Page 1 - Activitatea_1904_04_16
P. 1
Anul IV. Orăştie, 28 Aprilie n. 1904. Nr. 16
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
se plătesc cu preţuri foarte / Pe an 6 co j. pe V» an3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
M anuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna- i’entru România şi străinătate:
ppiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Jo i.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
punct de vedere economic şi social foarte multă drojdie socială, vorbind arată că grevele »îşi greşesc mai tot
GREVA justificate ? chiar ministrul preşedinte Pişta Tisza deauna butul lor*. Adam Smith încă
zice, »că lucrătorii se bucură rar de
Are funcţionarismul drumurilor de de. »un fe l de. vulg*.
fer maghiare într’adevăr salarii prea Pentru calităţile foarte mediocre, coaliţiunile lor forţate, prin intervenţia
- 3 *= -
mici? Stă munca lui într’o reprocitate personalul căilor ferate poate fi mulţu poliţiei, prin resistenţa mai mare a ce
In focularul discuţii publice stă
conturbată cu remunerarea lui în bani ? mit cu lefurile lui. La o urcare a sa lor de sus«... etc. Celebrul profesor
greva funcţionarismului căilor ferate
Să întrăm în analisa acestei probeme. larului are numai omul care stă cul- din Miinchen, Lujo Brentano, afirmă că
ungare. Sub grevă înţălegem depunerea
In toate statele — cu excepţie în turaliceşte mai sus drept, funcţionarii pagubele materiale sunt negligeabile,
liberă şi generală a muncei din partea
Anglia — funcţionarismul statului nu e drumurilor de fer însă, care nu să dar’ mai trist, e ura aceea socială care
persoanelor care lucrează întfo branşe
mai bine plătit decât în Ungaria. Cestia poate mândri până acum de nici o o secretează grevele şi care rămâne ca
oare-care, cu scopul de a şi ameliora
salariilor să poate resolva însă numai poială de civilisaţie mai vădită, nu au un venin în corpul social. Chiar Marx,
contractul lor de muncă. Vorba grevă
în mod relativ, căci dacă Francia plă nici o îndreptăţire sâ ceară o amelio zeul socialiştilor nu ţine mult de greve.
derivă din franţuzeşte dela cuvântul
teşte efectiv o leafă mai bună împega- rare materială. Pentru cât fac, ei sunt O dovadă nouă despre nereuşita
»greve«; Englezii să folosesc de termi-
ţiilor ei, atunci trebue să se ştie că equivalent desdaunaţi. grevelor dă Ungaria. Ce le-a succes
nul »strike*; Germanii vorbesc de »Ar-
acolo e traiul cu mult mai scump, şi Recunoaştem că viaţa s’a scumpit. greviştilor? Stagnarea comunicaţiei pe
beitseinstellung «.
dacă în Germania funcţionarul statului Dar’ nu pentru toţi. Dacă trăeşti mo aproape o săptămână. Atâta tot. Ei au
Există greve pentru ridicarea sa are peste tot o plată mai favorabilă, dest şi solid atunci viaţa nu s’a scum lucrat însă cu perdere. Statul supoartă
lariilor, greve pentru reducerea timpu atunci el prestează mai mult, căci el pit căci proporţional s’a urcat toate mai uşor perderile lui de cât privaţii,
lui de muncă şi în anii ultimi vedem stă pe un nivo cultural cu mult mai lefurile la funcţionari. Intre leturile din mai ales funţionarii cari sunt avisaţi la
greve care încearcă să-’şi arogeze în sus ca la noi. Reproşurile persona timpul »absolutismului« şi cele de azi plata lor lunară, şi cari, — sperăm —
ochii publicităţii o vază şi temere lului dela căile ferate ungare, că auirea e o diferinţă distanţială. Un proletariat că vor deveni pirn paguba lor mai
socială. branşa similară e mai bine rebonificată a căilor ferate nu există, strigătele înţelepţi.
Manifestaţia recentă dela căile ca în ţara noastră, sunt dară neînte după lefuri mai urcate, frazele ca *foamea In Germania funcţionează ca mij
ferate ungare, a fost o grevă pentru meiate şi trebue privite ca un soiu »familiile noastre nefericite« şi aşa loc preventiv a grevelor *arbitriile*
urcarea plăţilor, dar’ totodată şi pentru de agitaţie coruptă din partea unor mai departe, sunt numai reclamă ordi cari s’au dovedit ca întocmiri emi
limitarea timpului de ocupaţie; întrucât propagandişti leneşi şi nemorali. nară, un abus de libertatea vorbei, a nente, pentru a evita calamitatea unui
i-a succes a pune atâta massă de muncă Ce funcţionar nu ar dori să îi în literei scrise şi a dreptului de coaliţiune. strike.
socială în suspens, ea e greva unei mulţeşti plata? Dacă o ridicare de sa Maşiniştii sunt bine plătiţi, şefii de Ungaria dacă va înainta pe tere
clase birocrate care încearcă sâ se im- lariu să arată necesară, odată, scum- gară trăesc destul de luxurioşi, căpita nul »social politic-legislativ.* atunci
pue într’o lumină aprigă în faţa statului. pindu-să multe alimente a traiului de nii staţiunilor mici duc o viaţă mai îi va succede a lovi astfel de rele so
De ce e vorba? înmulţirea plâţiilor. toate zilele, apoi pentru lărgirea şi es- bună decât mulţi alţi funcţionari înalţi, ciale la rădăcina lor — de-ocamdată
Cerinţa asta e veche. Dacă urmărim pausiunea vieţii sociale... atunci func şi dacă ^strikeul* a premers dela ne- s’a folosit de forţa ei aprehensivă şi
istoria salariilor vedem o lamentare ţionarii căilor ferate e funcţionarismul muţumirea a fucţionarilor mijlocii care politica aceasta a fost bună.
perpetuă după salarii mai mari. E su cel mai inferior din tot funcţionarismul poartă câte o stea sau două la guler, „diur- Strikeul căilor ferate dela noi,
ficient să mergem la judecătorie, la statului şi ca atare mai puţin apt de a niştii“ pe care îi vedem atât de des prin aruncă o lumină urîtă asupra Ungariei.
perceptorat, la muncitorii de febrici cere o elevare a salariilor, departe de cafenele şi birturi chefuind şi bătând El arată că nu numai în sistemul ad
etc. ca să ne întîmpine pe alocurea a se pune pe terenul grevist, în luptă cărţile, atunci statul va stl de acum ministrativ civil sunt greşeli de organi-
aceaşi nemulţumire pecuniară, acelaşi deschisă cu statul. înainte sâ afle şi la boala asta birocrată saţie şi sistem, dar’ chiar în întocmirea
dor nestîmpărat, după o mai însemnată E lucru ştiut, că cu excepţia unei un antidot eficaciu. reţelelor ferate şi poate chiar în ar
satisfacţie materială. mici elite a slujbaşilor dela căile fe Strikeul nu şi-a ajuns scopul, după mată.
Noi trebue însă să ne întrebăm, rate, grosul personalului e mult ori mai cum a dat de regulă şi în alte locuri Politica căilor ferate ungare aş
.^V-cât aceste cerinţe crescătoare după puţin ignorant şi incult, slabe studii prea fiasco. »Ei au omorît găina care avea teaptă o reformă radicală. întâiu: fi
plăţi mai ridicate, sunt legitime şi din labile, printre care să amestecă încă sâ le ouâ ouâle de aur«. Stuart Miile xarea unei scale de lefuri care să pună
FOIŞOARA F R I C A siuni. Un om energic, nu poate avea nici lăsat mai mort în mijlocul drumului. Intr’un
Odată am fost încunjurat de tâlhari şi
odată frică de un naufragiu.
— +CL+— Căpitanul răspunse: rând am fost osândit la spânzurătoare, în
P S A L M DUPĂ GUY DE MAUPASSANT spun! că atunci mi-a fost frică şi miel aruncat peste bord în mare, tocmai lângă
— La dracu, poţi să crezi dacă îţi urma unei conjuraţii, ear’ altâ-dată am fost
Stăm câţi-va inşi împreună cu căpita Marinarul cu faţa ca de bronz răs ţărmul Chinei. In fiecare din aceste caşuri
lnchinaţi-vl, popoare, nul pe bordul vaporului şi admiram marea, punse : eram sigur, că-’mi pierd viaţa; nu mi-am
Dumnezeu e bun — valurile ei, cari se isbeau cu putere de ţăr- — Permite-mi să mă explic. Când perdut-o, pe cum vedeţi, dar’ nici frică nu
El a pus în soare focul mul stâncos al Africei. Căpitanul, care-şi fuma omul vede că se îneacă, când omul ştie, că mi-a fost!
Verii a-tot încălzitoare 1 In linişte ţigara, zise într’un rând: va ajunge în fundul oceanului poate şi va Frica e cu totul altfel I
Inima-i e sfanţul soare. servi de mâncare peştilor, când omul e con Eu am cunoscut-o mai întâiu în Africa,
— Da, odată mi-a fost şi mie frică! damnat la moarte, etc. etc., lui nu-i poate fi măcar că ea e o fiică a nordului. Gândiţi-vă
Soare nou el pune’n locul
Corabia mea se' înţepenise între nişte stânci frică. El e numai speriat, îngrozit, scos din numai, că la orientali frica e foarte puţin
Sorilor ce-apun.
şi sufeream de sigur cel mai mare naufragiu, fire de ceea-ce presupune sau ştie, că se va cunoscută, căci acolo vieaţa omului nu plă
Inchinaţi-vl, popoare, dacă nu mi-ar fi venit în ajutor un vapor întâmpla cu el. Frică poate avea cineva nu teşte mult. S'ar putea zice, că în orient se
Dumnezeu e drept — englez. mai între împrejurări cu tot neobicînuite, sub cunoaoşte numai spaima, dar’ frica nu.
Binecuvinta-va anii Atunci veni în mijlocul nostru un marinar influenţe absolut tainice, sub influenţa unei In Africa mi-se întâmplară umâtoarele:
Pocăitului ce moare, puternic, cu faţa ca de bronz, cu trăsături spaime nedefinite. Un om, care vede în spi Treceam prin pustiurile din spre sud
Insl jalnic plângltoare serioase, unul dintre oamenii, cari se cunosc rite şi căruia i-se pare, că vede într’o noapte de Onargla. începuse un uragan, cum nu mai
Inima ’n etern tiranii imediat, că au călătorit foarte mult, au tre o fantomă, poate să aibă frică şi să fie văzusem nici odată, valuri de năsip, ca nişte
Vor avea o ’n piept. cut prin multe pericole şi în al căror ochi complet înrîurit de ea. Dar’ când ştii, că te munţi, veneau asupra noastră şi era o căl
par’că se oglindeşte ceva din ţinuturile cu îneci, că te omoară, etc., atunci nu ţi-e frică. dură, o înăduşală, cum nu-mi pot închipui
lnchinaţi-vl, popoare, rioase, îndepărtate, periculoase, pe cari le-a Frica e cu totul alt-ceva! mai mare. Ne urmau opt spahii şi patru că
Dumnezeu e sfânt — văzut şi prin cari a trecut. Se vedea foarte Mie mi-a fost frică numai de două ori mile, cu cele trebuincioase călătoriei.
Cel ascuns e ’n veci de faţă îndrăsneţ, unul din acei marinari îmbătrâniţi până acum. Mai întâiu înainte de asta cu Intr’un rînd caii noştri nu mai voiră
In furtuni, în stânci, în floare, pe apă, cărora nu Ie mai pasă de nimic şi zece ani, ziua, şi earna anului trecut, într’o cu nici un preţ să meargă; căzuseră în ge
Vecinie e şi într'una moare cari au un curaj nebun. Se aşeză între noi noapte de Decemvrie. nunchi şi nu se mai mişcau ear’ noi, nevor
Iar puterea-i dă viaţă şi zise: Şi afară de acestea, prin câte am mai bind nici o vorbă, căzuserăm şi noi la pă
Celor din mormlnt 1 — D-ta susţii, dle căpitan, că ţi-a fost trecut eu! Dar’ nu mi-a mai fost nici odată mânt, aproape morţi de înăduşală. De odată
__Cofbtto.
frică? Eu nu cred. D-ta te înşeli în expre- frică I unul dintre spahii ce ne însoţeau dete un
