic,  când  a  decla­
               trerupere  pe  timpul  lucrurilor  de  câmp  crare  procurarea  de  maşini  de  comput,
               economice.                                table  negre,  tabele  de  părete  şi  mape,   tai  sem  a  magyarsăg,  sem  a  magyar  rat,  că  frasa  citată  de  mine  nici  când
                    Examenele  s’au  ţinut  din  1— 31   cari  să  vor  împărţi  în  decursul  anului  dllameszme  ellen,  hanem  igenis,  agitâlni n’a  întrebuinţat-o ?
   1   2   3   4