Page 3 - Activitatea_1904_04_14
P. 3
Nrul 14 A C T I VI TATE A Pag- 3.
grămezile în aşa fel, ca de la una până întârzie, ori dacă buciumul e mai bă de acum 50 de ani, usitat în Sighi Toma Popovici, care a murit în anul trecut
la alta s6 formeze un nor de fum, fum trân să-l nimicească. şoara. şi a testat averea tutorei sale, cu care mai
care împedecă cu desăvîrşire bruma de Cei cari nu sunt siguri de lucra Pentru acest dar generos şi cos îndelungat a trăit în nelegiuire. Aceştia sunt
tisitor, subscrisul birou, în numele Reu- de părere, ca numai nemernicul lor rudenie
a mai cădea peste pomi. Aprinderea rea viiei altoite apoi trebue să fie cu
niunei agricole exprimă venerabilei d-ne să le fie popă, care sigur îi va urma pe ei
paielor nu este trebuincioasă când bate mare grijă, de-ocamdată — mai mulţi
Ioana Moldovan n. Boiu călduroasă în crişma lui Itzig, după cum făcea şi popa
vântul, sau când este cerul norat, căci laolaltă dacă au viie puţină — decă
mulţumită. Toma odinioară.
atunci nu cade bruma. Trebue sâ ob au multă, atunci şi unul singur să câş
Cu aceasta ocasie observăm, că la E timpul suprem a se pune capet astor-
servăm totdeauna când aprindem paiele, tige om pricepător, barem atâta timp cele 12 păpuşi, cari la exposiţia noas fel de violenţei
se nu se stingă tocmai la aurora zilei, până să deprinde bine, căci neştiindu-o tră din 1902 au fost cucerit admira
căci atunci cade mai multă brumă. lucra cum se cuvine, uşor se poate în ţia unanimă, s’au adus de atunci în- C u ffiru l şi-a a v u t j e r t a s a d e
Cu modul acesta, cu puţină muncă tâmpla, ca vi ia pusă cu atâta cheltuială coaci alte 4 exemplare, costumate şi să p tă m â n a m a re . Opt lucrători de pă
ele în cinste. De present reuniunea dure plecară a-şi împlini rostul în brasda
şi fără nici o cheltuealâ, scăpăm dacă să se nimicească.
are deci 16 pâpuşe costumate, parte pădurilor erariale. înainte de plecare primiră
nu pe toţi, dar’ o bună parte din pomi, Lucrurile mai gingaşe cum sunt: representând portul original ţărănesc ordin strict — ca totdeauna — dela fores-
care ne asigură un venit destul de tunsul, plivirea la legarea a doua şi din tot atâtea ţinuturi ardelene. trierul suprem, să fie cu luare aminte asupra
însemnat. curăţirea rădăcinilor nu le ştie fie-cine Sperăm, că se vor afla cu timpul, celor ce vînează fără permisiune în pădurile
In multe părţi ale ţării, sătenii ci mai nainte trebue învăţate. cine să iee asupra-le sarcina de a cos erariale, pe cari le ţine în arândă un Grof
tuma, fie şi numai 2— 3 păpuşe în por Teleki.
obicinuiesc a strânge în grămezi mari Românul însă e destul de isteţ şi
tul bogat şi pitoresc din Bănat şi Un înaintând pe plaiuri şi codruri, de
toate gunoaiele din curte şi rămăşiţele de deştept, că dacă vede un lucru şă-1
garia propriu zisă, de unde nu pose- odată 09 >servară trei ţărani vânători, cărora
de nutreţ din iesle şi le dau foc la 9 înveţe repede, de aceia să nu tângu- dem nici un exemplar. Doritoarele să le strigară să se predeie, de-oare-ce a vîha
Martie (40 sf. Mucenici) în credinţa de iască (să se dea înapoi) nimeni că e bjnevoiască a se adresa mai întâiu la este oprit. Iosif Belea, unul din cei opt Cu-
şartă, că, vin morţii şi se încălzesc; grea cultivare viţei de viie. Dacă pu subscrisul birou pentru a li-se trimite gereni se apropie de vâuătorii prevaricanţi,
dacă nu le ard în felul acesta, apoi ca tem lucra în viile străinilor de ce nu de aci păpuşile de costumat. atunci unul din ei îi strigă: nu te apropia,
să scape de ele, le târăsc în văi — mai bine într’ale noastre? Căci bine să S i b i i u , 10 Martie n. 1904. că te puşc! Bietul Belea, fiind cam surd, nu
a înţeles ameninţarea şi admoniarea ortacilor
adecă îsi varsă pătulul cu porumb în fie înţeles, dacă nu sădim noi viie pe
Comitetul central a l ■» Reuninnei sei încă n’a auzit-o.
apă spre al duce la vale — pe când locul unde au mai fost şi mai ales
române de agricultură din comitatul O detunătură — şi Iosif Belea cade
s’ar putea aduce atâtea îmbunătăţiri dacă locul acela a fost vestit de vin
Sibiiu o.. la pământ, lovit în coaste de glonţul desti
cu aceste gunoaie, nu numai în scopul bun, apoi vine străinul şi ni-1 cuprinde, nat a tării sălbătăcini. — Nefericitul muncitor
D. Comşa, V. Tordăfianu,
sus arătat, dar şi ca îngrăşemânt. după ce — când e târziu — şi noi a fost adus de ortacii sei în comună şi mai
president. secretar.
Grămezile de paie, ce au rămas ştim lucra, dar’ nu la noi, ci la străin avu atâta timp să facă disposiţiunile din
nearse, atunci când nu am avut teamă tăcându-i avere din truda şi cu sărăcia urmă pentru soţia sa şi un prunc, ce a ră
L U C R U R I F O L O S IT O A R E mas după el.
de brumă, se câştigă cu mult folos, noastră.
Făptuitorul şi ortacii lui sunt deţinuţi,
pregătite cu tot gunoiul dela vite Proprietarii mari — să numim nu
Afumarea lampelor cu petrol sâ poate ear’ după abducţia judecătorească, a urmat
pentru îngrăşarea ogoarelor. mai pe conţii Zselânszky, Kârolyi şi
evita, că muiem feştila înainte de folosire înmormântarea. Intru adevăr triste Paşti pen
Cenuşa rămasă în nrma grămezi Wenckheim, — cari mai nainte aveau în oţet tare. După uscarea feştilei o tragem tru cei rămaşi şi pentru făptuituitori, cari cu
lor de pae arse, cuprinde multe săruri la deal numai vii de plăcere, astăzi pe în lampă şi prin acest lucru simplu ori şi atâta uşurinţă să folosesc de armei
hrănitoare, şi ea pusă la rădăcina (basa) extinsele lor moşii (puste) au sute de ce afumare sau evaporare neplăcută să evită. Distracţia savantului vânător Grof Te
pomului pe lângă că-1 va împuternici, jughere vii de roadă, care le aduce Nu-’i bine nici folositor a tăia zilnic leki este prea sprâncenată. Am auzit multe
fiind un bun îngrăşământ, îl va păzi sute de mii de coroane — cu mult feştila lampei cu foarfecile — după-cum în întâmplări ce s’au perondat în raionul de
deobşte să face — fără este mai practic a-se vânătoare al acestui om al sportului.
de diferite insecte, iurnici, omizi etc., mai mult decât bucatele, — de ce să
şterge cu o sdreanţă moale coroana feştilei
să nu se sue îl el, spre a-i strica frunza nu facem şi noi — ăşti mici — sără
arsă şi numai firele ce sunt mai lungi să se L u n ă trip lă . Locuitorii comunei
şi fructele. cimea, că noi singuri ne-o lucrăm?! pişte cu foarfecile. Prin aceasta feştila ţine
Assakurt, comitatul Nyitra, au avut o prive
..Albina'- G h. M a n o les cu Unde mai lăsăm din socoteală di mai mult şi lampa luminează mai bine şi lişte frumoasă dar’ şi înspăimântătoare în
ferite consorţuri din oameni avuţi cari mai inttnsiv.
Vinerea mare seara târziu. In jurul lunei s’a
laolaltă au sute şi mii de jughere — format o curte luminoasă şi în dreapta şi
E C O N O M I E cum e abunăoară consorţiul în fruntea Cum sâ păstrăm mult laptele. Se pune în stânga s’a ivit câte o lună. Aceasta pri
căreia sta ca preşedinte fostul ministru laptele într’o sticlă groasă neagră, bine astu velişte a ţinut 15 minute. Poporul prevesteşte
pată cu dop şi legat cu sfoară de gâtul bu un răsboiu mare acestei vedenii.
Cultivarea viţei de viie. de comerciu: Darânyi Ignâcz. Acest teliei. După aceea se pune sticla cu lapte
consorţiu sau mai bine zis de pe viile
un sfert de oră într’un vas cu apă foarte
lor ce sunt aproape de Gyongyos (co ferbinte, astfel ca sticla să între până la L a f o n d u r i l e „ M e u n iu n e i so d a -
(Urmare şi fine,). Iilo r r o m ă n i d i n S ib iiu “ s’au făcut ur
mitatul Heves) transpoartă în Germa gât în apă. Când veţi destupa sticla după
mătoarele daruri: la fondul de 20 bani, în
Oare nu e acesta destul de mare nia mii de măgi de struguri şi zeci de mai multe luni, veţi găsi că laptele este tot fiinţat în scopul cumpărării unei case cu hală
venit? Şi acesta e la deal, unde nu se mii Hectolitri vin. aşa de bun ca şi în prima zi. Sticlele scoase de vânzare a dăruit parochul George Maier
din apă să fie ţinute la un loc răcoros.
produce aşa cu belşug ca la şes, unde Ei bine de ce să nu facem şi noi din Topliţa, pentru sine, soţia sa Cornelia n.
producţia de multe-ori e cu 50— 100% dacă ne dă mâna? Tămaş şi copiii lor Ionel, Nicu şi Dorina, în
mai mare. Se mai adăugăm şi aceia că ro N0UTĂTI total 2 cor., administratorul tractului M.-Oşor»
Treziţi-vă fraţilor români şi nu lă dul viiei nu poate fi într’o formă peste _________________________ ?_____________ heiu Ştefan Rusu, dărueşte pentru sine, soţia
sa Rosalia n. Hodoş şi pentru copii lor Va-
saţi ca pământul de sub picioarele toată ţara, până când lipsa de vin sau
F r u c t e co n stitu ţio n a le b is e r i leria, Titu, Silviu şi Nerva pentru fiecare
voastre să-l ocupe alţii, pe cari nu-i consumul cum se mai zice, totdeauna ceşti. Comuna bisericească gr.-or. din Ho- câte 20 bani; Victor Tordăşianu 10 bani {
doare de lipsele şi de durerile voastre 1 e asemenea, va să zică de vin şi stru morod, tractul Orăştiei, a luat parte pe lângă par. N. Aron din Lăslăul-rom. pentru sine
La plantarea viiei să se pună mare guri este lipsă totdeauna. un învăţător necaulificat de a lui azi bute şi soţia sa Laura, în total 1 co r.; tot d*sa
grijă pe regulatul pământului, ca să fie Ear’ ca interes naţional pentru veche glagorie, ear’ introducerea celui denu dărueşte fondului Dr. D. P. Barcianu, menit
mit de consistor a trebuit să se facă din a da ajutoare sodalilor lipsiţi de lucru, anume
afund făcut şi curăţit de rădăcini, pen român ar fi că având vin nu va fi silit
partea protopopului cu asistenţă politică — în memoria fostului său conşcolariu Dr. D.
tru că cu cât va fi mai afund săpat, să consume rachiul cel puturos din birt,
gendarmerească, adecă era să se facă, dacă P. Barcianu, 1 cor., ear’ fondului văduvelor
cu atât mai puternice vor fi rădăcinile care numai bine nu-i face, ci se va protopopului nu 'iar fi căzut milă de cei şi orfanilor meseriaşilor 1 coroană. La acest
viţei şi aşa rodul seu, producţia ei încă deprinde cu vinul care-i dă sănătate renitenţi. Aceasta s’a întâmplat în anul trecut. fond a dăruit părintele Ştefan Rusu, adm.
va fi mare. şi îi aduce şi venit, numai dacă ştie In săptămâna patimilor abia trecută protop. în M.-Oşorheiu, în memoria mult re
Tot asemenea să nu lăcomim, să să se cumpenească. consistorul din Sibiiu a ordonat ca preot in gretatei învăţătoare Elisa Boia 2 cor. Măes-
o plantăm prea des crezând, că dacă Ce bine ar fi, când toţi Românii mod provisor pe Traian Motora, fost preot trul franzelar Petru Moga, dărueşte în sco
în Ghersig, pentru comuna bisericească Oco- pul demolării casei parter şi edificării şale
vor fi butuci sau buciumi mulţi vom ar fi harnici!
Iişul-mic, tractul Haţegului. La depeşa aces lor pentru masa învăţăceilor 10 cor. La fon
avea roade multe, pentru că fiind prea Mă d e r a t , Februarie 1904. tuia adresată protopopului tractual, din cause dul de 20 bani au mai dăruit părintele Ioan
deasă nu va avea atâta putere, ca să binecuvâtate, Introducerea nu s’a putut face Pasca, paroch în Geaca (tractul Cluj), pentru
se nutrească. Mai potrivit e că depăr Petru Panou. momentan, denumitul însă s’a dus singur sine, pentru soţia sa Letiţia n. Condor şi
învăţător.
tarea să fie de 110— 120 ctm. acolo, spunând credincioşilor scopul venirii sale. A pentru copii lor: Vasile, Eugenia, Veturia,
unde viile să lucră numai cu oameni, fost primit de o ceată a comunei, însă abia Octavian, Silvia, Cornelia, în total cor. 1.60,
avu câteva momente prilegiu de a grăi cu ear’ în memoria mult regretatei lor fice res
ear' unde viile sunt extinse (mari) şi
Dela reuniunea agricolă. fiitorii săi fii sufleteşti Şi să înfăţoşează un pective surori Amalia, dăruesc fondului vă
să folosesc la săpat pluguri trase de
alt credincios, chemându-1 să cetească la fe- duvelor şi orfanilor meseriaşilor suma de
cai, e bine, ca depărtarea între butuci meea lui bolnavă. De-odată se presentară cor. 1.40.
să fie de 120— 130 cm. Când sădim — Mulţumită publică. — trei înarmaţi cu securi şi ameninţându-1 cu
altoile, să nu le punem nemijlocit lângă Venerabila doamnă Ioana Moldo- moartea pe noul preot, îl provocară să pă C ântece. A apărut: Un drăgălaş vo
par, ci barem cu 8— 10 cm. mai de van n. Boiu, soţie de protopresbiter răsească neamânat satul lor. Aceasta era o lum de poesii lirice, de profesorul Emil Sabo,
în Sighişoara, a ţinut să costumeze pe clică care avea de candidat pe un bâeţandru (Emilian). Preţul 1 ooroană -+• 10 fii, porto
parte, pentru că mişcându-se parul sau
spesele sale marea păpuşă, sistem fran ce în patru ani cercetă o clasă, fără de a o Se poate procura dela Autor şi dela Tipografia
aracul dela loc, poate să strice rădăci
cez, care i-s’a fost trimis la dorinţa putea absolva. Semin. Blaj—Balâzsfalva.
nile şi să împedece desvoltarea butu proprie. Păpuşa represintâ o mândră Fireşte era născut în acel sat şi avea
cului, ceea ce ar face ca rodirea să nevastă în frumosul şi interesantul port rudenii chiar din neamul odiosului preot