Page 1 - Activitatea_1904_04_13
P. 1
j
Anul IV. O răştie, 7 Aprilie n. 1904. Nr. 13
INSERTIUNI: ABONAMENT:
ACTIVITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi striinitate
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani,
EDITOR, PRO PRIETAR ŞI ŞEF-R ED AC TO R : REDACTO R R E SP O N SA B IL:
A p a r e în fie c a re Joi.
D r . A u r e l M u n tea n L a u r i a n B e r c i a n
realisarea celui mai înalt ideal pe pă de a sărbători, cât omeneşte-i posibil, neagră, imprimă timbrul morţii morale
mânt : î n f r ă ţ i r e a o a m e n i l o r ! aceste sfinte sărbători ale Paştilor, ca şi opinia publică pe cel atins îl depor
Adevărat a înviat! este trium să nă putem adresa unii altora t r a d i tează la Insula dracului.
ful dreptăţii asupra nedreptăţii, al sin ţ i o n a l a s a l u t a r e : »Christos a Pe când lumea ar fi aplicată a
cerităţii asupra făţărniciei, al credinţei înviat-r« cu răspunsul nelipsit: »Ade recunoaşte liberei prese o putere mare
asupra necredinţei. vărat a înviat!« pe atunci vine şi îi impune şi ei do
Au trecut aproape dou6 mii de
Christos a înviat -r este exem (*Albinat — România). rinţe riguroase dela a căror împlinire
ani, de când Mântuitorul lumei prin
plul faptelor bune ale strămoşilor noştri, — +CI»— exactă şi conştienţioasă atârnă valoarea
divina lui învăţătură, a schimbat lumea
> cari dea bunul Dumnezeu să prindă şi luarea ei în considerare. Adevărul,
veche păgână, sădind în inima ei prin Din viata noastră
rădăcini cât mai adânci în inimile i dreptatea şi obiectivitatea ar trebui si
cipii, cari o înobilează şi făcându-o, să
noastre! fie călăuzele ziaristicei.
fie mai compătimitoare faţă de suferin naţională şi culturală.
Adevărat a înviat-r este îm In cât ţine cont ziaristica de azi
ţele aproapelui. —ES&-
plinirea tuturor dorinţelor şi aspiraţiu- de aceste recerinţe o ştie chiar şi cel
Dumnezeescul întemeetor al Creş
nilor celor mai scumpe ale poporului — P resa noastră. — din urmă ţăran care abia poate ceti.
tinismului a produs o reacţiune mân
românesc, pe care Dumnezeu, eterna II. Noi însă nu ne vom mulţumi cu
tuitoare în suflete, făcând pe oameni
Provedinţă, să-’l aibă în totdeauna sub impresia ce i-o lasă ţăranului ziaristica
să-’şi cunoască înalta lor chiemare pe Permitem înainte de toate, că în
sfânta lui pază. noastră, ci vom căuta să urmărim fra-
pământ, de a trăi o vieaţă mai fru cadrul apreţierilor noastre, nu ne este sele prin cari a trecut,
moasă, recomandând iubirea inimicilor, Christos a înviat i este cultul, scopul să facem istoricul presei ro
invitarea la masă a celor săraci şi lipsiţi, pe care trebue să-’l avem pentru pă mâne. In mânia patentei împărăteşti, care
şi iertarea celor ce ne-au făcut rău. rinţii noştri, pentru oamenii mari ai Trecând peste acest moment re restrîngea foarte mult libertatea presei,
ţării noastre, cari în decursul vremuri marcăm incontestabilul adevăr, că presa noi Românii din Ardeal aveam vr’o
Christos a înviat! este salu câteva ziare, cari stăteau la înălţimea
tarea pe care întreaga Creştinătate o lor au apărat-o în împrejurări grele cu unui popor este oglinga fidelă în care
repetă aproape de două mii de ani, braţul şi mintea lor cea ageră, făcând să reflectează starea lui culturală şi chemării lor din toate punctele de ve
dere.
simbolul asupra ignoranţei, a bunătăţii din piepturile lor un zid de apărare. politică. Ca un mijloc de a pune în
asupra răutăţii şi a vieţei asupra morţii. Fie dar’ ca dragostea lor de muncă şi câteva ore sau o zi în curent pe fiii Fără a insista asupra unei foi po
iubirea de ţară, să ne servească şi aceluiaşi popor cu tot ce să petrece litice de scurtă durată ne vom opri
Adevărat a înviat! este con
sfinţirea acestei salutări prin fapte bune, nouă urmaşii lor, ca exemple vrednice în sinul seu şi afară de sine de a-1 asupra acelora cari tălmăcind sincer
vederile şi credinţele poporului nostru
prin îngăduinţă faţă de greşalele dea- de imitat pentru binele şi fericirea scum tace atent la relele ce-1 ameninţă, de
pei noastre Patrii! a-1 pregăti pentru acţiuni mari, presa adecă şi apărându-1 cu demnitate, s’au putut
proapelui şi prin tendinţa de a deveni
din ce în ce mai bun, fie-care în sfera Adevărat a înviat T este con ziaristica, se consideră de un factor considera de adevărate organe ale opi
lui de activitate. firmarea tuturor principiilor creştine, principal în vieaţa popoarelor. Credem niei noastre publice.
Christos a înviat! este trium sorgintea virtuţilor, cari înobilează pe că e de prisos a aminti lucrul — n.
ful nevinovăţiei asupra răutăţii inimilor om, făcându-’l se ocupe un loc vred cunoscut de mulţi, că presa deşi nu
împetrite şi balsamul răcoritor, care a nic de înalta lui misiune pe pământ. are la disposiţiune tunuri şi baionete, Sinodul protopresbiteral gr.-or.
adus pacea şi liniştea în lume. Facă Cerul ca iubirea de ţară, şi nu se luptă cu astfel de arme, totuşi al Orăştiei
Adevărat a înviat! este iubi dragostea de muncă, faptele bune şi causează rane mortale, nimiceşte indi
rea sinceră şi neprefăcută pornită din tendinţa cătră progres, din toate punc vizi şi corporaţiuni întregi. ţinut la 28 Februarie (12 Mart. n. a. c).
inimi calde, sorgintea faptelor bune tele de vedere şi din toate sensurile, Puterea condeiului înlocueşte glon
faţă de cei ce sufer şi se află în mizerie. să crească din ce în ce mai mult în ţul şi sabia soldatului. (Urmare şi fine).
Christos a înviat! este ex- inimile noastre şi ca bunul Dumnezeu, Cel lovit de glonţ, moare moarte III. Afaceri epitropeşti.
presiunea cea mai înaltă a binelui în eterna Provedinţă, să-’şi reverse asupra eroicească sau cel rănit de sabie trăind; Afacerile epitropeşti se arată mai
toate sensurile de activitate, a progre ţării noastre bogata lui milă, să ne fe o poartă mai departe cu mândrie. ales cu privire la manipularea averilor
sului din toate punctele de vedere şi rească de rele şi se ne dea prilejul Condeiul însă unde-şi lasă pata bisericeşti-şcolare şi fundaţionale ale
FOIŞOARA cu putere valurilor, o astfel de şalupă cu- cinci, şase zile, după capriciile vântului şi Dar’ plasa tăiată, însemna perdută pen4
treeră apele trăgând în urma ei o plasă fiindu-i cu totul imposibil să între într’un tru totdeauna în fundul apei şi era scumpă,
mare, care cufundată aproape până’n fun port de pe unul din ţărmurii celor două foarte scumpă, costa o mie cinci sute de
PE MAPE dul mării, adună peştii şi racii greoi. ţări vecine. franci câştigaţi cu atâta osteneală în mijlo
cul valurilor şi aparţiunea proprietarului şa
Când vântul Brise e moderat şi valu
DUPĂ GUY DE MAUPASSANT. Când pentru a treia oară şalupa lui
rile nu sunt tocmai mari, se începe pescu Javel făcuse un astfel de drum dela un ţărm lupei, lui Javel bătrânul, care n’ar fi voit s’o
irea în şalupă. la altul fără a putea întră în vre-un port, peardă cu nici un preţ.
Tocm i ceteam în gazete : »Ni-se scrie Plasa e fixată la cele două capete ale Javel, ne-având ce face şi ori-cum, să pro Proprietarul, când auzi vorbele mari
din Boulogne-sur-mer, cu data de 22 Ianua şalupei şi printr’un mecanism, aruncată şi fite ceva, să nu stea în zădar în mijlocul narului se îngrozi şi zise spăriat:
rie, că o mare nenorocire a avut loc acolo. scoasă afară din fundul mării, după voinţă. apei, comandă aruncarea plasei. — Nu, nu tăia, să mai vedem, să mai
O şalupă de pescari, condusă chiar de pro Javel avea atunci pe bord pe fratele
prietarul ei cu numele Javel, tocmai când lui mai tînăr şi încă cinci oameni. Plecaseră Greul aparat fu aruncat imediat peste încerc mecanismul I, şi fugi imediat la me
bord şi patru oameni, doi înainte şi doi îna canism.
să între în port, a fost aruncată de furtună din Boulogne pe o vreme admirabilă. poi, cu ajutorul mecanismului scufundară
în spre ost şi cu totul nimicită. Cu toate si Dar’ în curând după plecarea lor, în plasa în adâncime. Tocmai în momentul Valurile erau mari şi vântul sufla cu
linţele de scăpare, şi-au găsit mormântul în cepu să sufle un vânt pe care marinarii îl acela însă vântul aruncă şalupa înainte iar furie.
valuri cinci persoane. cunoşteau şi ştiau, că o să le facă năcaz. Javel tînărul căzuse în genunchi, îi
Javel tînărul, de frica unei primejdii, lucrând
Vremea cea rea continuă încă şi sunt Erau tocmai în canalul La Matiche *) şi ar din răsputeri ca să aducă şalupa iarăşi la scrâşneau dinţii de durere şi ochii fi eşiră
temeri de alte naufragiuri*. fi voit să se înapoieze, dar’ nu mai era locul avut îşi înţepeni mâna în aparatul me din orbite. Totuşi nu zicea nimic, nu se vă-
Oare cine să fie acel proprietar de şa cu putinţă. Ar fi voit să între {ntr’un port ita. Fratele său spăriat, ca nu cum-va vre-un
lupă, Javel ?, îmi gândii eu. Să fie oare fra dar’ vântul nu-i lăsa şi şalupa trebui lăsată canic, care susţinea plasa ue şalupă şi-i fu mărinar să taie totuşi plasa, striga mereu:
mposibil să şi-o mai scoată.
tele celui fără de braţ? să fie condusă de vânt. — Nu, nu, n’o tăiaţi, voiu arunca
Dacă acest Javel e fratele aceluia, Să întâmplă de multe-ori în acest ca Dând un puternic fipet de durere, toţi ancora 1
atunci a fost martor ocular înainte cu vre-o nal, că o şalupă pe vreme de vânturi mari ceilalţi săriră la el să-i scoată mâna, să în
optsprezece ani la altă dramă, tot atât de trebue să circuleze între cei doi ţărmuri câte vârtească mecanismul. In zadar fură însă Atunci se aruncă ancora şi imediat
îngrozitoare poate, ca şi aceasta. toate sforţările. şalupa fu adusă înapoi. Prin nişte sforţări
uriaşe mecanismul plasei fu mişcat şi Javel
Acest Javel era şi pe atunci proprieta *) ,,La Manche“ însemnează „mâneca" şi se — Plasa trebue tăiată, atunci e scăpat 1,
rul unei şalupe. dă această numire canalului, care se află între Fran- strigă un marinar şi’n momentul acela scoase tînărul putu în sfârşit să-’şi scoată braţul.
Şalupa e cunoscută, ca vasul pescari cia şi Anglia din causă, că are forma unei mâneci. un cuţit mare din buznarul hainei, cu aju (Va urma).
lor par exellence. Româneşte s’ar putea numai mai bine; torul căruia din două tăieturi ar fi putut
Canalul mânecii.
Destul de solidă, ca să poată resista TraducStorul. scăpa pe Javel.