Page 2 - Activitatea_1904_04_15
P. 2
t
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 15
Suntem la sfârşit. Din cele spuse, întemeietorul ziaristicei noastre se adre nuditatea e i! Scriitoraşii de astăzi', — cu petrile preţioase a scos bălaurul, cu
observăm, că procesul nostru productiv, sează în cuvinte călduroase cătrâ po cei crescuţi în şcoala fraseologistului limbile de foc. Trecem peste proces,
e încă un început de mişcare neorga- porul român şi-l face atent la o îm dela A rad — cari cu haină binişor peste intemniţări şi ne oprim la con
prejurare sau alta. Având la inimă încheiată acoper sărăcia ideilor şi cari statarea adevărului că din suferinţele
nisată, departe de norocul unui resul-
soartea poporului român, George Bariţ trăesc numai pentru aparenţele înşelă temniţei a isvorît un rău şi mai mare,
tat satisfăcetor. Avem naşteri multe,
n’a căutat să se impună niminui prin toare cu fo rţa îşi impun prin cafenele obştesc: neînţelegerea între fruntaşi,
dar’ o mortalitate mare, ridicăm multe articoli de reclam ă; n’a scos broşuri şi pe la colţurile stradelor frecuentate care şi-a avut drept urmare — spar
bănci dar’ capitalurile noastre dorm după Bedeckeri — despre călătoriile de lume scrierile lor de nici o valoare. gerea solidarităţii şi naşterea fătului
încă şi aşteaptă sosirea unei culturi eco sale p e banii scumpi ai naţiunei; nu Pretinsul scriitorse fa ce şi colporteur monstru, propagator de scisiune pe
nomice superioare care să le emanci şi-a impus cu forţa nimănui fleacurile şi nu te slăbeşte din dragostea literară toate terenele: a ^Tribunei Poporului^
de novele cum a făcut dl Russu Şir ia - până nu-ţi stoaree preţul unei »Mori dela Arad.
peze, avem un contingent cresctoră de
n u l; nici nu a tras în noroiu tot ce din Vale« a uuei »D uşm ănii« a unei Cu apariţia acestei foi simbriaşe
inteligenţă, dar’ nu suntem încă oame avem m ai distins în vieaţa noastră ro »Călătorii (cu banii» Tribunei«) la ziaristica noastră întră în o altă faşă.
nii ideilor şi sistemelor. Câmpul activi mânească cum a făcu t şi face » Tri P aris, Londra etc.« Şi publicul nepu
înainte de a întră însă în apreţiarea
tăţii publice e din toate părţile deschis. buna Poporului« alias » Tribuna« ara- tând sâ scape altfel de aceşti scriitori acestei foi de contrabandă vom mai
El aşteaptă o armată nouă de misio dană şi »Libertatea« părintelui Moţa, moderni îi scoate coroana şi i-o dă. arăta în câteva cuvinte rostul celorlalte
administratorul puşculiţelor cu bani Istoria Ardealului, valorosul op alui
nari cari prin o muncă mai sistematică foi: a «Albinei», »Federaţiunei«, «Ori
dela casine. Bariţ chiar şi cu preţ redus abia s’a
şi mai resistentă să prindă parcelă entului Latin«, a »Tribunei« din Sibiiu
întreaga colecţiune a «Gazetei« putut vinde în câteva sute de exem şi a »Dreptăţii«.
după parcelă în cercul unei ere noi
nu vom da de nici un loc, unde băr plare. De ce? Bariţ a fost scriitor de — n .
de muncă. baţii noştri de valoare pe acel timp să valoare, el nu s’a dus ca dl Rusu Şi-
Troian Mihaiu.
fie calumniaţi şi înegriţi ca pe conta rianu prin adunări şi pe la şedinţele VOCI DIN PUBLIC
lor să se poată scoate la lumină tris sinodale şi congresuale cu teancul cu
tele figuri de cari bâjbăe redacţiile cărţi subsuarâ sâ le impună cu forţa ALEGEREA DE DEPUTAT DIN NÂDLAC IN
Din viaţa noastră unor ziare de azi. publicului român. LUMINĂ ADEVĂRATĂ
naţională şi culturală. Obiectivitatea, iubirea de adevăr, Chiar şi numai aceasta este o notă K d d la c , 9 Aprilie n.
simţul de onoare în legătură cu inte caracteristică între caracterul unui şi al In «Tribuna» din Arad (Nr. 39,
- a t e - resul cel mai viu pentru soartea po tui ziarist şi scriitor. Multe trăsături
porului român, şi abnegaţiunea a fost caracteristice am putea aduce spre a 40 şi 43); şi în »Libertatea« din Orăştie
— Presa noastră. — (Nr. 9) am fost atacat fără cruţare, sub
busola conducătoare în toată activitatea arăta deosebirea dintre adevăraţii mun
III. ziaristică a marelui român. citori ai poporului român, cum a fost pretext că eu aşi fi întârziat — şi încă
Bariţ şi cei de azi, dar am comite un nu fără voie — cu predarea hârtiei de
După mulţi secoli de urgie şi Cuvântul foaei condusă de un ast act de profanare a memoriei lui Bariţ
lupte desperate, poporul român întră fel de bărbat a exercitat o putere mare recomandare a candidatului naţional
în veacul al 19-lea, în veacul numit al asupra cetitorilor, cari în cele scrise cercând a-i pune în asemănare. Cu Dr. Ioan Suciu, cu ocasiunea ultimei
libertăţii popoarelor. încă tot toleraţi aflau expresiunea dorinţelor şi convin un cuvânt »Gazeta« lui Bariţ a fost o alegeri de deputat în cercul nostru.
pe strămoşeasca noastră moşie, lipsiţi gerilor lor. F ă ră decisiuni de confe- adevărată sentineală şi apărătoare a
poporului român. Declar că toate cele scrise despre
de şcoale, lipsiţi chiar şi de dreptul de renţe naţionale obligătoare pentru toţi, mine în foile amintite, sunt neadevă
a cerceta şcoale străine, lăsaţi în toată poporul român era una, solidar, ur Ceea-ce a fost sub Bariţ n’a în
privinţa la discreţiunea stăpânitorilor m ărind unul şi acelaşi scop statorit cetat de a fi sub lacob Murăşan, demn ruri şi scornituri tendenţioase.
noştri, puţine popoare au putut avea o de fru n taşii sei recunoscuţi şi stimaţi urmaş în lupta cu condeiul pentru apă Declar că hârtia, sau cum se zice
soarte mai amară ca noi. Şi cu toate de toţi. Astfel »Gazeta« sub înţeleaptă rarea drepturilor poporului nostru şi pe la noi lista de recomandare, de fel
aceste printre mărăcinii ce acopereau şi conştienţioasa conducere a decanu sub actualul director al «Gazetei Tran n’a fost la mine. Eu n’am fost con-
lanurile şi luncile, primăvara vieţei po lui presei române, a lăsat o brasdă silvaniei» Dr. A urel Murăşan. Ne-ar crezut cu prezentarea ei, şi aşa nu eu
porului nostru venea să-i trezească spe luminoasă în vieaţa presei române. Da trebui cu mult mai mult spaţ decât
ranţe, să-i facă se apară câte-o viorea »Gazeta« era un organ al opiniei pu restrînsele coloane ale acestei foi voind sunt causa întârzierei.
modeste. Lupta pentru desrobirea po blice româneşti, fiind-că în conducăto să remarcăm chiar şi numai momentele La mine a fost numai lista acelor
poarelor, pentru recâştigarea drepturi rul ei să întrupaseră aspiraţiile poporu principale ce s’au petrecut în viaţa po 30 alegători, cari au căpătat bilete de
lor omului, îcepută în Francia şi con lui român sau mai bine zis Bariţ era porului nostru şi la cari «Gaz. Trans.« întrare la locul de votare.
tinuată apoi cu mai puţină violenţă în sufletul poporului seu. sub actualul ei conducător a luat parte Biletele acestea le-am primit dela
Prusia şi alte state, află răsunet şi Oare pe timpul seu nu s’au făcut vie luptând cu energie şi neabătându-se presidentul de alegere în ziua înainte
la noi. stăruitoare demersuri ca Românii să se un singur moment dela calea principală de alegere, seara la 5 ore.
Pentru oprimarea ori-cărei tendinţă declare de învoiţi cu «Unirea Transil statorită de predecesorii săi. E adevărat, că atunci când am
spre libertate să Introduseră censure, vaniei« care în dieta ce s’a ţinut mai Cum aceasta n’o putem face cre
patente, tribunale marţiale şi tot telul târziu în Cluj s’a decretat în mod for dem de bine a ne opri la un moment mers după acestea, părintele Marcoviciu
de mijloace încătuşătoare. ţat? Bariţ departe de gândul unei accentuat în «Gaz. Trans.», moment a propus să mi-se dee şi lista de re
Presa ca singurul mijloc, care avea vieţi tihnite, departe de pofta de a-şi care a lăsat urme adânci în viaţa noas comandare, pentru a o preda eu pre-
să aducă pe cei suprimaţi la conştiinţa mări averea şi a banchetul la mese cu tră naţională. E vorba de asternerea sidentului pe lângă revers, însă de fapt
drepturilor lor, era păzită şi urmărită pronunţaţii noştri duşmani cum s’au Memorandului la locul prea înalt. nu mi-s’a p r e d a t , din motivul, că
ca un făcător de rele. distins fraţii noştri dela Arad, a pro » Gazeta « contra părerii comitetului fiind foarte mulţi subscrişi pe ea, era
In astfel de împrejurări pe orizon testat cu tărie în coloanele foaei sale înjghebat prin presiune, a militat pen temere, că contrarii ştiind, cine sunt,
tul poporului românesc apare în Bra contra atacurilor îndreptate la vieaţa tru amânare. Aceasta amânare a fost se vor nisul a’i atrage spre ei peste
şov «Gaz e t a de Tr a ns i l va ni a » . poporului seu. convingerea şi a distinsului nostru po
noapte.
Răsfoind prin colecţiunea „Gazetei", Caracter de tăria granitului, Bariţ litician Dr. A. Mocsonyi. Comitetul ne
începând cu anul 1837 când a fost a muncit o viaţă întreagă ca ziarist şi ţinând cont de nimic şi de nimeni a Cum-câ lista de recomandare, îna
întemiată de nemuritorul George B ariţ istoriograf murind aproape în sărăcie. aruncat mregea în mare, şi aupă-cum inte de alegere la cine a fost, nu ş a'\
aproape în fiecare număr aflăm, cum Şi aici se iveşte ironia sorţii în toată cu toţii ştim, în loc se scoată peştele La mine n’a fost.
tatăl seu: juvaiere inestimabile, stofe de un Tinerii să iubeau nebuneşte, până a-şi Mahranea îi tăinuia un secret important. Se pe Seeta vorbind pretineşte cu Ashrabad.
preţ extravagant, trăsuri de aur şi de argint, uita că inimile lor anevoie s’ar putea uni. jură că de astă-dată va trebui să afle causa Şi acum în singurătatea budoarului seu, ea
cari păreau destinate se transpoarte eroii din Impedecaţi prin riguroasa etichetă ce domnea adevărată a chinului ei misterios. Şi luă nu dete curs liber lacrimilor sale. Mii de rea
basmele cu zine. Dar’ sosî o zi, când pre- la curte de a se întreţinea liber, să înţeleseră mai decât toate măsurile. mintiri destăinuitoare o năpădea de odată,
sentele regelui nu mai mulţumiră dorinţele ca în fiecare revărsat al zilei să se întâl Mahranea între aceste, fără să bănu îşi reamintea anumite cuvinie ale Seetei, anu
Mahranei. Ea rămase perdută în gânduri, in nească într’o anumită boscheă tufoasă dela iască supravegherea a cărei obiect era, să mite întrebări de ale lui Ashrabad, cari nu
diferentă, melancolică: bogăţiile îngrămădite Intrarea parchului regal. retrase în apartamentele sale şi se puse pe mai puteau lăsa nici o îndoială.
nu-i mai făceau bucurie. Suspine adânci îi plânsete. Căci bănuiala crudă o muncea. In- Ashrabad şi Seeta se iubeau, poate că
înşelând paza însoţitoarelor sale, piin-
sfăşieau inima, pe fruntea ei curată ca neaua
cesa Mahranea, pe furiş părăsea în revărsa zădar căuta s’o alunge dela sine, ea îi re de multă vreme, poate că de când erau. Şi
se lăsară nori şi pe margina ochilor ei mân venea mai dureroasă, mai sdrobitoare. Ma acum gândindu-se că n’avea nici o bănuială
tul zilei palatul tatălui seu şi alerga la locul
dri era o rouă de lacrimi. hranea îl bănuia pă Ashrabad că este înamo şi că Ashrabad de şease luni îşi bâte nepe
de întâlnire unde o aştepta deja arcaşul
Neliniştit în gingăşia sa, regele, cu un Ashrabad, tremurând de impacienţă, beat de rat de o altă femeel Şi aceasta îi umplea depsit joc de ea.
aer afectuos întrebă pe princesă despre causa bucurie şi de mândrie. Şi la umbra scuti- inima de o mortală nelinişte sufletească. In fiecare zi ea plângea şi chiar în
chinului seu; dar’ nu obţinea nici un răs toare a bananilor şi a palmilor aveau loc Fără încetare să ivea înaintea ochilor sei aceea noapte lacrimile încă nu i-se uscară.
puns precis: »Nu e nimic tată dragă, nu e dulcile întreţineri unde tinerii mână în mână scena care făcu să se nască în sufletul ei Tremurând de impacienţă şi de emofiune
nimic*, repeta Mahranea. îşi deschideau inimile pline de foc şi iubire. oribila temere. Mahranea aştepta crepatul zilei. Alerga-va
Mahranea tremura la ideea catastrofei care Cum trecea fără nici o excortă marele Ashrabad ca de obiceiu la locul de întâlnire?
* »Nu e nimici...* Şi inima tinerei fete
nu putea lipsi dacă un servitor prea fidel ar vestibul al palatului, ea surprinse pe Ashra Succede-i-va să se justifice ?
era torturată de cea mai mare nelinişte su
descoperi într’o zi culpabila intrigă şi l’ar bad întreţinându-se vesel cu prima sa înso
fletească I Mahranea atât de mult iubea pe fru
denunţa pe Ashrabad răsbunătorului mo- ţitoare numită Seeta. După princesă Mahranea,
mosul oficer încât ea spera încă, contra ori
Printre oficerii gardei monarchului, era narch. Seeta trecea cea mai frumoasă femee tineră cărei speranţe, ca Ashrabad să isbutească
unul ce să trăgea dintr’o familie de rând şi Erau aproape şpase luni de când durau dela cuite. a-i dărîma solidul edificiu al bănuelilor sale.
puţin avută, dar’ a cărui frumseţă energică aceste stranii şi dulci întâlniri amoroase, Trăsăturile sale graţioase şi fine, talia
(Va urma.)
si bărbătească egala graţia princesei. Ashra erau a; roape şease luni de când t'nera prin sa sveltă aerul seu modest şi reservat făcu
bad — a=a să numea — era aşa de brun cesă t < c a alternativ si fără ca *a p rentă seră deja oare-cari cuceriri. Dar’ Seeta deş
pe cât d>- b'ods era princesă, avea acelaşi »s 1 : tr'o ne. xp'i ab; ă d' istn ii r giase până în aceea zi pe toţi preten-
caracter, gingaş şi romantic, e ra cu "a i z s’iâru îna n e n h - t. nfi. Expresiunea ei măreaţă, îndoitura des-
cinci primăveri mai în vârstă decât Mah lui cu oi h i atât de roşii de plâns încât preţuttoare a gurei sale erau proverbiale. Şi
ranea. tatăl seu nu se putu mai mult îndoî, că eată că Mahranea numai adineori surprinsese
