Page 3 - Activitatea_1904_03_12
P. 3

Nrul  12                                                             .-A   A C T I  VI  TA  T E A                                                            Pag.  3.

               Nu  de  lormă  a  vorba  aici,  ci  dvT  oferă  ouăle  societăţei,  spre  a  le  vinde  bună  seamă  că  se  vor  întovărăşi  şi  aii,  să  se  convingă  despre  manipularea  ave­

          esenţă!                                    în  comision,  direct  în  străinătate.  O  pentru  a’şi   cumpăra  unele  săminţe,   rii,  care  este  de  32  milioane.  Cu  privire  la
                                                                                                                                          modul  cum  conduce  dl  preşedinte Ilie Curescu
               La  ceialaltă  frasă  citată  în  cores­ asemenea  bancă  s’au  societate  poate  maşini  sau  instrumente   agricole  de
                                                                                                                                          trebile  acestei  averi  frumoase,  avem  un  ra­
          pondenţa  mea  (»Eu  numai  o  patrie  oferi  tovărăşiei  un  avans  bănesc  care  cari  au  nevoe,  căci  după-cum  am  ară­   port  a  d-lui  Dr.  Nicolae  Ionescu  în  „Gazeta
          am,  şi  aceasta  e  cea  maghiară),  dl  Vlad  să-i  servească  a  avansa  depunătorilor  tat  deja,  ei  le  vor  avea  mult  mai  bine   Transilvaniei"  dela  27  ale  curentei.  Cele  în-
          n’a  aflat  nimic  de  reflectat,  aşa  dară  de  ouă  în  fie-care  săptămână  câte  o  şi  mult  mai  eftin.  Ei  se  mai  pot  uni  ş rate  în  aceia  corespondenţă  aruncă  -  o  lu­
          a  recunoscut-o  de  adevărată.  N’o  mai  sumă  oare-care  pentru  ouele  depuse,  pentru  a  face  o  distilare  de  ţuică  (po­  mină  tristă  asupre  d-lui  Homnoj  Curescu,
          răscolesc  deci  nici  eu,  cu  toate  că  des­ rămânând  ca  la  finele  lunei  să  li-se  dea  varnă)  sau  o  uscătoare  de  prune  co­  deoare-ce  venitele  abea  să  urcă  la  0‘3°/0.  —
                                                                                                                                          Având  prilej  a-şi  alege  un  nou  conducător,
          pre  fina  distincţie,  ce  se  face  la  noi  restul,  din  preţul  resultat  la  vânzare. mune,  ceea-ce  de asemenea  le  va  aduce
                                                                                                                                          representanţii  să  se  şi  folosească  de  aceasta
          între  «patria  maghiară«  şi  între  «Un-      Câtimea  avansului  de  dat  tovară­ mari  foloase.                             şi  luând  act  despre  cele  înşirate  de  energi­
          gariar«.  am  avea  destul  de  vorbit.    şilor  pe  suta  de  oue  predată, se  fixează   Negreşit  că  tot  începutul  este  greu   cul  dl  Dr.  N.  Ionescu,  aleagă-şi un  preşedinte
               După  acestea  cred  că-i  destul  de  tot  de  comitet,  în  fie-care  lună.   şi  la  noi  unde  spiritul  de  tovăreşie  nu  vrednic  de  fie ertatul  general  Doda,  care  im­
          clar  întru  cât  a  vorbit  dl  Vlad  adevă­   Pentru  a  invedera  foloasele  ce  pot  este  prea  lăţit,  mi-se  pare  mult  mai  punea  în  afară  şi  purta  la  inima  sa  soartea
          rul  când  m’a  declarat  de  «mincinos  resulta  pentru  sătenii  noştri,  făcând  o  greu  decât  ori  unde,  dar’  prin  multă   şi  interesele  grăniţerilor,  ce  cu  mari jertfe  au
                                                                                                                                          câştigat  aceia  avere  însemnată.  D-zeu  să  le
          neruşinat«.                                mai  bună  economie  cu  pasările  de  stăruinţă  din  partea  acelora  ce  îşi  vor
                                                                                                                                          ajute!
               Ii  recomând  se şi  păstreze  epitetele  curte  şi  venzînd  în  tovărăşie  produsele  lua  sarcina  ca  să-i îndrumeze  pe această
          defăimătoare  pe  ocasiuni  mai  potrivite  lor,  .să  facem  o  mică  socoteală.    cale,  desluşindu-i  bine  pe  săteni,  totuşi   I n   a te n ţiu n e a   c o n s u m e n ţilo r
          când  nu  se  va  dejosi  prin  împărţirea      Se  admitem  un  sătean  care  ar  să  sperăm  că  se  va  ajunge  la  formarea,  s p ir t u lu i  p u tu ro s.  Ministrul  de  interne  a
                                                                                                                                          dat  o  ordinaţiune  aspră,  că  amestecarea  spir­
          lor  pe  sine  însuşi.                     avea  20  găini  ouătoare,  cari  fiind  nu­ cel  puţin,  a  tovărăşiilor  mai  simple.
                                                                                                                                          tului  cu  e t e r - s ul f ur i c   este  oprită,  deare-ce
                         „ Pretinsul**  corespondent.  mai  puţin  mai  îngrijite,  vor  produce    Preoţii  şi  mai  cu  seamă  învăţătorii  s’a  constatat  că  este  ucizâtor  de  oameni.
                              *.                     pe  an  câte  120  ouă  de  fiecare,  adecă  care  au  ştiut  cum  să  înveţe  pe  ţărani   Acest  metod  de  a-se  potenţa  puterea  vinar­
                                                                                                                                          sului  s’a  importat  din  Galiţia  şi  s’a  profesat
               NR.   Am  presupus  noi,  că  dl  Vlad  şi  în  total  2400  ouă.  Vînzând  aceste  ouă  să  se  asocieze pentru credit şi  economie,   în  mod  înspăimântător  la  noi.  Este  ştiut  şi
          adjutantul   seu   in  cele   duhovnice.şti-poli-   în  tovărăşie  ar  obţine,  în  mijlocie,  peste  vor  şti  de  asemenea  să-i  ademenească  chiar  înainte  cu  câteva  zile  să  vestise şi  prin
          tico-financiale-bisericesti-şcolare,  adecă  omni-                                                                              foi,  că  în  mai  multe  locuri  s’au  Înveninat
          busul-motor  fie  lângă  tipografia  nouă şi  foaia,   întreg  anul,  cel  puţin  3  lei  20  bani  să  se  întovărăşească  pentru  a  produce   oameni  şi  au  şi  murit.
          grupului  »noli  me  tangere*  nici  legaţi  nu  pe  sută,  adecă  în  total  76  lei  80  bani. şi  consuma  în  comun.  Negreşit  că  con­  La  aceste  urmări  triste aduce  puturosul
          vor  sl  creadă,  că  mai  avem  şi  noi  câte  un   Hrănind  şi  îngrijind  găinele  mai  tăm  mult  ca  ideea  aceasta  să  fie  sus­  de  vinars  omenimea.  Având  acum  remediul
          corespondent'  prin  Budapesta.                                                                                                 fiecare  să  denunţă  pe  I t zi g  din  sat  la  or­
                                                     bine  decât  sunt  îngrijite  astăzi,  să  pre­ ţinută  şi  propoveduită  şi  de  colegii
               Aci  să  poate  aplica  nimerit  zicala „Wie                                                                               ganele  competente,  ear’  organele  comunal,
          der  Schelm,  so  d^nkt  er“.  Noi  asigurăm  însă  supunem  că  afară  de  cheltuiala  obici­ noştri  de  meserie.  —  Băncile  populare  să  nu  steie  nici  când  pe  partea  jupânului
          pe  cei  din  fruntea  noului  grup  politic,  că  ţi­  nuită  ce  are  săteanul  cu  găinele  sale  de  sigur  îşi  vor  face  şi  ele  datoria.  cu  vânzarea  otravei.
          nem  sub  demnitatea  noastră  a  fătul  articlii
          în  biroul  patrafirului  şi  moliftelnicului,  pardon  şi  de  care  nu  prea  ţine  nici  o  soco­                 ^Câmpul11,      În v ia tă .  O copilă  de  12  ani  din  Drezda
          —  redacţional  —  şi  apoi  datăm  şi  botezăm   teală,  de-oare-ce  constă  mai  mult  din                                    crezută  moartă,  a  fost  pusă  în  coşciug  şi
          ca  şi  când  ar  veni  din  >cele  patru  unghiuri»                                                                            aşezată  pe  catalc  în  casa  mortură.  In  tim­
          sub  şepte-spre zece  pseudonime,  cari  de  cari   rămăşiţe  şi  mai  cu  seamă  din  ceea-ce   N0UTĂTI                        pul  când  i-se  făcea  însă  serviciul  de  înmor­
          mai  nozsag-eşti.                          găsesc  prin  ogradă  şi  pe  câmp,  se  zi­                                         mântare  copila  şi-a  deschis  ochii  şi  a  înce­
               La  tema  «chestii  de  principii*  vom   cem  că  ar  mai  cheltui  câte  un  leu  de                                     put  să  vorbească.  Copila  a  fost  dusă  apoi
          mai  reveni  de  altcum.                                                                   Dou& sen  tin ţe.  Faimosul  Kalmăr An­  acasă  şi  luată  de  nou  în  îngrijire  medicală.
                                                     fie care  găină  pe  an.  Dar’  acest  venit                                         Medicii  au  sperănţă  că  îi  vor  putea  reda
                                                                                               tal  despre  care  cetim  în  »Uj  Lap*  (Nr.  83   sănătatea.
                                                     este  numai  din  ouă,  nu  şi  din  pui,  din   a.  c.)  din  Budapesta  că  a  zăcut  când-va  în
                 ECONOMI E                           a  căror  creştere  mai  poate câştiga  încă   temniţă  ordinară  pentru înşelăciune  şi  defrau-   C o m u n ă   bogată.  Cetim  în  «Tel.

                                                     pe  atâta.  In  acest  caz,  ţinând  SBemâ  dare,  —  a  fost  acusat,  nu  ştiu  a  câte-a  oară,   Rom.»:  La  distanţă  de  câţiva  chilometri  de
                                                                                                                                          Karlsruhe,  în  Germania,  există  o  comună,
            Tovărăşiile  agricole.                   şi  de  ouăle  ce  le  consumă  cu  familia,  de  lesa  majestate.  Curtea  cu  juraţi  din  Bu­  care  nu  numai  nu  are  datorii  şi  nu  pune
                                                     precum  şi  de  acelea  ce  le  pune  sub   dapesta  în  pertractarea  ţinută  în  23  1.  c.  l'a   arunc  pe  locuitorii  sei,  ci  la  începutul  fiecă­
                                                                                               achitat.  Juraţii  au  declarat  pe  conştiinţa,  rui  an  împarte  între  locuitori  venitul  realisat
                                                     cloşti,  totuşi  venitul  unui  sătean  care
          Exemplu  de      o   tovărăşie    pentru   ar  dispune  de  20  găini,  ar  fi  de  5  lei   lor  cea  mai  curată,  că  articolul  întitulat  în  anul  premergător.  Această  comună se  nu­
                                                                                                                                          meşte  B e i e r t h e i m   şi  are  1657  locuitori.
                                                                                                ••Kirdly  eszkăszegăs*  («Regele  şi-a  călcat
                     vânzarea  de  ouă.              de  găină  pe  an,  adecă  în  total  100  lei.  jurământul«I)  nu  conţine  vătămare  la  adresa   In  anul  trecut  a  avut  venite  de 58.764  mărci
                        (Urmare  şi  fine.)               Astăzi  venitul  sătenilor  noştri,  re-  regelui  coronat  !..                 faţă  cu  cheltuelile  de  37.924  mărci.  Venitul
                                                                                                                                          curat  a  fost  deci  20.840  mărci,  care  la  în­
               9.   Ouăle  adunate  de  căruţaş  din  sultând  din  creşterea  găinilor  este  de   In  aceiaşi  zi  publicistul  Slovac  Ioan  ceputul  anului  curent  a  fost  împărţit  între
          comune  se  vor  aduce  la comuna  aleasă  bună  seamă  cu  mult  mai  mic  şi  aproape   Strobl  din  Turcianski  —   St.-Martin  a  fost  locuitori,  conform  usului.  Fericită  comună!
          ca  centru,  unde  se  vor  examina,  sorta   nu  înţelege  nimic  din  el,  căci  îi  vine   tras  la  răspundere  înaintea  curţii  cu  juraţi   » Carmen* Tipografie românească
          şi  împacheta  în  anumite  lăzi  şi  apoi   cu  ţîrăita.                            din  Budapesta  pentru  agitaţie  naţionalistă,   î n   C lu j !  Dl Petru P. Bariţiu ne-a trimis urmă­
                                                                                               care  ar  fi  săvirşit-o  în  gazeta  fruntaşă  slovă-
                                                                                                                                          torul  circular:  P.  7.  Domnule,  Am  onoarea
          se  vor  expedia  la  destinaţie.  Se  va       Produsul  găinilor  aparţine  de  obi-   cească  «Narodni  Noviny».  Juraţii  şi-au  dat  de  a  Vă  face  cunoscut,  că  sub  firma  im-
          ţinea,  neapărat  seamă  de  ouăle  stricate   ceiu  femeilor,   cărora  le  serveşte  ca  verdictul  tot  pe  conştiinţa  lor  cea  mai  protocolată:  Tipografie  > CARMEN*  konyv-
          se  vor  aduce  la  cunoştinţă  depositarilor   mijloc  de  schimb  în  natură,  adecă  dă  Curată  declarând,  că  Strobl  e  vinovat  întru   nyomda  am  deschis  aici  în  Cluj,  strada  Fe-
          din  comunele  respective,  pentru  a  pre­  ouăle  pe  mărunţişuri.  Cel  mult  din  pui   aţîţarea  Slovacilor în contra  naţiunei magh;are.   rencz  Jozsef-ut  58,  o  Tigografie  nouă,  asor­
                                                                                                                                          tată  cu  cel  mai  modern  material  de litere de
          veni  pe  cei-ce  le  au  strecurat  printre   dacă  mai  vinde  pe  parale.          Pe  basa  verdictului  acusatul  a  fost  osîndit,   deosebite  feliuri  şi  provăzută  cu  maşini  de
          cele  bune,  respectiv  le  va  reţinea  câte   In  acest  schimb,  numai  negustorii   la  i  lună  temniţă  de  stat  ţi  6oo  coroane  cea  mai  nouă perfecţiune  a  technicei  moderne.
                                                                                                amendă  în  bani  I..                          îndelungata  praxă  pe  terenul  profesiu-
          5  bani  de  fie-care  ou  stricat.        sunt  în  câştig,  căci  aproape  fără  deo­    Iubite  şi  cinstite  cetitoriule,  zăboveşte  nei  mele  şi  faptul,  că  în  decurs  de  15  ani
                10.   Preţul  pe  care  urmează  a se
                                                     sebire  de  anotimp,  el  socoteşte  cam  5  un  pic  după  cetirea  acestor  două  sentinţe   am  fost  conducătorul  technic  al  tipografiei
           vinde  ouăle,  se  hotăreşte pentru  fie-care   oue  la  un  ban  (10  bani),  adecă  2  lei  aduse  în  aceiaşi  zi,  în  acelaşi  loc,  meditează   iM merva«  societate  pe  acţii  în  Orăştie,  mă
          partidă  s’au  vagon  în  parte  de  cătrâ   suta.  Adevărul  este  că  sătencele  noas­  niţăl  asupra  psichologiei  lor,  şi  te  asigur,  că   dispensează,  cred,  de  a  mai  da  îndeosebi
                                                                                                                                          asigurări  despre  capabilitatea  mea.
          preşedintele  tovărăşiei,  care  se  va ţinea   tre  pun  prea  puţin  preţ  pe  pasările   multe  învăţături  folositoare  vei  trage  din   Mă  voiu  nisuî  însă  şi  pe  viitor  din
          în  curent  cu  preţuirile  pieţei  Bucureşti   lor  de  curte,  adecă  le  îngrijesc  prea   confrontarea  lor.                toate  puterile,  ca  în  acest  centru  de  frunte
          şi  a  pieţelor  străine.  El  este  obligat  a   puţin.  Doar  pe  iarnă  ce  bruma  le  mai                         Omikron,  al  Ardealului,  să  câ.tig  cinste  numelui  ro­
                                                                                                                                          mânesc  şi  pe  acest  teren,  prin  lucrări  solide
           le  vinde  ferm,  adecă  plătite  insegral,   dă  de  mâncare  din  mână,  apoi  dorm      A g ita to r  r o m â n   d eţin u t.  Sub   şi  cu  gust  executate.  Apelez  deci,  cu ,  toată
          contra  duplicatului  scrisoarei  de  trăsură   săracile  pe  unde  apucă,  de  multe  ori   aceasta  rubrică  cetim  în  „B.  H“.  dela  29  1.   încrederea  şi  nădejdea,  la  sprijinul  binevoitor
                                                                                                                                          al  publicului  românesc,  şi  îndeosebi  la  cor-
           —   sau  cu  ramburs.                     în  câte  o  salcie.                       c.  că  dela  Cluj  i-s’a  d e p e ş a t :   în  Turda   poraţiunile  şi  societăţile  româneşti,  la preoţii,
                11.   Preţul  pe  care  urmează  să       Dedulcindu-se  la  sistemul  de  vân­  au  deţinut  pe  V a s i l i e  M o l d o v a n   agita­  profesorii,  advocaţii,  medicii,  directorii  de
          se  plătească  miia  sau  suta  de  ouă  to­  zare  în  tovărăşie  de  bună  seamă  că  ar   tor  român,  pe  care  la  judecat  l’a  t rei  luni  bănci,  şi  peste  tot  la  întreaga  inteligenţa  ro­
                                                                                                                                          mânească,  ca  să  mă  onoreze  cu  încredere»
          varăşilor,  se  calculează  la  finele  fie-că-   pune  mai  mare  preţ  pe  pasările  lor   t e m n i ţ ă   pentru  un  articol  apărut  în  „Foaia   în  tot  ce  ar  avea  lipsă  pe  terenul  tiparului.
                                                                                                Poporului".  M o l d o v a n   a  fost  fugit  în  Ro­
          rei  luni  de  cătră  comitetul  tovărăşiei,                                                                                         Tipăresc,  prompt  şi  cu  gust,  pe  lângă
                                                     de  curte,  aşa  că  le-ar  îngriji  şi  hrăni  mânia,  în  zilele  aceste  însă  a  venit  să  se   preţuri  convenabile  :  cărţi,  broşuri,  jurnale,
          scoţînd  toate  cheltuelile  de  strîngere,   mult  mai  bine,  le-ar  face  coteţ  sau  supuie  asentării  şi  cu  acest  prilej  a  fost  de­  reviste,  anuare,  statute,  circulare,  bilete  de
          sortare,  împachetare,  transport,  costul                                            ţinut  şi  transportat  în  temniţa  procurorului  visită,  de  logodnă,  anunţuri  de  cununie,  in­
                                                     bordeiu  ca  să  ouă  şi  pe  iarnă,  când
                                                                                                                                          vitări,  ordine  de  dans,  tabele,  acţii,  li bele,
          materialelor,  remisa  sau  plata  deposi­  ouăle  au  un  preţ  cel  puţin  îndoit  ca   din  Cluj.  Câ t ă  b u c u r i e i   placate,  necroloage,  conturi,  şi  tot  felul  de  ti­
          tarilor,  cheltuelile  de  administrare,  co-   în  celelalte  anotimpuri.                                                      părituri.
           mison;  ear’  restul  se  va  repartisa  to­   Bine  înţeles  că  aceaşi  tovărăşie  ar   A d v o ca t  î n   Sălişte.   Dl  Dr.  Nic.   Pentru  cancelarii  advocaţiale,  protopo-
                                                                                                Petra  advocat  din  Sălişte  (corn.  Sibiiului),
          varăşilor  în  raport  cu  numărul  ouălor  putea  să  îmbrăţişeze  vânzarea  şi  a  al­                                        peşti,  private  etc.  Iiferez  ori-ce-fel  de  tipări­
                                                                                                aduce  la  cunoştinţa  on.  public,  că  şi-a  des­  turi  ce  mi-se  vor  încredinţa.
           predate.                                  tor  producte,  precum  şi  cumpărarea  chis  o  cancelarie  advocaţială  în  Sălişte.    In  deosebi  ţin  magazin  bogat  de pape-
                Când  se  va  dovedi  că  un  tovarăş  de  unele  articole  trebuitoare  sătenilor                                        tărie,  anume  tot  feliul  de  bilete,  hârtii  de
                                                                                                     R ec tific a re   Pe  când  cerem  scuzele,  epistole,  cuverte,  bilete  de  nuntă;  invitări,  or­
          a  vendut  ouăle  unei  persoane  streine,  noştri.  Aşa  de  pildă  întovărăşiţii  pen­
                                                                                                rectificăm  totodată,  că  fidanţata  d-lui  Petru  dine  de  dans  etc.  etc.  în  cele  mai  variate  şi
           se  va  amenda  cu  10  lei,  ear’  în  cas  tru  vânzarea  ouălor  şi  a  puilor,  vor                                        mai  elegante  forme  noue,  cu  preţuri  foarte
                                                                                                Opincar  din  Sebeşul-săsesc  nu  o  cheamă
                                                                                                                                          ieftine.
          de  repeţire  cu  20  lei  sau  se  va  scoate  putea  se  vândă  în  tovărăşie,  gogoşi  de  Rica,  fără  Eugenia  Pop.
           din  tovărăşie.                           mătasă,  s’au  borangicul,  fasolea  ce  o                                                Recomandându-mă  în  bunăvoinţa  ono­
                                                                                                   A d u n a r e a   g r ă n iţ e r ilo r   b ă n ă ţen i.   ratei  inteligenţe  române,  semnez
               Când  tovărăşia  stă  în  Jegătură  cu  au  de  prisos,  şi  altele,  căci  în  ori-ce
                                                                                                Representanţa  regimentului  de  odinioară  bă-     cu  deosebită  stimă:
          o  bancă  s’au  cu  o  societate  care  dis­  caz  vor  prinde  un  preţ  mai  bun  de   năţan-român  îşi  ţine  adunarea  generală  cât        Petru  P.  Bariţiu,
           pune  de  un  capital  mai  mare,  care  se  cât  vînzând'o  fiecare  în  parte.    de  curând  în  Caransebeş.  „Comunitatea  de      proprietarul  tipografiei  «Carmen»  în  Cluj.
           ocupă  bună  oară  şi  cu  exportul  unor      Membrii  unei tovărăşii  de  vânzare,  avere11,  căci  aşa  să  numeşte  aceasta  corpo-   (Strada  Ferencz  .Tâzsef-ât  ă8).
           asemenea  producte,  atunci  tovărăşia văzând  foloasele  ce  au  pe  urma  ei,  de  raţiune,  are  prilej  să  censureze  şcoaiele  anu.
   1   2   3   4