Page 1 - Activitatea_1904_04_13
P. 1

j

             Anul  IV.                                                  O răştie,  7  Aprilie  n.  1904.                                                             Nr.  13



               INSERTIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
                                     ACTIVITATEA                                                                                                         Pentru  plugari—ţărani  pe an
          se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                              Pentru  România  şi  striinitate
                   poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


         Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani,


             EDITOR,  PRO PRIETAR  ŞI  ŞEF-R ED AC TO R :                                                                                              REDACTO R  R E SP O N SA B IL:
                                                                          A p a r e   în  fie c a re   Joi.
               D r .  A u r e l  M u n tea n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n



                                                    realisarea  celui  mai  înalt  ideal  pe  pă­ de  a  sărbători,  cât  omeneşte-i  posibil,  neagră,  imprimă  timbrul  morţii  morale
                                                    mânt :  î n f r ă ţ i r e a  o a m e n i l o r !  aceste  sfinte  sărbători  ale  Paştilor,  ca  şi  opinia  publică  pe  cel  atins  îl  depor­
                                                         Adevărat  a înviat! este  trium­ să  nă  putem  adresa  unii  altora  t r a d i ­ tează  la  Insula  dracului.
                                                    ful  dreptăţii  asupra  nedreptăţii,  al  sin­ ţ i o n a l a  s a l u t a r e :   »Christos  a   Pe  când  lumea  ar  fi  aplicată  a
                                                    cerităţii  asupra  făţărniciei,  al  credinţei  înviat-r«  cu  răspunsul nelipsit:  »Ade­ recunoaşte  liberei  prese  o  putere  mare
                                                    asupra  necredinţei.                       vărat  a  înviat!«                         pe  atunci  vine  şi  îi  impune  şi  ei  do­
               Au  trecut  aproape  dou6  mii  de
                                                          Christos  a  înviat -r  este  exem­                       (*Albinat  —  România).  rinţe  riguroase  dela  a  căror  împlinire
          ani,  de  când  Mântuitorul  lumei  prin
                                                    plul  faptelor  bune  ale  strămoşilor  noştri,            — +CI»—                    exactă  şi  conştienţioasă atârnă valoarea
         divina  lui  învăţătură,  a  schimbat  lumea
                         >                          cari  dea  bunul  Dumnezeu  să  prindă                                                şi  luarea  ei  în  considerare.  Adevărul,
         veche  păgână,  sădind  în  inima  ei  prin­                                                Din  viata  noastră
                                                    rădăcini  cât  mai  adânci  în  inimile                      i                        dreptatea  şi  obiectivitatea  ar  trebui  si
         cipii,  cari  o  înobilează  şi  făcându-o,  să
                                                    noastre!                                                                             fie  călăuzele  ziaristicei.
         fie  mai  compătimitoare  faţă  de  suferin­                                          naţională  şi culturală.
                                                         Adevărat  a  înviat-r  este  îm­                                                      In  cât  ţine  cont  ziaristica  de  azi
          ţele  aproapelui.                                                                                     —ES&-
                                                    plinirea  tuturor  dorinţelor  şi  aspiraţiu-                                         de  aceste  recerinţe  o  ştie  chiar  şi  cel
               Dumnezeescul  întemeetor  al  Creş­
                                                    nilor  celor  mai  scumpe  ale  poporului          —  P resa  noastră.  —             din  urmă  ţăran  care  abia  poate  ceti.
          tinismului  a  produs  o  reacţiune  mân­
                                                    românesc,  pe  care  Dumnezeu,  eterna                        II.                          Noi  însă  nu  ne  vom  mulţumi  cu
          tuitoare  în  suflete,  făcând  pe  oameni
                                                    Provedinţă,  să-’l  aibă  în  totdeauna  sub                                          impresia  ce  i-o  lasă  ţăranului  ziaristica
          să-’şi  cunoască  înalta  lor  chiemare  pe                                               Permitem  înainte  de  toate,  că  în
                                                    sfânta  lui  pază.                                                                    noastră,  ci  vom  căuta  să  urmărim  fra-
          pământ,  de  a  trăi  o  vieaţă  mai  fru­                                           cadrul  apreţierilor  noastre,  nu  ne  este   sele  prin  cari  a  trecut,
          moasă,  recomandând  iubirea  inimicilor,       Christos  a  înviat i  este  cultul,  scopul  să  facem  istoricul  presei  ro­
          invitarea la  masă  a celor  săraci şi  lipsiţi,   pe  care  trebue  să-’l  avem  pentru  pă­ mâne.                                  In  mânia  patentei  împărăteşti, care
          şi  iertarea  celor  ce  ne-au  făcut  rău.  rinţii  noştri,  pentru  oamenii  mari  ai   Trecând  peste  acest  moment  re­    restrîngea  foarte  mult  libertatea  presei,
                                                    ţării  noastre,  cari  în  decursul  vremuri­ marcăm  incontestabilul  adevăr,  că  presa   noi  Românii  din  Ardeal  aveam  vr’o
               Christos  a  înviat!  este  salu­                                                                                          câteva  ziare,  cari  stăteau  la  înălţimea
          tarea  pe  care  întreaga  Creştinătate  o   lor  au  apărat-o  în  împrejurări  grele  cu  unui  popor  este  oglinga  fidelă  în  care
          repetă  aproape  de  două  mii  de  ani,   braţul  şi  mintea  lor  cea  ageră,  făcând  să  reflectează  starea  lui  culturală  şi   chemării  lor  din  toate  punctele  de  ve­
                                                                                                                                          dere.
          simbolul  asupra  ignoranţei,  a  bunătăţii   din  piepturile  lor  un  zid  de  apărare.  politică.  Ca  un  mijloc  de  a  pune  în
          asupra  răutăţii  şi  a  vieţei  asupra  morţii.  Fie  dar’  ca  dragostea  lor  de  muncă  şi  câteva  ore  sau  o  zi  în  curent  pe  fiii   Fără  a  insista  asupra  unei  foi  po­
                                                    iubirea  de  ţară,  să  ne  servească  şi  aceluiaşi  popor  cu  tot  ce  să  petrece   litice  de  scurtă  durată  ne  vom  opri
               Adevărat  a  înviat!  este  con­
          sfinţirea  acestei  salutări  prin  fapte  bune,   nouă  urmaşii  lor,  ca  exemple  vrednice  în  sinul  seu  şi  afară  de  sine  de  a-1   asupra  acelora  cari  tălmăcind  sincer
                                                                                                                                          vederile  şi  credinţele  poporului  nostru
          prin  îngăduinţă  faţă  de  greşalele  dea-   de  imitat  pentru  binele  şi  fericirea  scum­ tace  atent  la  relele  ce-1  ameninţă,  de
                                                    pei  noastre  Patrii!                      a-1 pregăti pentru acţiuni  mari, presa adecă   şi  apărându-1  cu  demnitate,  s’au  putut
          proapelui  şi  prin  tendinţa  de  a  deveni
          din  ce  în  ce  mai  bun,  fie-care  în  sfera   Adevărat  a  înviat T  este  con­ ziaristica,  se  consideră  de  un  factor   considera  de  adevărate  organe  ale  opi­
          lui  de  activitate.                      firmarea  tuturor  principiilor  creştine,  principal  în  vieaţa  popoarelor.  Credem   niei  noastre  publice.
               Christos  a  înviat!  este  trium­   sorgintea  virtuţilor,  cari  înobilează  pe  că   e   de   prisos   a   aminti  lucrul                                —  n.
          ful  nevinovăţiei  asupra  răutăţii  inimilor   om,  făcându-’l  se  ocupe  un  loc  vred­ cunoscut  de  mulţi,  că  presa  deşi  nu
          împetrite  şi  balsamul  răcoritor,  care  a   nic  de  înalta  lui  misiune  pe  pământ. are  la  disposiţiune  tunuri  şi  baionete,   Sinodul protopresbiteral gr.-or.
          adus  pacea  şi  liniştea  în  lume.           Facă  Cerul  ca  iubirea  de  ţară,  şi  nu  se  luptă  cu  astfel  de  arme,  totuşi          al  Orăştiei
               Adevărat  a  înviat!  este  iubi­    dragostea  de  muncă,  faptele  bune  şi  causează  rane  mortale,  nimiceşte  indi­
          rea  sinceră  şi  neprefăcută  pornită  din   tendinţa  cătră  progres,  din  toate  punc­ vizi  şi  corporaţiuni  întregi.     ţinut la 28 Februarie  (12 Mart. n. a. c).
          inimi  calde,  sorgintea  faptelor  bune   tele  de  vedere  şi  din  toate  sensurile,   Puterea  condeiului  înlocueşte glon­
          faţă  de  cei  ce  sufer  şi  se  află  în  mizerie.  să  crească  din  ce  în  ce  mai  mult  în  ţul  şi  sabia  soldatului.               (Urmare  şi  fine).
               Christos  a  înviat!  este  ex-      inimile  noastre  şi  ca  bunul  Dumnezeu,      Cel  lovit  de  glonţ,  moare  moarte         III.  Afaceri  epitropeşti.
          presiunea  cea  mai  înaltă  a  binelui  în  eterna  Provedinţă,  să-’şi  reverse  asupra  eroicească  sau  cel rănit  de  sabie  trăind;   Afacerile  epitropeşti  se  arată  mai
          toate  sensurile  de  activitate,  a  progre­ ţării  noastre  bogata  lui  milă,  să  ne  fe­ o  poartă  mai  departe  cu  mândrie.  ales  cu  privire  la  manipularea  averilor
          sului  din  toate  punctele  de  vedere  şi rească  de  rele  şi  se  ne  dea  prilejul    Condeiul  însă  unde-şi  lasă  pata bisericeşti-şcolare  şi  fundaţionale  ale


                  FOIŞOARA                           cu  putere  valurilor,  o  astfel  de  şalupă  cu-  cinci,  şase  zile,  după  capriciile  vântului  şi   Dar’  plasa tăiată,  însemna  perdută  pen4
                                                     treeră  apele  trăgând  în  urma  ei  o  plasă  fiindu-i  cu  totul  imposibil  să  între  într’un  tru  totdeauna  în  fundul  apei  şi  era  scumpă,
                                                     mare,  care  cufundată  aproape  până’n  fun­ port  de  pe  unul  din  ţărmurii  celor  două  foarte  scumpă,  costa  o  mie  cinci  sute  de
                     PE      MAPE                    dul  mării,  adună  peştii  şi  racii  greoi.  ţări  vecine.                         franci  câştigaţi  cu  atâta  osteneală  în  mijlo­
                                                                                                                                          cul  valurilor  şi  aparţiunea  proprietarului  şa­
                                                          Când  vântul  Brise  e  moderat  şi  valu­
              DUPĂ  GUY  DE  MAUPASSANT.                                                             Când  pentru  a  treia  oară  şalupa  lui
                                                     rile  nu  sunt  tocmai  mari,  se  începe  pescu­  Javel  făcuse  un  astfel  de  drum dela  un  ţărm   lupei,  lui  Javel  bătrânul,  care  n’ar  fi  voit  s’o
                                                     irea  în  şalupă.                         la  altul  fără  a  putea  întră  în  vre-un  port,   peardă  cu  nici  un  preţ.
               Tocm  i  ceteam  în  gazete :  »Ni-se  scrie   Plasa  e  fixată  la  cele  două  capete  ale  Javel,  ne-având  ce  face  şi  ori-cum,  să  pro­  Proprietarul,  când  auzi  vorbele  mari­
          din  Boulogne-sur-mer,  cu  data  de  22  Ianua­ şalupei  şi  printr’un  mecanism,  aruncată  şi   fite  ceva,  să  nu  stea  în  zădar  în  mijlocul  narului  se  îngrozi  şi  zise  spăriat:
          rie,  că  o  mare  nenorocire  a  avut  loc  acolo.  scoasă  afară  din  fundul  mării,  după  voinţă.  apei,  comandă  aruncarea  plasei.  —  Nu,  nu  tăia,  să  mai  vedem,  să  mai
          O  şalupă  de  pescari,  condusă  chiar  de  pro­  Javel  avea  atunci  pe  bord  pe  fratele
          prietarul  ei  cu  numele  Javel,  tocmai  când  lui  mai  tînăr  şi  încă  cinci  oameni.  Plecaseră   Greul  aparat  fu  aruncat  imediat  peste  încerc  mecanismul I,  şi  fugi  imediat  la  me­
                                                                                               bord  şi  patru  oameni,  doi  înainte  şi  doi  îna­ canism.
          să  între  în  port,  a  fost  aruncată  de  furtună  din  Boulogne  pe  o  vreme  admirabilă.  poi,  cu  ajutorul  mecanismului  scufundară
          în  spre  ost  şi  cu  totul  nimicită.  Cu  toate  si­  Dar’  în  curând  după  plecarea  lor,  în­  plasa  în  adâncime.  Tocmai  în  momentul   Valurile  erau  mari  şi  vântul  sufla  cu
          linţele  de  scăpare,  şi-au  găsit  mormântul  în  cepu  să  sufle  un  vânt  pe  care  marinarii  îl   acela  însă  vântul  aruncă  şalupa  înainte  iar   furie.
          valuri  cinci  persoane.                   cunoşteau  şi  ştiau,  că  o  să  le  facă  năcaz.                                        Javel  tînărul  căzuse  în  genunchi,  îi
                                                                                               Javel  tînărul,  de  frica  unei  primejdii,  lucrând
                Vremea  cea  rea  continuă  încă  şi  sunt  Erau  tocmai  în  canalul  La  Matiche  *)  şi  ar   din  răsputeri  ca  să  aducă  şalupa  iarăşi  la   scrâşneau  dinţii  de  durere  şi  ochii  fi  eşiră
          temeri  de  alte  naufragiuri*.            fi  voit  să  se  înapoieze,  dar’  nu   mai  era   locul  avut  îşi  înţepeni  mâna  în  aparatul  me­  din  orbite.  Totuşi  nu  zicea  nimic,  nu  se  vă-
               Oare  cine  să  fie  acel  proprietar  de  şa­ cu  putinţă.  Ar  fi  voit  să  între  {ntr’un  port                        ita.  Fratele  său  spăriat,  ca  nu  cum-va vre-un
          lupă,  Javel ?,  îmi  gândii  eu.  Să  fie  oare  fra­ dar’  vântul  nu-i  lăsa  şi  şalupa  trebui  lăsată   canic,  care  susţinea  plasa  ue  şalupă  şi-i  fu   mărinar  să  taie  totuşi  plasa,  striga  mereu:
                                                                                               mposibil  să  şi-o  mai  scoată.
          tele  celui  fără  de  braţ?               să  fie  condusă  de  vânt.                                                               —  Nu,  nu,  n’o  tăiaţi,  voiu  arunca
               Dacă  acest  Javel  e  fratele  aceluia,   Să  întâmplă  de  multe-ori  în  acest  ca­  Dând  un  puternic  fipet  de  durere,  toţi   ancora 1
          atunci  a  fost  martor  ocular  înainte  cu  vre-o   nal,  că  o  şalupă  pe  vreme  de  vânturi  mari   ceilalţi  săriră  la  el  să-i  scoată  mâna,  să  în­
          optsprezece  ani  la  altă  dramă,  tot  atât  de   trebue  să  circuleze  între  cei  doi  ţărmuri  câte  vârtească  mecanismul.  In  zadar  fură  însă   Atunci  se  aruncă  ancora  şi  imediat
          îngrozitoare  poate,  ca  şi  aceasta.                                               toate  sforţările.                         şalupa  fu  adusă  înapoi.  Prin  nişte  sforţări
                                                                                                                                          uriaşe  mecanismul  plasei  fu  mişcat  şi  Javel
               Acest  Javel  era  şi  pe  atunci  proprieta­  *)  ,,La  Manche“  însemnează  „mâneca"  şi  se   —  Plasa  trebue  tăiată, atunci e  scăpat 1,
          rul  unei  şalupe.                         dă  această  numire  canalului,  care se  află  între  Fran-  strigă  un  marinar  şi’n  momentul acela scoase   tînărul  putu  în  sfârşit  să-’şi  scoată  braţul.
               Şalupa  e  cunoscută,  ca  vasul  pescari­  cia  şi  Anglia  din  causă,  că  are  forma  unei  mâneci.  un  cuţit  mare  din  buznarul  hainei,  cu  aju­  (Va  urma).
          lor par  exellence.                             Româneşte  s’ar   putea  numai  mai  bine;   torul  căruia  din  două  tăieturi  ar  fi  putut
                                                     Canalul  mânecii.
               Destul  de  solidă,  ca  să  poată  resista                        TraducStorul.  scăpa  pe  Javel.
   1   2   3   4